KorAP: Find »[drukola/base=indo-iranian & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...3 4 5 ...10 >

229 matches

Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748

și albaneză); sistemul cazual a disparut (cu exceptia vocativului); bulgară nu are infinitiv (verbele apar în dicționar cu forma de indicativ prezent, pers. I, sg.) glagolitica, chirilica (după creștinare) 55. bundeli N India (Madhya Pradesh și Uttar Pradesh) indo- europeană, ramura indo-iraniană, grupul central; considerată și dialect hindi devanagari 56. buriată OR Rep. Buriată (Rusia) / N Mongolia, China familia altaica, ramura mongola, grupul central; armonie vocalica; SOV; adj. - subst. latină, mongola, chirilica (Rusia) 57. burușaschi N Pakistan; origine extrem de controversata; unele genealogii

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
bantu nyasa; folosire intensivă a afixelor; fenomenul reduplicării; SVO latină 68. cheyenne N SUA (Montană, Oklahoma) familia amerindiana, ramura algică de cîmpie, grupul algonkin; aglutinanta latină 69. chhattisgarhi O India (Chhattisgarh) / N India (Madhya Pradesh, Bihar, Orissa) indo- europeană, ramura indo-iraniană, grupul indic centroriental; considerată și dialect hindi devanagari 70. chichewa O Malawi; N Zambia, Mozambic, Zimbabwe familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu, subgrupul nyasa; SVO latină 71. chineză O Chină (inclusiv Taiwan, Hong Kong, Macao), Singapore / N Indonezia, Filipine; recunoscută că

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
Coasta de Fildeș, Burkina Faso, Mali, Ghana, Guineea) familia nigero-congoleză, ramura mandé, subramura mandinga; limba tonala latină, arabă și cu alfabet n'ko (cel mai bun alfabet pentru transcrierea limbilor tonale) 91. divehi (maldiviana) O Maldive / N India familia indo-europeană, ramura indo-iraniană thâna, derivată din arabă 92. dogri O India (Jamuu și Kașmir) familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian occidental devanagari și arabo-persană modificată 93. dogon LN Mali / N Burkina Faso; peste 15 dialecte greu sau ne-intercomprehensibile; cel mai studiat este dialectul Toro

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
latină, arabă și cu alfabet n'ko (cel mai bun alfabet pentru transcrierea limbilor tonale) 91. divehi (maldiviana) O Maldive / N India familia indo-europeană, ramura indo-iraniană thâna, derivată din arabă 92. dogri O India (Jamuu și Kașmir) familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian occidental devanagari și arabo-persană modificată 93. dogon LN Mali / N Burkina Faso; peste 15 dialecte greu sau ne-intercomprehensibile; cel mai studiat este dialectul Toro Șo din Sanga; se vorbește și sigi șo, o limbă secretă folosită de mascați în timpul

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
compuse latină 132. guaraní O Paraguay / N Argentina, Bolivia, Brazilia familia amerindiana, ramura tupi, grupul tupi-guarani; aglutinanta, cu silabe deschise (nu se termină în consoana) latină 133. gujarati O India (Gujarat, Dadra și Nagar, Haveli, Daman, Diu) familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian occidental alfasilabară gujarati, apropiată de devanagari, dar fără linia continuă caracteristică 134. gun (gungbe) N Benin; vorbită de o populatie creștină familia nigero-congoleză, ramura kwa, limbi gbe; izolanta; tonala; SVO latină 135. gușii N Kenya familia nigero-congoleză, ramura

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
134. gun (gungbe) N Benin; vorbită de o populatie creștină familia nigero-congoleză, ramura kwa, limbi gbe; izolanta; tonala; SVO latină 135. gușii N Kenya familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu latină 136. haryanvi N India (Haryana), Pakistan familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indic central; considerată și dialect hindi devanagari, nagari 137. hadza (hatsa) N Tanzania; vorbită de o populatie primitivă nomada familia khoisan sau limba izolată; folosește clicurile consonantice; posibilă înrudire cu sandawe; nu are distincția masculin-feminin și nici numărul dual

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
bantu alfabet latin 141. hindi-urdu (hindustani) O India (hindi), Pakistan (urdu), Fiji (hindustani de Fiji); lingua franca în India; denumirea hindustani desemnează limbile hindi și urdu înainte de separarea lor (1947, din motive politice; scrise cu alfabete diferite) familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian central; SOV devanagari (hindi, hindustani), persano-arabă adaptată - nasta'liq (urdu) 142. hiri motu O Papua-Noua Guinee, alături de engleză și tok pîșin este un pidgin bazat îndeosebi pe motu (limba austroneziana, malayo-polineziană, grupul oceanic) 143. hitita LM, Asia Mică

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
N Kenya; Tanzania familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu kikuyu-kamba; prepoziții; SVO latină 176. kanembu N Ciad, Niger, Nigeria familia nilo-sahariană, ramura sahariana occidentală, grupul kanuri latină adaptată 177. kannauji N India (regiunea Kannauji din Uttar Pradesh) familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian central; considerată și dialect hindi devanagari 178. kannada O India (Karnataka) familia dravidiana, ramura meridionala, grupul tamil-kannada; SOV kannada (alfasilabar fonetic derivat din brahmi) 179. kanuri N Ciad, Nigeria, Niger, Camerun familia nilo-sahariană, ramura sahariana (sau nilo-ciadiană), grupul

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
Thailanda; considerată și grup de limbi cu 14 varietăți familia sino-tibetană, ramura tibeto-birmană, grupul karen; SVO monastic script (scriere mon), mission script (alfasilabar bazat pe alfabetul birman) 183. kașmiriană (kashmiri) O India (Jammu și Kașmir) / N Pakistan familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indic, subgrupul dardic șarada (în trecut, azi în texte religioase), devanagari, persano-arabă, latină, takri 184. kawi (javaneza veche) LM; sec. VIII-XVI; vechea limba literară a Insulei Java (Indonezia); descrisă de Wilhelm von Humboldt în 1834 (Despre limba kawi din

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
cu o consoana lichidă; trei numere și trei genuri cu sufixe speciale: -b (masculin), -s (feminin), -n (nedefinit: koi-b "bărbat", koi-s "femeie"); forme verbale numeroase și complexe limba orală, transcriere latină 190. khowar (chitrali) N Pakistan (Chitral) familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian, subgrupul dardic khowar, de la dreapta la stînga; derivată din scrierea persana 191. kibushi (shibushi) N Madagascar, Mayotte (Franța) familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul malgaș; VOS latină 192. kikongo L Națională Angola, R. D. Congo / N R. Congo familia nigero-congoleză

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
limba oficială cu numele simplu komi în Republică Komi, Federația Rusă), komi-permiak și komi-iazva în Regiunea Perm (Federația Rusă) familia uraliană, ramura fino-ugrică, grupul fino-permian, subgrupul permian chirilica modificată 203. konkani O India (Goa, Karnataka, Maharashtra, Kerala) familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian; SOV devanagari, latină, kannara (kannada), malayam, arabica 204. kpelle N Liberia, Guineea familia nigero-congoleză, ramura mandé în trecut: silabară kpelle; azi: latină 205. kuanyama O Namibia, N Angola; e un dialect cu forma scrisă standardizata (că și ndonga

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
subgrupul oshiwambo latină, Braille 206. kurdă O Irak (Kurdistanul irakian) / OR Iran, Armenia / N Turcia, Turkmenistan, Azerbaidjan, Georgia, Iran, Siria, Liban. Este una dintre limbile apatride cu cel mai mare număr de vorbitori din lume (≈ 40 mîl.). familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul iranian occidental; SOV / AOV; subst. - adj. chirilica (ex-republicile sovietice); latină - hawar (Turcia, Siria și Armenia); perso-arabică - sorania (țările arabe și Iran) 207. kutchi N India (Kutch, Rajasthan) familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian de nord-vest; considerată și dialect sindhi

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
vorbitori din lume (≈ 40 mîl.). familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul iranian occidental; SOV / AOV; subst. - adj. chirilica (ex-republicile sovietice); latină - hawar (Turcia, Siria și Armenia); perso-arabică - sorania (țările arabe și Iran) 207. kutchi N India (Kutch, Rajasthan) familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian de nord-vest; considerată și dialect sindhi arabă (khojas), sindhi, gujarati 208. ladakhi N India (Jammu și Cașmir), China, Pakistan familia sino-tibetană, ramura tibeto-birmană, grupul tibetan tibetana 209. ladino N Spania (pînă la sfîrșitul sec. XV), Turcia, Grecia, Bulgaria

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
Java), Singapore familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul indonezian de vest javaneza (în trecut), latină 232. magahi N India (Biharul de sud); se crede că o formă veche de magahi (pracrito magahi) a fost limba vorbită de Buda familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul oriental; considerată și dialect hindi devanagari, kaithi 233. maghiară O Ungaria / N România, Slovacia, Șerbia, Slovenia, Croația, Ucraina, Austria; ungurii și-au părăsit în secolul X regiunile siberiene de origine și s-au stabilit în Europa; primul text - un

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
Nouă Zeelandă (Maaori), Insulele Cook; limba a unei populații aborigene familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul polinezian; izolanta; VSO; subst. - adj. latină (inițial fără scriere) 244. marathi O India (Maharashtra, Daman și Diu, Dadra și Nagar Haveli) / N Mauritius familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian; SOV modi (sec. XIII - XX), devanagari (din 1950) 245. marchiziană OR Polinezia Franceză (Ins. Marchize, Tahiti) familia austroneziana, ramura malayo-polineziene oceanice, grupul polinezian, subgrupul tahitian; morica; fără scriere, sistem de frînghii cu noduri (în trecut); latină 246. mari (ceremîșă

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
subst. latină, chirilica 247. marshalleza (ebon) O Insulele Marshall/Nauru; limba vernaculara; două dialecte: ratak și ralik familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul micronezian; reduplicare cu rol gramatical; SVO latină 248. marwari N India (Rajasthan, Haryana, Gujarat, Sindhi), Pakistan familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul central; considerată și dialect hindi; SOV devanagari, mahajani 249. maya Națională Mexic / OR Guatemala / N Belize, Honduras, El Salvador familia amerindiana, ramura mayan, grupul yucatec; ergativitate; aglutinanta; polisintetica; proto-maya: VOS cu posibilitate de schimbare VSO proto-maya: hieroglifica logosilabarică în care

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
V2 + SOV + VSO latină 267. neneț N Rusia (Siberia); două varietăți: de pădure și de tundra familia uralică, ramura samoeda, grupul de nord; armonie vocalica; aglutinanta chirilica 268. nepaleza (nepali) O Nepal, India (Sikkim) / N Bhutan, Brunei familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian pahari; SOV devanagari 269. newari (nepal bhasa) N Nepal; a fost O în Nepal sub dinastia Malla, pînă în sec. XVIII familia sino-tibetană, ramura tibeto-birmană, grupul hilamayan; SOV devanagari 270. ngangela (gangela, nyemba) N Angola (cu numele gangela

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
sufixelor; distincție de gen animat/inanimat; VOS și VSO latină, silabară 277. oromo (afan oromo, galla) N Etiopia, Kenya, Somalia, Egipt) familia afro-asiatică, ramura cușită; SOV; subst. - adj. etiopiana; latină 278. oriya O India (Orissa) / N Bangladesh familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian oriental; SOV; adj. - subst. alfasilabară oriya derivată din brahmi; nu are linia continuă orizontală care unește partea superioară a literelor în scrierea altor limbi indiene 279. osca LM înrudită cu umbriana; centrul peninsulei Italice, pînă în sec. I

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
C.-I d.C.; Cippus Abellanus; Tabulă Bantina familia indo-europeană, ramura italica, grupul osco-umbrian; structura gramaticala comună cu a latinei proprie, derivată din etrusca 280. oseta O Osetia de Nord (Federația Rusă) / N Osetia de Sud, Georgia, Turcia familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul iranian oriental; SOV chirilica + o literă proprie (æ) 281. ostiacă (khanty, xanti) N Rusia (Siberia, cursul inferior al fluviului Obi) familia uralică, ramura fino-ugrică, grupul ugric, subgrupul ob-ugrian; aglutinanta; armonie vocalica; SOV; adj. - subst. latină, chirilica 282. palauana O

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
Insulele Mariane familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul occidental; VOS latină; silabar japonez katakana 283. pali LM; o prakrită apropiată de sanscrita; primele texte budiste, tipitaka, s-au păstrat în pali; folosită astăzi că limba liturgica în budismul theravada familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indo-arian; flexionara brahmi, iar în unele țări budiste cu scrieri proprii (singhaleza, birmana, thai, cambodgiana, laoțiana etc.); transliterații latină, devanagari etc. 284. pama-nyungan N Australia; ramură de limbi vorbite de aborigenii australieni, cuprinzînd între 160 și 228 de limbi

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
VSO latină 287. panjabi (punjabi) O India (Panjab/Punjab, Chandigarh, Delhi, Haryanaa) / N Pakistan; în unele clasificări punjabi este inclus printre limbile lahnda din Pakistan, un continuum lingvistic care nu include însă și punjabi vorbită în India; familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian central semi-silabarică gurmukhi și devanagari (India) și shahmukhi / persano-arabă (Pakistan) 288. papiamento O Aruba, Curaçao, Bonaire, Caraibe / Antilele Olandeze creola cu baza lexicala controversată (spaniolă sau portugheză; lexic: 60% din portugheză, 25% din spaniolă, restul din olandeză, franceza, engleză

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
orientala (36), sepik-ramu (104), torricelli (48), trans-Noua Guinee (598); structura extrem de eterogena; numeroase limbi papua n-au putut fi clasificate, fiind considerate izolate; topica predominantă: SOV nu au avut scriere 290. paștu (afghana) O Afghanistan / OR Pakistan familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul iranian oriental; flexionara; SOV; adj. - subst. paștu (arabă cu semne suplimentare), latină 291. pedi (sepedi) O Republică Africa de Sud; face parte dintr-un continuum lingvistic numit sotho de nord (sesotho să leboa) familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu, subgrupul sotho

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
de nord latină 292. persana veche (ahemenidă) LM; urmașa avesticii; sec. VI-IV i.C.; regii ahemenizi (Darius, Xerxes); nu este ascendentă directă a persanei moderne; era un dialect vorbit la Persepolis, transformat de Darius în normă familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul iranian; flexionara cuneiforma de tip mixt silabico-alfabetic, de la dreapta la stînga; cea mai recentă scriere cuneiforma 293. persana medie (parsik, parta, persana sasanidă) LM; sec. III i.C. - VII-VIII d.C.; considerată dialect al limbii iraniene medii occidentale (pahlavi, pehlevi

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
293. persana medie (parsik, parta, persana sasanidă) LM; sec. III i.C. - VII-VIII d.C.; considerată dialect al limbii iraniene medii occidentale (pahlavi, pehlevi); limba administrativă a imperiului Sasanizilor; limba religiei zoroastre (profetul Zarathoustra, transcris Zoroastru de greci) familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul iranian; îndepărtare de tipul flexionar originar: capătă trăsături analitice derivată din arameica, uneori cu ideograme 294. persana (neopersană, dări, farsi) O Iran, Afganistan, Tadjikistan / N Bahrein, Uzbekistan, Irak; numită farsi în Iran și Afganistan și dări în Afganistan (denumire

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
sec. VIII-IX; literatura foarte valoroasă: Firdusi, Șahname (Cartea regilor), sec. X; Omar Khayam; dialecte: persana occidentală (Iran), persana orientala (Afganistan), tadjica (Tadjikistan), hazaragi (Afganistan), aimak li hazara (Hazaristan), buharică (Israel, Uzbekistan), hehwari (Pakistan), darwazi (Afganistan), pahlavani (Afganistan) familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul iranian; SOV; subst. - adj.; s-a îndepărtat de tipul flexionar originar, devenind analitică cu trăsături aglutinante persana, perso-arabă (patru semne consonantice suplimentare), chirilica 295. pirahă una dintre cele mai interesante limbi din lume; 250 de vorbitori monolingvi în opt

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]