280 matches
-
neoprotestante constă în negarea și respingerea totală a principiilor teologice și teozofice ale catolicismului. Protestantismul consideră, ca falsă teza infailibilității și caracterul de unic mântuitor al Bisericii Catolice, de asemenea neagă importanța invocării și cultul Fecioarei Maria și al sfinților, infailibilitatea papei și autoritatea supremă a episcopilor, consideră ca fără valoare jurămintele preoților și călugărilor - în acest sens nu recunosc caracterul sacerdotal al organizațiilor monahale. Protestantismul nu recunoaște sistemul celor șapte sacramente ale confesiunilor catolice și ortodoxe, considerând că există numai
Protestantism () [Corola-website/Science/303712_a_305041]
-
proletariatului, de desființare a proprietății și de generalizare a intervenției statului în toate domeniile. Liberalismul era incompatibil cu orice concepții reducționiste, care ignoră natura complexă a personalității umane, eșuând în extremism. Într-o epocă dominată de ideologii care își proclamau infailibilitatea principiilor și care căutau să instaureze domnia arbitrarului, înlocuind argumentele cu lozinci propagandistice, Mihail Fărcășanu nu concepea liberalismul ca pe un sistem de idei abstracte, cu o permanentă valabilitate teoretică, ci ca pe o concepție care caută să asigure individului
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
teologia aferentă a dublei purcederi—aceea că Duhul Sfânt purcede de la Tatăl și de la Fiul) și sfera autorității papale. În plus, Biserica Romano-Catolică a promulgat anumite dogme după Marea schismă (cum ar fi Purgatoriul, Imaculata Concepție a Maicii Domnului și infailibilitatea papală) și alte aspecte ale doctrinei (cum ar fi păcatul originar), care sunt considerate doctrinar greșite (sau, mai tranșant, eretice) de către ortodocși. Deși există diferențe teologice între cele două biserici, există, de asemenea, unele puncte de acord asupra doctrinei. Acestea
Diferențe teologice între Biserica Romano-Catolică și Biserica Ortodoxă () [Corola-website/Science/327563_a_328892]
-
orice dubiu (în sensul teologiei sau ideologiei) se numește scientism. Totuși, este un lucru obișnuit ca membrii societății să aibă opinie exact opusă despre știință - mulți dintre cei care nu se ocupă cu știința consideră că savanții ridică pretenție de infailibilitate pentru afirmațiile lor. Știința servește în procesul de luare de decizii bazată pe consens prin care oameni cu opinii morale variate ajung la un numitor comun privind ceea ce este "real". În societățile seculare, bazate pe cunoaștere, informație și tehnologie, unde
Filozofia științei () [Corola-website/Science/299477_a_300806]
-
este o dogmă a Bisericii Catolice despre faptul că Papa de la Roma este nesupus greșelii când solemn declară sau promulgă învățăturile dogmatice ale Bisericii în domeniul credinței sau a moralei. Această dogmă explică infailibilitatea prin lucrarea Sfântului Duh, care asigură că învățăturile proclamate vor fi desăvârșite și primite de toți catolicii. Doctrina a fost definită în 1870 ca dogmă de către Conciliul Vatican I convocat de către Papa Pius al IX-lea, în pofida opoziției acerbe venită
Infailibilitatea papală () [Corola-website/Science/314333_a_315662]
-
și primite de toți catolicii. Doctrina a fost definită în 1870 ca dogmă de către Conciliul Vatican I convocat de către Papa Pius al IX-lea, în pofida opoziției acerbe venită în special din partea episcopatului din Germania și Austro-Ungaria. Principalii oponenți ai dogmatizării infailibilității au fost cardinalul Friedrich zu Schwarzenberg, arhiepiscop de Praga, și cardinalul Lajos Haynald, arhiepiscop de Kalocsa. Până azi, ortodocșii și protestanții contestă această idee, din varii motive. Conform teologiei catolice, sunt câteva concepte majore pentru înțelegerea revelației divine și infailibile
Infailibilitatea papală () [Corola-website/Science/314333_a_315662]
-
și cardinalul Lajos Haynald, arhiepiscop de Kalocsa. Până azi, ortodocșii și protestanții contestă această idee, din varii motive. Conform teologiei catolice, sunt câteva concepte majore pentru înțelegerea revelației divine și infailibile: Sfânta Scriptură, Sfânta Tradiție și Sfântul Magisteriu. Învățătura despre infailibilitatea papală face parte din Sfântul Magisteriu, ce la rândul său este compus din conciliile ecumenice și „magisteriul universal și comun”. Învățăturile infailibile ale papei trebuie să se bazeze ori, cel puțin, să nu contrazică Sfânta Tradiție sau Sfânta Scriptură. "ex
Infailibilitatea papală () [Corola-website/Science/314333_a_315662]
-
obligatorie în toată Biserica; - propusă ca ceva care va dăinui neschimbat. Această doctrină își are temeiul în Sfânta Scriptură [versetele folosite sunt din "La Bible du Sumeur", 1992]: Biserica Catolică stabilește că nu tot ceea ce învață papa este infailibil; invocarea infailibilității (de ex., canonizarea de sfinți) se face foarte rar. Klaus Schatz, teolog catolic și istoric al bisericii, într-o lucrare publicată în 1985, a compus o listă exemplificativă de documente "ex cathedra" : Pentru a dispersa orice îndoială, Conciliul Vatican II
Infailibilitatea papală () [Corola-website/Science/314333_a_315662]
-
Ibn Sabbah, nu poate, în viziunea lor, să fie propovăduită decât de „Imamul infailibil”, în calitatea lui de emanație a inteligenței divine. În consecință, ei cer adepților, supunerea oarbă față de învățătura imamului ismailit, insistând și mai hotărât decât duodecimanii, cu privire la infailibilitatea lui și la calitățile lui supraomenești. Ismailiții au organizat una dintre cele mai subtile și eficiente mijloace de propagandă din istoria islamului. Din locurile lor de recluziune au început să trimită misionari în întreaga lume islamică pentru a-și prezenta
Ismailiți () [Corola-website/Science/329022_a_330351]
-
încercat să creeze un fundament științific pentru condamnarea lui Honoriu prin diverse scrieri. Pentru el, Honoriu era cineva care "profana proditione immaculatem fidem subvertere conatus est" ("...încerca să distrugă credința pură printr-o trădare ordinară"). Din punctul de vedere al infailibilității papale, cuvintele lui au dus de asemenea la o dispută. Îndeosebi textul grecesc trimis Împăratului conține o formulă diferită, mai blândă. Scriind "subverti permisit" în loc de "subvertere conatus est", reproșul la adresa lui Honoriu este redus de la o răspândire activă a ereziei la
Papa Leon al II-lea () [Corola-website/Science/305411_a_306740]
-
cetățeanului»” (Kervégan, 1995, p. 641). Proclamația drepturilor are așadar, Înainte de toate, o semnificație politică: fără a-și pierde universalitatea, ea se adresează În primul rând cetățeanului francez. De o parte, avem legicentrismul francez, bazat pe „construcția rousseauistă a Înțelepciunii și infailibilității legii” (Vedel, 1992, p. 641), iar de cealaltă ă constituționalismul american, a cărui principală grijă este să asigure protecția „Împotriva tuturor uzurpărilor puterilor legislative sau executive” (Madison, citat de Lacorne, 1993, p. 18). Putem conchide,Împreună cu Marcel Gauchet, că declarația
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
progresul). Enciclicele Mirari vos a lui Grigore al XVI-lea, Quanta cura și Syllabus ale lui Pius al IX-lea (1864) sunt percepute de către o parte a opiniei publice ca niște manifestări ale Întoarcerii În forță a clericalismului. Afirmarea dogmei infailibilității pontificale, Întărirea centralismului Romei și extinderea puterii curiei nu fac decât să Întețească conflictul. Anticlericalismului militant Îi este ușor să-i denunțe pe catolici drept inamici din interior care dau ascultare unui șef de stat străin și care nu doresc
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
de impunere a noilor mituri și imagini prin mărturie are o vechime respectabilă: apostolilor, Iisus le cerea să meargă și să povestească tuturor, întocmai, cele văzute. Așa s-a construit, pas cu pas, mitul "noului continent" (URSS), al "tătucului", al infailibilității științei sovietice, al fericirii aduse de comunism etc., etc. Toată ploaia de minciuni mitizate a creat aproape o dependență, un narcotic, o orbire care opaciza realitatea brutală și meschină. Realitatea se transformă în vis și reveria ia locul realității. Asistăm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
propriului sistem de valori și de cunoștințe. Astfel, între instituirea teoretică a sociologului și cea practică a actorilor sociali, apare un hiatus lipsit de orice legitimitate sau legitimat doar de certitudinea cunoașterii sociologice infailibile. Dar cine mai crede astăzi în infailibilitatea cunoașterii, mai ales a celei sociologice? În locul unei astfel de abordări, o prefer pe cea care admite că modernitatea noastră postcomunistă își construiește și reconstruiește propriile „tradiții” prin practicile de reflexivitate ale proiectelor modernizatoare propuse și aplicate. Instituțiile și organizațiile
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
spun așa, o cunoaștere scurtă a celor mai de seamă învățături; gnoza, însă, este dovedirea puternică și sigură a învățăturilor cuprinse în credință; prin învățătura Domnului gnoza este zidită pe credință; și, cu ajutorul științei, ne duce la înțelegere și la infailibilitate”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a VII-a, cap. X, 57.3., în PSB, vol. 5, p. 511-512) Încercarea credinței „Constanțiu (tatăl Sfântului Constantin) a dat ascultare unui gând înțelept și cuvios, purcezând la un lucru de necrezut și a cărui
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
greșeli și de a Învăța singură dialectica istorică. În sfârșit, trebuie să recunoaștem deschis față de noi Înșine că erorile făcute de o mișcare muncitorească cu adevărat revoluționară sunt infinit mai utile și mai rodnice din punct de vedere istoric decât infailibilitatea celui mai bun dintre toate «comitetele centraleș posibile”. Aproape cincisprezece ani mai târziu, la un an după preluarea puterii de către bolșevici În octombrie 1917, Rosa Luxemburg Îl ataca pe Lenin În exact aceeași termeni. Avertismentele ei cu privire la direcția În care
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
Vă mențineți fantastic, teribil, extraordinar, cumplit! Certamente! Vă spui! Pe barba mea! NAHEMA Lingușitorule... Nicio ființă omenească, alcătuită din carne și din sânge și dotată, fatalmente, cu un intelect limitat fizic, niciun muritor, nimeni, absolut nimeni, nu viețuiește sub auspiciile infailibilității. Până și hermeticii adoratori tribali ai Tabulei Smaragdina și discipoli ai lui Hermes Trismegistos, se pot înșela! Precum e sus, așa-i și jos, cunoștea o excepție notabilă, prin raport strict la spațiul de locuit subteran, vizitat întâiași dată de către
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
ortodocși, fiindcă sunt catolici, la origine, șopocăiește Fratele. De, reîncarnări de cavaleri apuseni, cruciați... No comment! i-o livrează Dan. Culturalmente, ar fi unele divergențe de credință, între ei și noi. Nu mare scofală: filioque, filiația, purgatoriul, imaculata concepțiune și infailibilitatea Papei. Mărunțișuri din acelea dogmatice! Până și-aici, in templum, tot orgoliul primează... Nu neapărat! îl contrazice Îngerul. Dumnezeu este Unul singur! Dar, fiecare muritor este nimerit să-și îndrepte atenția, spre ceea ce crede el, cu adevărat. Bine, să purcedem
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
să mor". Epistle to the Rev. Mr. Catcott / Epistolă către Părintele Catcott - "nour învăluitor precum o mantie"; " Inspirația, pururi ascunsă-n noapte"; " Dacă favoruri tu ai dat Păgînului, Turcului sau Jidovului, / Spune, n-a avut oare chiar și Broughton Inspirație?"; Infailibilitatea nu este pentru oameni"; "Învățătura", "făt putred al unui creier sterp", "odraslă nelegitimă-a Durerii"; Deși întunecat pictați acest original strălucitor, / Tot mai degrab' m-aș face-un ----- decît Sfînt"; Bufnițele Învățăturii* pot admira noaptea". [*The Owls of Learning: idee
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
există decând cu omul; e-n natura celui ce exprimă să simbolizeze." Extrem de rar, Arghezi recurge la citate ca argumente de autoritate. În acest text, din tinerețe, unul dintre cele mai ample ca întindere, o face însă pentru a evidenția infailibilitatea propriului enunț. Un text polemic explicit, cu țintă precisă, reprezentând un veritabil "program estetic"(Al. George) este celebrul Cum se scrie românește 179, în care poetul respinge, în literatura lui Rebreanu, o viziune artistică opusă cu a lui. În război
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
la toate chestiunile ce se ivesc. Un institut de leninologie a fost creat pentru a-l interpreta. Milioane și milioane de imagini îi alcătuiesc iconografia, iar cărțile și broșurile hagiografice sunt nenumărate. S-a creat, continuă Suvarin, „un mit al infailibilității lui Lenin, iar cultul lui e un delir colectiv în care fariseismul se amestecă cu elanul natural”. Exploatându-se astfel misticismul nativ al poporului rus, adorarea lui Lenin a luat proporțiile unei pseudo-religii, cu un aparat ritual caricaturizat după ritualul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
dezgustătoare ipocrizie. Căci ce oare altceva este invitația insistentă la discuția critică dublată de verdictul că „Partidul nu greșește și nu poate să greșească”? Și ori de câte ori această autoritate, care uzurpă în mod ilicit primatul rațiunii, va primi o personificare evidentă, infailibilitatea va fi transferată asupra persoanelor 19. Indivizi mărginiți, chiar dacă abili, imorali și lipsiți de scrupule, se instituie astfel drept autorități absolute sub mantia unei ideologii care nu obosește să facă elogiul raționalității. O prăpastie desparte spiritul luminării de pseudocultul rațiunii
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
G. Behnisch). Oricare ar fi materialele utilizate, aceste construc?îi, roade ale unor tehnici elaborate la nivel �nalt, exhib? �ntr-o imagine, că s? zicem a?a, analitic?, �nc?peri ?i asambl?ri ale structurilor lor cu scopul de a exalta infailibilitatea tehnologic?, expresie absolut? a modernit??îi. Aceast? arhitectur? se construie?te astfel din figuri care �i s�nt proprii ?i din care ea �?i extrage o autonomie distant? fă?? de restul produc?iei arhitecturale. 11. Dincolo de modernitate Pentru arhitec?îi
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
o poznă, și-i provoacă opoziție (Luban-Plozza, 1969). Datorită lipsei de cunoaștere a multor probleme diferite psihologice, psihosomatice și socio-medicale, foarte mulți dentiști apelează cu disperare la un autoritarism convențional și chiar la metode represive; ei se refugiază în spatele mitului infailibilității salvatoare ce emană din halatul alb. Dacă totuși experiența psihologică și psihoterapeutică nu produce rezultatul dorit, este indicată folosirea unui medicament psihotrop. Datorită numărului de dependenți de medicamente în creștere, această măsură este cu două tăișuri și trebuie să se
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
unprolific! / Self-closd, all repelling: what Demon / Hath form'd this abominable void / This soul-shudd'ring vacuum? Some said / "It is Urizen""(E: 70). Repetiția obsesiva a pronumelui personal "eu" marchează, la nivel stilistic, atât egoismul rațiunii, cât și presupusa să infailibilitate 43. Consistentă dura a cărților cuprinzând cunoașterea universală este pusă în acord cu profilul artizanului lor. Eul creator mai sugerează că Urizen și vidul ce-l înconjoară și care este prezent constant în fundal sunt consubstanțiali: "And self balanc'd
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]