561 matches
-
eu păzitorul fratelui meu? Și Dumnezeu a zis: ,,Ce ai făcut?” Glasul sângelui fratelui tău strigă din pământ la Mine. Cum era și firesc, cănd responsabilitatea pentru aproapele tău stă sub semnul unui ,,nu stiu”, cu alte cuvinte sub semnul indolentei, nepăsării și mai ales a minciunii, iar glasul sângelui să strigă, vrei sau nu, pedeapsa! Acum blestemat ești tu, izgonit din ogorul acesta, care și-a deschis gură ca să primească din mână ta sângele fratelui tău.” Nu este cazul să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
rea învălmășire de cronologii și fiziologii, de raporturi între cauze și efecte: ,din munte nu se vede nimic acolo între cărți/ filele scrise mărunt, răvășite sub picioare/ în bătaia unui vînt care îți aprinde doar sîngele./ o, femeie cu sexul indolent și mereu receptor/ care te naște/ în timp ce tu o posezi/ cu unghiile rupte, cu degetele ca niște sfîrcuri roșii și palpitînde/ cu care îi apeși ușor pielea pîntecului ce tremură excitat./ o, mamă iubită, o, femeie ce te naște în
Buba îngerului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10845_a_12170]
-
aspera ad astra (Pe cai aspre către stele). MDP: Care sunt, după părerea Dvs., punctele slabe în efortul României de a accede spre civilizație și bunăstare? Dar punctele ferme, de referință? Ioan Barbu: Punctele slabe le-am numit deja: corupția, indolenta, lenea, chiulul, hoția. Am numit și punctele de referință, la care as adaugă și capacitatea extraordinară a românului, dovedită în întreaga să istorie, ca și în prezent, de a-și asuma și asimilă noutatea pe orice plan, indiferent din ce
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
demonstrezi tu că ai trimis toate documentele, nu ei. Dacă ți-au trimis vreo notificare și nu ai primit-o, asta e (ghinion, sic!), trebuia să știi că urmează să primești ceva și să vii să te interesezi. Cât de indolent ești? Aplică și tu principiul „nu sunați la ușă, mai ies eu din când în când”. Supunerea oarbă la reguli aberante este o altă caracteristică comună tuturor acestor organizații. Asemeni părintelui care, rămas fără argumente raționale, îți spune să faci
„Iar dosar cu șină?!” După ce am mers 3 săptămâni zi de zi prin deșertul ANAF, am descoperit poziția contribuabilului în relație cu statul () [Corola-blog/BlogPost/338170_a_339499]
-
declanșată, „Revoluția teatrală“ de la Arad, în care de catifea e doar... cortina scenei, se simte deja în aerul urbei. Avalanșa schimbărilor își are inevitabil victimele ei, iar... contrarevoluția își arată deja colții: în piedicile birocratice și, mai ales, în atitudinea indolentă a unei bune părți a publicului interesat mai degrabă să... se vadă decât să vadă. Răbdarea nu e prima calitate a lui Ștefan Iordănescu; încăpățânarea... da. Și, din fericire, nu e singurul jucător pe teren. „Univers Shakespeare“ Ce va să
Agenda2005-12-05-a () [Corola-journal/Journalistic/283495_a_284824]
-
după o săptămână, exasperat, să-i caute pricină altui flăcău, mult mai solid, care l-a bătut măr, ajutându-l Însă să-și recapete mândria. Era resentimentar față de toți cei situați ierarhic deasupra sa și această atitudine, combinată cu o indolentă indiferență față de munca lui, i-a exasperat pe toți profesorii. S-a descurajat, considerându-se un paria. A Început să se ascundă bosumflat prin colțuri și să citească după stingere. Din groaza de a rămâne singur, a reușit să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
oamenilor. Că cerul e locuit sau nu n-are nicio importanța câtă vreme cel sau cei care-l locuiesc nu se ocupă de treburile oamenilor. Este ceea ce se întâmplă în cazul lui Epicur, care propune imaginea unor zei atât de indolenți, încât devin un fel de sfinți pentru ateu! în sens strict, e clar că Epicur nu poate fi inclus în categoria ateilor, dat fiind că el afirmă fără ocolișuri existența zeilor. Scrisoarea către Meneceu explică și cum trebuie priviți ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
qu'il occupe. De sorte que ce mot dépasee son contenu habituel et vient nommer une certaine qualité de lune: amicale et magnétique. Encore un exemple d'invention ineffable. Nous le trouvons dans la stance célèbre: "Compagne de l'éther, indolente fummée, Je te ressemble un peu: Ta vie est d'un instant, la mienne est consumée, Mais nous sortons du feu." (IV, VII) Insérée dans le cadre absolu de l'éther, la "fumée indolente" reçoit un tout autre attribut. L
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
stance célèbre: "Compagne de l'éther, indolente fummée, Je te ressemble un peu: Ta vie est d'un instant, la mienne est consumée, Mais nous sortons du feu." (IV, VII) Insérée dans le cadre absolu de l'éther, la "fumée indolente" reçoit un tout autre attribut. L'évocation de l'éther nous invite à repenser le mot "indolente", à le prendre dans son acception étymologiue: celle d'exemple de douleur. Le vers acquiert ainsi un sens moral et devient émouvant. Un
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
un instant, la mienne est consumée, Mais nous sortons du feu." (IV, VII) Insérée dans le cadre absolu de l'éther, la "fumée indolente" reçoit un tout autre attribut. L'évocation de l'éther nous invite à repenser le mot "indolente", à le prendre dans son acception étymologiue: celle d'exemple de douleur. Le vers acquiert ainsi un sens moral et devient émouvant. Un dernier exemple. Nous citons: "O ciel aerien inondé de lumière Des golfes de là-bas cercle immense et
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
de nepăsare Ce mult ne-asemuim! De-o clipă-ți este viața, o clipă-a mea mai are. Dar tot din foc ieșim." (tr. Al. Ciorănescu, Jean Moréas, Stanțe, București, 1945, p. 39) Inserat în cadrul absolut al eterului acea, "fumée indolente" capătă un cu totul alt atribut. Evocarea eterului ne invită să regândim cuvântul "indolente", să-l înțelegem în accepțiunea lui etimologică: aceea de cruțat de durere. Versul dobândește astfel un sens moral și devine emoționant. Un ultim exemplu. Cităm: "O
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
-a mea mai are. Dar tot din foc ieșim." (tr. Al. Ciorănescu, Jean Moréas, Stanțe, București, 1945, p. 39) Inserat în cadrul absolut al eterului acea, "fumée indolente" capătă un cu totul alt atribut. Evocarea eterului ne invită să regândim cuvântul "indolente", să-l înțelegem în accepțiunea lui etimologică: aceea de cruțat de durere. Versul dobândește astfel un sens moral și devine emoționant. Un ultim exemplu. Cităm: "O, ceruri infinite, scăldate în lumină, Cer limpede și-albastru al lumilor de sus." (tr
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
a rupe și sfâșia mădularele trupului de Dumnezeu insuflatelor Scripturi, și a trage de ele cu forța luându-le goale și lipsite de legătura lor; căci așa au intrat în viața noastră multe învățături stricate, diavolul convingându-i pe cei indolenți să proclame disparat texte din Scripturi și să întunece adevărul lor fie adăugând, fie scoțând ceva din ele. De aceea și aceștia se cade să spună nu numai ceea ce zice aici Sfântul Ioan Hrisostom: că dumnezeieștii Părinți au stabilit patruzeci
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
talanților, de „calitatea” inspirației și de „cantitatea” transpirației. Un poet mai puțin talentat poate beneficia la maximum de un moment de inspirație și, muncind ceva mai mult, dă viață un poem valoros, după cum un poet mult mai înzestrat nativ, dar indolent uneori, poate alcătui și poezii slabe. Însă poeții nu pot fi ierarhizați, deoarece nu se pot face clasamente între sentimente sau între profunzimile sentimentelor. Preferăm anumiți poeți pentru că regăsim mai mult în creația lor propriile noastre stări de spirit. Și
CE AM ÎNVĂŢAT EU DE PE SITE-URILE LITERARE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363665_a_364994]
-
Autorului Eu m-am născut în anul una mie... Urmarea n-are rost să se mai știe, Atât ajunge! Curând aflai că totul e o farsă Și m-am ferit de fericirea falsă, Că viața-mpunge! Mi-au prorocit ursite indolente Că-n mine vor sălășlui talente Din abundență, De vreau succes, neapărat să stărui Și lumii integral să i le dărui, Dar cu decență! Amici... puțini... zgârcit ai fost Sfinție, Când mi i-ai dăruit de cald să-mi ție
REPERE de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349126_a_350455]
-
aducând pe umeri un fel de buștean cu formă de om. Doar că avea culoare prunei coapte. Era, constată Deceneu, într-adevăr Huni, marele preot egiptean, însă acum înghețat sloi. Marele preot hiperboreu luă măsuri de urgență! Îi mai cârpi indolentului Rocar vreo două palme, însă fără efecte vizibile asupra vitezei de mișcare, puse o țundră de blană peste bietul Huni și începu să-l reanime turnându-i pe gât câțiva stropi din licoarea magică pe care tocmai o pregătise la
DERANJUL FARAONULUI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349363_a_350692]
-
simplu, dar ireproșabil, elegant până-n vârful pantofilor, întrecând până și pe prințișorii aulicei împărății... După ce schimbară câteva amabilități cu logodnica, trecură la masă și la dans. Lui Mihai tânăra mireasă i se păru o figură lascivă, o femeie diabolic de indolentă care, și când vorbea, făcea efort. Vorbea peltic și asta îi plăcu poetului, îi simțea limba cum se împiedică de smalțul dinților în efortul ei de-a pronunța corect cuvintele și, deși era nemțoaică get-beget, i se păru mai degrabă
EMINESCU ŞI VERONICA-ULTIMA SEARĂ LA VIENA. de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347962_a_349291]
-
cu nepoții, elogiat de săteni care la început l-au primit cu rezerve, daca nu cu ostilitate. Prin munca, prin exemplu personal al preotului din sat, prin munca sătenilor și cu sprijinul Consiliului Local Sanmartin, umilul sat în care trona indolenta a devenit un sat de nerecunoscut, cu case mari și frumoase, cu grădini înfloritoare, cu drumuri asfaltate, un sat în centru căruia se înalță majestuos nouă Biserică care în present este ridicată în roșu. Satul Rontau este o așezare rurală
BISERICA LUI POPA TANDA de IONEL CADAR în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354310_a_355639]
-
uitat pe prietenul nostru comun, La Rocheucauld, care tot îți spunea și nu înțelegeai că ” Nici un om nu merită să fie prețuit pentru bunătate până când nu re tăria de caracter de a fi rău. Orice altă bunătate nu este decât indolenta sau neputința”. - Domnule Skinner, știu că dumneata a semnalat un paradox. „Deși aliate, literatura demnității contrazice pe aceea a libertății, în sensul că răsplătește pe cei ce înfrâng condiții adverse.” - Hei! Unde ai dispărut?! Rămăsesem singur într-o uzina de
UNDA VERDE A RADIOULUI DE-ACASĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357107_a_358436]
-
Acasa > Literatura > Carti > RONI CĂCIULARU - LUMEA DE RÂSUL LUMII! Autor: Roni Căciularu Publicat în: Ediția nr. 419 din 23 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Însemnări pe maginea volumului satiric „TRIUMFUL INDOLENȚILOR” de Mihai Batog Bujeniță Cartea lui Mihai Batog-Bujeniță, recent apărută la Iași, este o bijuterie literară. Talentul autorului sclipește în fiecare pagină. Scrisul său mă duce cu gândul, mai ales acum, în „Anul Caragiale”, exact la Marele Maestru, cu ale
LUMEA DE RÂSUL LUMII! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357960_a_359289]
-
Marele Maestru, cu ale sale „Schițe și Momente”. Bine-nțeles, fiecare cu stilul său, cu incisivitățile sale de caricaturist în proză, de pătimaș al dragostei scrisului și de crunt lucrător pe fila de hârtie... M.B.B. ia câteva teribile personaje, niște indolenți, comozi, leneși, nepricepuți, neisprăviți, suficienți și cam tâmpiți și-i plimbă prin diferite întâmplări, dizlocându-i, de fiecare dată, de la masa cu berițe din grădinița Bufetului de peste drum, unde-și fac veacul imediat după orele de servici... Sunt vreo zece astfel
LUMEA DE RÂSUL LUMII! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357960_a_359289]
-
de servici... Sunt vreo zece astfel de momente, în care sunt induși în câte o altă aventură de procopseală, soldată, absolut de fiecare dată, prin eșec, eșec ce nu le strică blânda mulțumire a tihnei de dinainte și de după. Triumful indolenților este asigurat de lipsa de orizont, de mulțumirea de sine, de suficiența stagnării - tipice nu numai unei singure categorii sociale. Puterea de observație și surprindere a unor trăsături retrograde din actualitatea românească actuală este excepțională. Iar autorul acționează cu imagini
LUMEA DE RÂSUL LUMII! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357960_a_359289]
-
scriitor contemporan savuros, prezent și activ în lumea lui, în lumea de pe lume. El aduce pe scena omeniri o operă satirică de valoare estetică incontestabilă, un document de epocă. Întrebat de un reporter la ce visează, autorul admirabilei cărți „Triumful indolenților” a răspuns: „Simplu și utopic: La o lume mai bună!”. Este visul nostru, al tuturora! Roni CĂCIULARU Petah Tikva, Israel 20 februarie 2012 Referință Bibliografică: Roni CĂCIULARU - LUMEA DE RÂSUL LUMII! / Roni Căciularu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 419
LUMEA DE RÂSUL LUMII! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357960_a_359289]
-
pentru senzații În colonia de termite Și trec prin filtre mari de ape Pe muchia a două lumi Hai spiridușule, adu-mi Aripi să trec peste atrape Prizonier la câtă zarvă În jurul meu se stinge lent M-adun în cercuri indolent Și mă fac mic precum o larvă Și dorm cu dușii până când Zăresc o floare de cais o rup. Și mă întorc din vis Ținând-o-n mână și plângând Referință Bibliografică: Refugiul în vis / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN
REFUGIUL ÎN VIS de ION UNTARU în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360636_a_361965]
-
se reflecta în sclipirea bijuteriilor ce împodobeau trupurile femeilor gureșe. Discutau afectate, aruncând ocheade domnilor din jurul lor. Într-un colț, participant neimplicat, dar fin observator, bărbatul în frac negru cu plete întunecate, ușor ondulate pe gulerul imaculat al cămășii, privea indolent mulțimea pestriță din jurul său. Îl amuzau gesturile doamnelor...încercau, ostentativ, să atragă atenția. Crease rumoare apărând impunător și jovial, printre bărbații scorțoși și aroganți. Păstrau eticheta cu sfințenie. De ceva vreme urmărea femeia cu rochie bleu. Făcea notă discordantă cu
ULTIMUL VALS de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360023_a_361352]