148 matches
-
vorbitori din lume (≈ 40 mîl.). familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul iranian occidental; SOV / AOV; subst. - adj. chirilica (ex-republicile sovietice); latină - hawar (Turcia, Siria și Armenia); perso-arabică - sorania (țările arabe și Iran) 207. kutchi N India (Kutch, Rajasthan) familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian de nord-vest; considerată și dialect sindhi arabă (khojas), sindhi, gujarati 208. ladakhi N India (Jammu și Cașmir), China, Pakistan familia sino-tibetană, ramura tibeto-birmană, grupul tibetan tibetana 209. ladino N Spania (pînă la sfîrșitul sec. XV), Turcia, Grecia, Bulgaria
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Java), Singapore familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul indonezian de vest javaneza (în trecut), latină 232. magahi N India (Biharul de sud); se crede că o formă veche de magahi (pracrito magahi) a fost limba vorbită de Buda familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul oriental; considerată și dialect hindi devanagari, kaithi 233. maghiară O Ungaria / N România, Slovacia, Șerbia, Slovenia, Croația, Ucraina, Austria; ungurii și-au părăsit în secolul X regiunile siberiene de origine și s-au stabilit în Europa; primul text - un
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Nouă Zeelandă (Maaori), Insulele Cook; limba a unei populații aborigene familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul polinezian; izolanta; VSO; subst. - adj. latină (inițial fără scriere) 244. marathi O India (Maharashtra, Daman și Diu, Dadra și Nagar Haveli) / N Mauritius familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian; SOV modi (sec. XIII - XX), devanagari (din 1950) 245. marchiziană OR Polinezia Franceză (Ins. Marchize, Tahiti) familia austroneziana, ramura malayo-polineziene oceanice, grupul polinezian, subgrupul tahitian; morica; fără scriere, sistem de frînghii cu noduri (în trecut); latină 246. mari (ceremîșă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
subst. latină, chirilica 247. marshalleza (ebon) O Insulele Marshall/Nauru; limba vernaculara; două dialecte: ratak și ralik familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul micronezian; reduplicare cu rol gramatical; SVO latină 248. marwari N India (Rajasthan, Haryana, Gujarat, Sindhi), Pakistan familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul central; considerată și dialect hindi; SOV devanagari, mahajani 249. maya Națională Mexic / OR Guatemala / N Belize, Honduras, El Salvador familia amerindiana, ramura mayan, grupul yucatec; ergativitate; aglutinanta; polisintetica; proto-maya: VOS cu posibilitate de schimbare VSO proto-maya: hieroglifica logosilabarică în care
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
V2 + SOV + VSO latină 267. neneț N Rusia (Siberia); două varietăți: de pădure și de tundra familia uralică, ramura samoeda, grupul de nord; armonie vocalica; aglutinanta chirilica 268. nepaleza (nepali) O Nepal, India (Sikkim) / N Bhutan, Brunei familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian pahari; SOV devanagari 269. newari (nepal bhasa) N Nepal; a fost O în Nepal sub dinastia Malla, pînă în sec. XVIII familia sino-tibetană, ramura tibeto-birmană, grupul hilamayan; SOV devanagari 270. ngangela (gangela, nyemba) N Angola (cu numele gangela
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
sufixelor; distincție de gen animat/inanimat; VOS și VSO latină, silabară 277. oromo (afan oromo, galla) N Etiopia, Kenya, Somalia, Egipt) familia afro-asiatică, ramura cușită; SOV; subst. - adj. etiopiana; latină 278. oriya O India (Orissa) / N Bangladesh familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian oriental; SOV; adj. - subst. alfasilabară oriya derivată din brahmi; nu are linia continuă orizontală care unește partea superioară a literelor în scrierea altor limbi indiene 279. osca LM înrudită cu umbriana; centrul peninsulei Italice, pînă în sec. I
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
C.-I d.C.; Cippus Abellanus; Tabulă Bantina familia indo-europeană, ramura italica, grupul osco-umbrian; structura gramaticala comună cu a latinei proprie, derivată din etrusca 280. oseta O Osetia de Nord (Federația Rusă) / N Osetia de Sud, Georgia, Turcia familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul iranian oriental; SOV chirilica + o literă proprie (æ) 281. ostiacă (khanty, xanti) N Rusia (Siberia, cursul inferior al fluviului Obi) familia uralică, ramura fino-ugrică, grupul ugric, subgrupul ob-ugrian; aglutinanta; armonie vocalica; SOV; adj. - subst. latină, chirilica 282. palauana O
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Insulele Mariane familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul occidental; VOS latină; silabar japonez katakana 283. pali LM; o prakrită apropiată de sanscrita; primele texte budiste, tipitaka, s-au păstrat în pali; folosită astăzi că limba liturgica în budismul theravada familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indo-arian; flexionara brahmi, iar în unele țări budiste cu scrieri proprii (singhaleza, birmana, thai, cambodgiana, laoțiana etc.); transliterații latină, devanagari etc. 284. pama-nyungan N Australia; ramură de limbi vorbite de aborigenii australieni, cuprinzînd între 160 și 228 de limbi
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
VSO latină 287. panjabi (punjabi) O India (Panjab/Punjab, Chandigarh, Delhi, Haryanaa) / N Pakistan; în unele clasificări punjabi este inclus printre limbile lahnda din Pakistan, un continuum lingvistic care nu include însă și punjabi vorbită în India; familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian central semi-silabarică gurmukhi și devanagari (India) și shahmukhi / persano-arabă (Pakistan) 288. papiamento O Aruba, Curaçao, Bonaire, Caraibe / Antilele Olandeze creola cu baza lexicala controversată (spaniolă sau portugheză; lexic: 60% din portugheză, 25% din spaniolă, restul din olandeză, franceza, engleză
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
orientala (36), sepik-ramu (104), torricelli (48), trans-Noua Guinee (598); structura extrem de eterogena; numeroase limbi papua n-au putut fi clasificate, fiind considerate izolate; topica predominantă: SOV nu au avut scriere 290. paștu (afghana) O Afghanistan / OR Pakistan familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul iranian oriental; flexionara; SOV; adj. - subst. paștu (arabă cu semne suplimentare), latină 291. pedi (sepedi) O Republică Africa de Sud; face parte dintr-un continuum lingvistic numit sotho de nord (sesotho să leboa) familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu, subgrupul sotho
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de nord latină 292. persana veche (ahemenidă) LM; urmașa avesticii; sec. VI-IV i.C.; regii ahemenizi (Darius, Xerxes); nu este ascendentă directă a persanei moderne; era un dialect vorbit la Persepolis, transformat de Darius în normă familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul iranian; flexionara cuneiforma de tip mixt silabico-alfabetic, de la dreapta la stînga; cea mai recentă scriere cuneiforma 293. persana medie (parsik, parta, persana sasanidă) LM; sec. III i.C. - VII-VIII d.C.; considerată dialect al limbii iraniene medii occidentale (pahlavi, pehlevi
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
293. persana medie (parsik, parta, persana sasanidă) LM; sec. III i.C. - VII-VIII d.C.; considerată dialect al limbii iraniene medii occidentale (pahlavi, pehlevi); limba administrativă a imperiului Sasanizilor; limba religiei zoroastre (profetul Zarathoustra, transcris Zoroastru de greci) familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul iranian; îndepărtare de tipul flexionar originar: capătă trăsături analitice derivată din arameica, uneori cu ideograme 294. persana (neopersană, dări, farsi) O Iran, Afganistan, Tadjikistan / N Bahrein, Uzbekistan, Irak; numită farsi în Iran și Afganistan și dări în Afganistan (denumire
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
sec. VIII-IX; literatura foarte valoroasă: Firdusi, Șahname (Cartea regilor), sec. X; Omar Khayam; dialecte: persana occidentală (Iran), persana orientala (Afganistan), tadjica (Tadjikistan), hazaragi (Afganistan), aimak li hazara (Hazaristan), buharică (Israel, Uzbekistan), hehwari (Pakistan), darwazi (Afganistan), pahlavani (Afganistan) familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul iranian; SOV; subst. - adj.; s-a îndepărtat de tipul flexionar originar, devenind analitică cu trăsături aglutinante persana, perso-arabă (patru semne consonantice suplimentare), chirilica 295. pirahă una dintre cele mai interesante limbi din lume; 250 de vorbitori monolingvi în opt
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
trăsături aglutinante și flexionare două sisteme de scriere inventate: sărați și tengwar 304. quiché N Guatemala amerindiana din familia maya, grupul quiché-man; ergativă hieroglifica ideofonografică (în trecut), latină 305. rajasthani O India (Rajasthan și Madhya Pradesh); Pakistan familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indo-arian; tonala (doar unele dialecte); postpoziții; SOV devanagari 306. rapanui vorbită în Insula Paștelui (denumire locală Rapa Nui, Chile); limba extrem de interesantă, aflată însă în pericol de extincție ca urmare a expansiunii limbii spaniole familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
NUMĂRUL DE VORBITORI NATIVI 349 Locul Limba Familia Țară de origine Total țări Total vorbitori nativi (milioane) 1. chineză chino-tibetană Chină 33 1197 2. spaniolă indo-europeană, romanica Spania 31 399 3. engleză indo-europeană, germanica Anglia 99 335 4. hindi indo-europeană, indo-iraniană India 4 260 5. arabă afro-asiatică, semitica Arabia Saudita 60 242 6. portugheză indo-europeană, romanica Portugalia 12 203 7. bengali indo-europeană, indo-iraniană India 350 4 189 8. rusă indo-europeană, slavă Rusia 16 166 9. japoneză izolată sau uralo-altaică Japonia 3 128
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
33 1197 2. spaniolă indo-europeană, romanica Spania 31 399 3. engleză indo-europeană, germanica Anglia 99 335 4. hindi indo-europeană, indo-iraniană India 4 260 5. arabă afro-asiatică, semitica Arabia Saudita 60 242 6. portugheză indo-europeană, romanica Portugalia 12 203 7. bengali indo-europeană, indo-iraniană India 350 4 189 8. rusă indo-europeană, slavă Rusia 16 166 9. japoneză izolată sau uralo-altaică Japonia 3 128 10. panjabi (lahnda)351 indo-europeană, indo-iraniană India 352 6 88,7 11. javaneza austroneziana, indoneziana Indonezia 3 84,3 12. germană
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
afro-asiatică, semitica Arabia Saudita 60 242 6. portugheză indo-europeană, romanica Portugalia 12 203 7. bengali indo-europeană, indo-iraniană India 350 4 189 8. rusă indo-europeană, slavă Rusia 16 166 9. japoneză izolată sau uralo-altaică Japonia 3 128 10. panjabi (lahnda)351 indo-europeană, indo-iraniană India 352 6 88,7 11. javaneza austroneziana, indoneziana Indonezia 3 84,3 12. germană indo-europeană, germanica Germania 18 78,1 13. coreeană izolată sau uralo-altaică Coreea 5 77,2 14. franceză indo-europeană, romanica Franța 51 75,9 15. telugu
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
austroneziana, indoneziana Indonezia 3 84,3 12. germană indo-europeană, germanica Germania 18 78,1 13. coreeană izolată sau uralo-altaică Coreea 5 77,2 14. franceză indo-europeană, romanica Franța 51 75,9 15. telugu dravidiana India 2 74 16. marathi indo-europeană, indo-iraniană India 1 71,8 17. turcă uralo-altaică Turcia 8 70,9 18. tamil dravidiana India 6 68,8 19. vietnameza austro-asiatică, mon-khmer Vietnam 3 67,8 20. urdu353 indo-europeană, indo-iraniană Pakistan 6 64 21. italiană indo-europeană, romanica Italia 10 63
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
9 15. telugu dravidiana India 2 74 16. marathi indo-europeană, indo-iraniană India 1 71,8 17. turcă uralo-altaică Turcia 8 70,9 18. tamil dravidiana India 6 68,8 19. vietnameza austro-asiatică, mon-khmer Vietnam 3 67,8 20. urdu353 indo-europeană, indo-iraniană Pakistan 6 64 21. italiană indo-europeană, romanica Italia 10 63,8 22. malaeza austroneziana, indoneziana Malaezia 13 60,5 23. persana (dări și iraniană) indo-europeană, indo-iraniană Iran 6 57 Observație O singură limba are peste un miliard de vorbitori, opt
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
6 68,8 19. vietnameza austro-asiatică, mon-khmer Vietnam 3 67,8 20. urdu353 indo-europeană, indo-iraniană Pakistan 6 64 21. italiană indo-europeană, romanica Italia 10 63,8 22. malaeza austroneziana, indoneziana Malaezia 13 60,5 23. persana (dări și iraniană) indo-europeană, indo-iraniană Iran 6 57 Observație O singură limba are peste un miliard de vorbitori, opt limbi au peste o sută de milioane de vorbitori și optzeci de limbi au între zece milioane și o sută de milioane de vorbitori; la celălalt
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Greacă Noului Testament), 811.14'04 Bizantina, 811.14'06 Greacă modernă 811.15 Limbi celtice 811.16 Limbi slave 811.161.1 Limba rusă. Vezi și exemplul de la 81'282.2 811.17 Limbi baltice 811.21/.22 Limbi indo-iraniene 811.214.21/.22 Limbi hinduse 811.214.21 Hindi 811.214.22 Urdu 811.29 Limbi indo-europene moarte (nelistate în altă parte) 811.34 Limbi moarte de afiliere necunoscută, vorbite în zona mediteraneană și Orientul Apropiat (cu exceptia semitei) 811
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
156, patrie ~ 120, 141, 148, pre-~ 15, 174, 244, proto-~ 120, 138, 139, 141, 148, 149, 150, 151, 163, 241, 281, ramura ~ 148, 164, rădăcina ~ 142, tipologie ~ 241 indo-germanică 136, 137, 138, 139, 150, 151 indo-hitită 121, 122, 123, 148 indo-iraniană 93, 94, 146, 151, 164, 182, 205, 239, 241, 242, 243, 245, 248, 250, 254, 255, 267, 268, 274, 276, 278, 282, 284, 285, 288, 290, 291, 292, 295, 300, 303, 307, 309, 312, 339, 340, 346, proto-~ 144 indoneziana
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
modalitățile filtrării, filologia, istoria sau arheologia, sunt mai importante decât miezul propriu-zis al arealului căutat. La rândul său, în virtutea educației sale strict europene, Wikander este un filolog al textelor religioase iraniene și, dincolo de ele, al intangibilelor instituții arhaice iraniene și indo-iraniene: comunitățile războinice indo-iraniene anterioare emergenței istorice a zoroastrismului, cu minima morfologie religioasă a organizării lor, cu panteonul și structura cultelor lor. După gestul inaugural și dezinteresat al lui Anquetil Duperron, prestigiul religiilor Iranului antic urma să evolueze crescător, mai ales
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
istoria sau arheologia, sunt mai importante decât miezul propriu-zis al arealului căutat. La rândul său, în virtutea educației sale strict europene, Wikander este un filolog al textelor religioase iraniene și, dincolo de ele, al intangibilelor instituții arhaice iraniene și indo-iraniene: comunitățile războinice indo-iraniene anterioare emergenței istorice a zoroastrismului, cu minima morfologie religioasă a organizării lor, cu panteonul și structura cultelor lor. După gestul inaugural și dezinteresat al lui Anquetil Duperron, prestigiul religiilor Iranului antic urma să evolueze crescător, mai ales dincolo de laboratoarele științifice
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
lui Zoroastru cu Moise, bunăoară, se dezechilibrează în secolul al XIX-lea, mai ales în a doua jumătate, pe fondul anticlericalismului francez și al tinerelor teorii despre partiția raselor, în favoarea celui dintâi, obținându-se marea euforie a prestigiului originii ariene, indo-iraniene și mai ales iraniene. „Persia profitase de pe urma polemicilor îndreptate de enciclopediști împotriva Bisericii creștine; numele sonor și misterios al lui Zoroastru, proslăvit de tradiția clasică, îngăduia să i se opună un rival lui Moise; Persia le disputa vechilor evrei gloria
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]