140 matches
-
mai văzut, eu tot n-am terminat de pictat biserica, mâine am să mă întorc la ea și ce-am să-i spun?! Peste tulburarea nelămurită a lui Theo năvălesc în cameră cei doi copii ai Corinei, Irina cu părul inelat și Vladimir, cel cu părul la fel de lung ca al surorii sale, e o diferență doar de un an între ei, Irina e cea mai mică, dar au aproape aceeași înălțime, și cine nu-i cunoaște ar crede că sunt gemeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
la care a lucrat înainte de Autoportret cu Judecata de Apoi, Theo cu copiii se joacă de-a v-ați ascunselea, îmi place și mie jocul, cer voie să intru și eu în joc, dar tu ții capu’! mă anunță căpșorul inelat al Irinei, Bine! Unde să stau? Theo și Vladimir bănuiesc că sunt ascunși așteptând nerăbdători ca această fetiță isteață să-i găsească sau să nu-i găsească, ea îmi indică cu brațul întins, dreptul sau stângul, îmi vine s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
Iată, iarna s-a sfîrșit peste îndepărtatele colníce, Și toată neagră glie cîntă". Ea seminției sale de copii vorbește; laptele ei În jos coboară pe nisip; nisipul cel setos bea și se veselește Uimit văzînd Furnică, Lăcusta, si viermele cel inelat. În mare număr rădăcinile răzbesc prin trainicele stînci, croindu-și drumul, 605 Chiuie de bucuriile ființei; marile tulpini Pe munți se nalta tulpina de tulpina; tritónul cel cu șolzi afar' din piatră Se tîraște, si musca înarmata sare din crăpătura
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
extremă oxidantă a domeniului de rH propriu unui proces la care se face referire p(H2) - presiunea parțială (a hidrogenului) plasmodiu - massă de citoplasmă multinucleată, fără pereți celulari, rezultată prin diviziunea nucleară repetată polichet - reprezentant al unei clase de viermi inelați acvatici, majoritatea marini polifag - calitatea unui organism - neapărat heterotrof - de a folosi ca suport material al energiei (hrană) mai multe forme, vii, nevii sau din ambele polimorf - calitatea unor specii de a se prezenta în mai multe variante morfologice populație
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
toate felurile". Vedeta expoziției este scolopendra gigantică de la Tropice, creatură descrisă cu aplomb și decupată, parcă, din imaginarul bestial al unor Bosch sau Goya: "Singură într-o colivie, gângania monstruoasă, lungă de un sfert de metru, își întindea trupul gălbui, inelat și sprijinit pe optzeci de picioare, cu antenele vibrând, la pândă printre pietrele împrăștiate pe fundul bine căptușit cu nisip al cuștii". Întregul muzeu constituise o adevărată sursă de teroare pentru tânărul Brumă. Animat de cele mai bune intenții pedagogice
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
-i văd bine față Am făcut atît de multe lucruri astăzi Am făcut atît de multe lucruri astăzi Mulți ar obosi ascultînd enumerarea locurilor Prin care am trecut presat de timp Chemat mai departe tot mai departe Ca o pasăre inelata care zboară pe deasupra lumii Și pasărea Un vultur pleșuv care se lasă pradă gravitației Pentru un șoarece de cîmp Și lumea indiferență la insistențele mele Și aerul refacîndu-si repede volumul După trecerea mea ondulata Poate mă aude cineva dacă nimeni
Poezii by Traian Ștef () [Corola-journal/Imaginative/4243_a_5568]
-
-a copilăriei, pe atunci vorbeam în limba săracilor cum păsările în zori între sălcii pe mal cu glasul doldora de niciunde, eu însă și azi vorbesc aceeași limbă prin care ei s-au alungat unul după altul a sărăcie/ oferi inelatele ineditele tale pasăre/ eu? pe mine mă lasă. lasă-mă, sunt prea aproape. nesfîrșit de aproape, de pe acum
Andrei Zanca by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/10488_a_11813]
-
Emil Brumaru Mi-am ferit de tine Doamne Sufletul cît am putut Să n-ating cu gura mîna Celuia ce m-a făcut Să nu-ți mîngîi fruntea ochii Părul inelat duios M-am ferit de tine Domne Să nu-ți fiu prea drăgăstos Să nu-ți sperii mintea-n gînduri Păcătoase ce mi-ai dat Cînd m-apropii lin de trupul Tău întins pe-un moale pat Care-i dincolo de
M-am ferit de tine Doamne by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12555_a_13880]
-
un Teodor Pâcă, pe un Pavel Aioanei, pe un Octav Măgureanu, autori cu traiectorie de mici comete literare, dedicați cu frenezie boemei. Cine-i mai știe? Odată îl căută pe Fănuș la cămin un tânăr domn scund, rotofei, cu păr inelat, foarte volubil și gesticulant. Era scriitor, își iscălea producțiile Vintilă Ornaru și era odraslă de fost moșier, cum am aflat mai târziu. Se numea de fapt Lamotescu. Nu părea să fie apăsat de originea lui nesănătoasă, era dezinvolt, bine dispus
Amintiri cu Fănuș Neagu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/15371_a_16696]
-
catifele și atlazuri se vălureau sub adieri de vînt cununi de mireasă armuri cavalerești măști viu colorate se-nfiorau pe stîlpii proaspăt vopsiți în fiecare zi de tîrg cărți învelite-n piele scoase din teascul unui meșter neamț sub degetele inelate ale tîrgoveților îmbrăcați în haine de duminică - nimic din ce-a fost! - privirea mi se rotește oarbă pe zidurile în dărîmare o copilă cu cîrlionți de aur și cunună de mireasă coboară Scara Fingerling plutind își împrăștie rochiile peste pietre
Poezie by Dumitru Chioaru () [Corola-journal/Imaginative/12927_a_14252]
-
a ceapă, care a usturoi, puși în fața calmului și a completului meu impecabil, bleu-gris cu puțin alb la batistă și la ghetre. Mulțumit că le-am servit o lecție, stând picior peste picior, aristocratic, ținând degetele înmănușate pe capătul bastonului inelat cu argint. De fapt, m-am înfățoșat, m-am impus haitei dintr-un instinct animalic. Și acum sunt mulțumit, socotesc ziua încheiată cu rost. Sufletul meu mic, satisfăcut cu atât de puțin! Cu doar câțiva bicisnici privitori. Să nu aspir
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
a binelea, voi descoperi, voi dezgropa nonșalant, așa, ca chestie, comori nemaipomenite! Foile lîncede reîmprospătează pofta de lectură! După un pasaj greoi, anost, cenușiu, cît de bucuros zburdă fluturele ce devin, fluturele ce trebuia (obligat!) să zacă în larva urîtă, inelată vîscos, tîrîtoare, a rîndurilor terne. Tot astfel, pot spune că un volum căznit e profund util pentru următorul, înșfăcat nervos, nerăbdător, parcurs jubilînd că am scăpat viu și nevătămat pe viață de primul. Autorii "răsuflați" au un rol benefic. Dacă
Înger la conovăț (1) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15044_a_16369]
-
Le sfredelește ochilor găvane. (1911) * Bosjesmani (oland.) - „oameni ai pădurii”, populație din Africa de Est și cea de Sud. Boris KUȘNER (1888-1937) * * * Stăpânim în toată legea tălpigele timpului. Curând Porni-vom pe urma cornutului elan, prin taiga: Rânduri, se-nșiruie, inelat, noi vetre, localități - deja Țin frâul asudat al celor gata de a da bici, de-a pleca. Fără reproșuri - în subteranele miezului de noapte, De cum vom porni în lungul pădurilor rare, Să strângem plase, capcane, lăsând să se plodească Neamul
Avangarda rusească – jertfa gulagului () [Corola-journal/Journalistic/5156_a_6481]
-
din grâu în alte raze/ mușcând apele din vaze/ de quartz ori mâl pervers/ grav curgând în sens invers// toamnă-aleargă și-i iar toamnă/ eu mă-nturn spre tine doamnă/ de pe ochiu-mi zdrențuit/ albăstrui greu canonit/ și curgând șarpe sub piatră/ inelat și plin de plâns// coapsa-ți brună foarte dreaptă/ căi lactee paște-un mânz/ de sub umbra cea sfioasă/ adunată-n foi de vânt// când treci sprinten vaporoasă/ în trup tânăr explodând" ( ave, nichita). Dacă Nichita ar fi apucat să vă
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14050_a_15375]
-
era, crudă și nedecupată! Seara dinainte nu-mi vorbise și ne culcaserăm fără să facem amor pentru că în restaurantul de la parter îi atrăsesem atenția să nu mai bage cuțitul în gură. Remarcase că la masa de alături două mumii împerlate, inelate și veștejit bronzate croncăneau scrutând-o dezaprobator cum își împingea bucățile de carne cu cuțitoiul în gură, iar în momentul în care i-am suflat să nu mai facă asta a trântit incredulă tacâmurile pe masă: — Parcă ai avea opt sute
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
și țăruși cu ascuțișul călit în foc și începură să spargă gheața. Făcură și focuri împrejur, ca să scoată cu totul bivolul înaripat la iveală. Toți grămadă trudiră câteva ceasuri, până când putură, de jur-împrejur, să pipăie blana de catifea de pe pântecul inelat și să adune-n palmă solzișorii ca de caras de pe aripi. Și când, deodată, un tremur însufleți cornițele cu măciulii ale fluturului și picioarele subțiri începură să zvâcnească, țăranii retezară cu securea capul cât un butoi și-l rostogoliră mai
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
din strânsoarea pereților, pe care lăsase puf albăstrui ca un fard de pleoape, fluturele zvâcni de câteva ori din aripi. Desfășurate, aveau acum mai bine de trei metri anvergură. Deși femeia îl ținea din toate puterile, petrecîndu-și brațele în jurul corpului inelat, el reuși totuși să se smulgă, se roti ca o pasăre de pradă peste maidan și se așeză în cele din urmă pe calcanul călduț al casei din fund. Gteva clipe se sori, cu aripile întinse care cuprindeau aproape tot
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
în glissandouri dulci ca un miorlăit, urletul, urmărea cu ochi verzi ca fierea zborul lepi-dopterei. Când, într-un ultim rotocol, acesta lopată pe lângă botul de muiere pătimașă al Himerei, o limbă lungă și cleioasă îl apucă, spărgîndu-i fragilitatea, înfășurîndu-i trupul inelat și trăgîndu-l în gura rujată, care-l mestecă avid. Multă vreme, la colțurile gurii, se mai văzură capete de aripă uscată, ce-aveau s-alunece și ele mai târziu pe gâtul femeii-păianjen... "Opriți! Opriți! Faceți lumină!", răcni deodată Stănilă sărind
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Antipa. Dar nu stătuse niciodată să se uite atent la cum erau, de fapt, alcătuite ființele astea zburătoare. Trebui să-i arate mama, care desenă un cap rotund cu doi ochi și două antenuțe răsucite, un corp ca un vierme inelat și apoi, lucrul cel mai important, două aripi mari și frumoase, colorate în cele mai sclipitoare culori. Nici un fluture din friză nu trebuia să fie la fel cu ceilalți. Până la urmă, după ore de desenat fluturi și alte ore de
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
era mai lungă și mai musculoasă. Din când în când, labele din spate li se destindeau brusc, proiectând puricele-n gratii cu atâta putere, că aproape dărâmau cușca de pe postamentul ei. Dacă-i priveai mai de-aproape, pântecul lor era inelat, acoperit de zale, făcute și ele dintr-un fel de solzișori. Puricii chițcăiau scurt, ca liliecii. Copiii putură vedea și cum erau hrăniți: un îngrijitor foarte plictisit tocmai târa după el, în cușcă, un pui trist de elefant, care se
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
spiralat ca un arc fin de ceas, se-ntindea și se strângea la loc între ochii opaci și indiferenți. Abia acum văzu Herman cât de mare și de gros era corpul plușat al fluturelui, cât de plin era pântecele lui inelat. Fiara nu vroia să atace, deși mama Soilei, ridicând capacul, o împingea cu un bețișor, ci doar mușca, nemaipomenit de agresivă, capătul bățului, fără să treacă de jumătatea arenei de nisip. "Îl sperie aripile", își spuse femeia, după care vîrî
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
în rânduri și coloane, pe toată suprafața își întindeau aripile fluturi, cei mai mari și mai frumos colorați ce-ar fi putut fi văzuți vreodată. Aripi largi și puternice, cu doi ochi micuți în partea de jos, corpuri groase și inelate. Cîte-un piron de oțel, înfipt în corpuri, între două inele, țintuindu-le pe cutele satinului sidefiu cu care era peretele îmbrăcat. Cîte-o plăcuță de alamă gravată cu cîte-un nume sub fiecare dintre ei. O, frumusețe, de ce gura ta e mereu
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
hunilor. Gundovek îl însoți pe Sebastianus înaintea celor două catafalcuri. Dezlegându-și coiful cu pene, romanul își descoperi chipul leonin și cârlionții deși, castanii, prin care nu puține matroane din Roma găseau că e un deliciu să-și plimbe degetele inelate; îi dădu lui Vitalius coiful, își puse o mână pe piept și, contemplând cu o privire lungă trupul marelui războinic - pe care, de altfel, nu-l cunoscuse niciodată în viață -, își plecă scurt capul, în semn de adâncă durere. Făcu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
-i văd chipul suav, și-i aud glasul molcum și duios. Subțirică, destul de înaltă, fața ei avea trăsături armonioase, aș putea spune, chiar frumoase. Avea ochii miopi, albaștri, iar fruntea, senină și destul de mare, era încadrată de un păr blond, inelat, care-i cădea în râuri peste umeri, sfârșindu-se pe la talia-i subțire, de parcă n-ar fi dat viață la unsprezece copii. Avea un mers ușor legănat dar maiestuos, cu capul sus, privind în ochii omului, atunci când vorbea cu cineva
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
o emanație a străbunilor tăi, mai mult ca “hâtri buni de glume”. Mai înalt decât noi toți ceilalți frați, aceștia pe care i-ai iubit cu simpla dar conștienta ta superioritate, căpos cu ochi albaștri și păr blond închis și inelat, cu acea căutătură ascunsă sub niște dioptrii moștenite și mărite prin propria-ți neștire, aveai un mers cu pasul larg și puțin legănat, cu o mână băgată bine într-un buzunar al pantalonilor, iar cu cealaltă descriind niște semicercuri, și
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]