206 matches
-
ovaționat la unison. Bănuiala de propagandă comunistă a alarmat „la proporții homerice” Siguranța, Poliția, Parchetul, Ministerul de Interne. Studențimea de dreapta (Uniunea Națională a Studenților Creștini) a protestat în presă, cerând autorităților să interzică acțiunile grupului, taxat cu un calambur infamant - „cretinion”, care provoacă din partea lui Mircea Eliade o caustic-patetică replică în „Cuvântul”. Inspectorul general al Prefecturii îi notifică verbal lui Petru Comarnescu: „Nu vom uita niciodată că d-ta ai adunat pe comuniștii din București în fața Palatului Regal”; o gazetă
CRITERION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
descoperă în 1417. în mod evident, raritatea surselor face foarte improbabilă difuzarea gândirii epicuriene. De altfel, dacă, prin minune, aceste opere ar fi scăpat de distrugere, conținutul lor ar fi fost prea periculos pentru o transmitere, la vedere. 2. Epitetul infamant. Termenul „epicurian” este întrebuințat de regulă pentru a înfiera, a insulta, a desconsidera. De la purceii contemporani ai lui Horațiu, și chiar din timpul vieții lui Epicur, Grădina era considerată drept un spațiu al perdiției, un lupanar, un loc rău famat
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
desconsidera. De la purceii contemporani ai lui Horațiu, și chiar din timpul vieții lui Epicur, Grădina era considerată drept un spațiu al perdiției, un lupanar, un loc rău famat, o tavernă în care domnesc desfrâul și imoralitatea. Diogene Laerțiu menționează epitetele infamante colportate pe seama filosofului: grosolan, vulgar, lacom, bețiv, cupid, proxenet, necinstit, hoț de idei, libidinos, vinovat de a-și fi prostituat fratele etc. Această caricatură traversează secolele, servind la discreditarea operei și a gândirii. Când, la Atena, Pavel se întâlnește cu
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
într-un dezastru ecologic, ei sunt de vină pentru politica clientelară și, la limită, pentru criminalitatea Democrației Creștine. Da, ei, pentru că precis nu e vina celor de la putere, a celor pe care Casalegno îi apără cu atâta zel. Celălalt sindrom infamant căruia Casalegno nu a fost capabil să-i opună nici o apărare demnă este mania ce i-a cuprins pe italieni să se numească întruna fasciști unii pe alții. Probabil că este un mare adevăr. Dar, în speță, de la caz la
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
despre Nichita Stănescu și, În opinia mea, la el, calul are un asemenea Înțeles. Cornel Vâlcu: Trebuie să Îmi exprim aici și protestul (care sper să apară În revistă!) asupra faptului că Horea Poenar nu iubește câinii! Această ultimă frază „infamantă” („Nu vreți să cumpărați un câine?”; eu știu că, În limbajul lui, „câine” e foarte de rău) mi se pare la fel de autist-„ticăloasă” ca și deschiderea, În care susține că nu are nevoie decât de umbrelă, nu de cooperarea noastră
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
o fiară „cu șapte capete și zece coarne”, este vorba de fiara marină descrisă în capitolul 13. Podoabele desfrânatei fac trimitere atât la veșmântul preoțesc (Ex. 28 și 29), cât și la podoabele statuilor zeilor din panteonul roman. Atribuirea epitetului infamant de „desfrânată” anumitor cetăți inamice Israelului este întâlnită în mai multe pasaje din Vechiul Testament: Is. 1,21 (pentru Sion); 23,15‑17 (pentru Tyr); Ier. 3,3 (pentru Ierusalim); Naum 3,4 (pentru Ninive). Există aici suficiente date sau aluzii
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
fie cumva Anticrist” [3, 10]). Seria argumentelor invocate de predicator cu scopul de a trezi sârguința practică a credincioșilor continuă până în capitolul 13. Încet, încet ne dăm seama că donatismul este pierdut din vedere sau, mai exact, devine un nume infamant, abstract și atemporal care‑i înglobează pe toți cei ce‑l „neagă pe Isus”, actuali sau potențiali, din interiorul sau din afara Bisericii. Ultima problemă dezbătută de Augustin se referă la versetul 2,27 din 1In. în care se spune că
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
sfârșitul anului 1658, învinuindu-l de trădare. Și tot trădarea - pricinuitoare de mari tulburări și aducătoare de instabilitate - a fost cauza pentru care Voievodul Constantin Brâncoveanu a poruncit - vedem și noi cum - să i se reteze capul (destinat unei expuneri infamante) agăi Constantin Bălăceanu (ginere al lui Șerban Vodă Cantacuzino, care o ținea pe Maria), cel omorât în bătălia de la Zărnești (în urma căreia generalul Donat Heissler a căzut prizonier). Nenumitele Pentru situațiile în care actele păstrate ne spun cum o chema
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pușcărie, și i-au făcut judecată de moarte, și l-au pus într-un car cu 2 boi, numai cu antiriul și cu nădragii, și au pus nește priviț la car, și i-au spânzurat răvășalile acelea” [expunere și voiaj infamante], dar - deconcertantă ingenuitate! - „ale cui vor fi fost, Dumnezeu știe...”. O crimă negociabilă Procesul deschis de urmașii postelnicului Costantin Cantacuzino pentru pedepsirea ucigașilor tatălui lor și, firește, pentru reabilitarea memoriei aceluia (o ignobilă răzbunare - socotește Anonimul Bălenilor: „Iar feciorii lui
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Numai că - zice cronica - „jupâneasa Elena și cu feciorii ei n-au vrut, ci s-au rugat la Antonie-Vodă să-l iarte de la moarte și să ia cinul călugăresc”. Și sentința a fost comutată: în locul pedepsei capitale, osânda era expunerea infamantă și călugărirea. Numai că - ne spune hrisovul dat de Antonie-Vodă („la mâna acestor boiari carei scriu mai sus, ca să le fie de mare credință și de pomenire lor și coconilor lor, și nepoților și strănepoților în veci”) - generozitatea Cantacuzinilor (să
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
călătorul turc Evlia Celebi le vedea în Moldova și la București și le considera prostituate se ocupau cu acea antică negociere și vânzare a propriului trup, pe care cei vechi o așezau - alături de cămătărie - între „profesiunile ilicite” (negotia illicita), disprețuite, infamante 357, iar dicționarele juridice moderne o încadrează între infracțiuni (căci prostituata își procură „mijloacele de existență practicând în acest scop raporturi sexuale cu diferite persoane”358). Sau, mai bine zis, nu știu dacă toate acele femei trebuiau înscrise între „dicasteriade
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
acelora să li se taie mâinile”), iar cel ce lipsea de libertate o femeie măritată sau o boieroaică suferea aceeași mutilare. I se tăia nasul mamei care își prostitua fiica, iar potrivit îndreptării legii, schilodirii i se adăuga și „plimbarea infamantă”. Violența sexuală Violul, act dur, brutal, degradant, aparținând universului violenței sexuale și violenței în genere, purtător concomitent al brutalității și vulnerabilității, producător de teamă și rușine (erau puține în vremea veche plângerile în legătură cu violurile - „silnicii”, le ziceau cei din Veacul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
al nebuniei și incurabilitatea acesteia; caracterul misterios și frica pe care o inspiră boala mintală; ideea că orice bolnav psihic este o ființă răufăcătoare și periculoasă pentru societate; tendința de a considera bolnavul mintal incapabil de orice activitate normală; caracterul infamant al nebuniei. 5. Metode și obiective Având la origine un caracter interdisciplinar, igiena mintală își alege metodele din domenii diferite, de predilecție medico-psihosociale, corespunzător cu obiectivele pe care și le propune. Principalele obiective pe care și le propune acțiunea de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
faptul de a fi fost internat sau operat pentru o boală somatică nu influențează practic cu nimic biografia individului. Se consideră un accident ca oricare altul; societatea îl compătimește pe bolnav și-l ocrotește. Din nefericire, însă, boala psihică este infamantă. Modificând personalitatea, alienând individul de lume, ea va face ca societatea să aibă rezerve sau chiar o atitudine de respingere fățișă față de bolnavul psihic. Pe aceste considerente, internarea este refuzată atât de bolnav, cât și de familia acestuia. Sunt însă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
În felul acesta, psihiatria va reevalua „nebunia” și va da „nebunului” statutul de „bolnav mintal”, reintegrându-l prin intermediul medicinei, în ordinea umană și suprimând în felul acesta „ruptura” dintre bolnav și societate. Atitudinea societății de respingere a bolnavului psihic ca infamant și periculos începe să se schimbe, fiind înlocuită cu o deschidere umanistă inaugurată de Ph. Pinel, consolidată de S. Freud și extinsă la cadrele psihiatriei sociale și comunitar-umaniste de H. Baruk. Schimbarea mentalității și a atitudinii sociale față de bolnavul mintal
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Fier devenit multimilionar în Italia după al Doilea Război Mondial, a îmbrățișat protocronismul și l-a sponsorizat, sau a fost el însuși autorul câtorva dintre cele mai virulente (sau, pentru sceptici, ridicole) manifestări „savante” ale ideologiei culturaliste amintite. Drăgan, în ciuda infamantului său trecut legionar, era prieten apropiat al lui Nicolae Ceaușescu și a aranjat ca „operele” acestuia din urmă să fie publicate în Occident de edituri respectabile. Istoria intelectuală și politică a protocronismului merită studiată de toți cei ce sunt interesați
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
de unii, că meseria de vînător de balene ar fi o meserie murdară, este o afirmație calomnioasă, lipsită de orice temei. Rămîne însă de respins o altă afirmație: se spune că balenele miros totdeauna urît. Care e originea acestei prejudecăți infamante? După mine, ea își are obîrșia în perioada sosirii la Londra a primelor baleniere trimise în apele Groenlandei, cu peste două veacuri în urmă. Căci vînătorii aceia nu fierbeau pe atunci, cum nu fierb nici acum, grăsimea chiar pe mare
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
avea nevoie poporul, citite cu ochelarii deformatori ai singurului curent literar-ideologic posibil, cărțile din vreme Încep să aibă cea mai nesigură soartă. Între formulele echivoce de la Începutul sau sfârșitul analizei, cartea intra În posesia interpretului, totdeauna bun prestidigitator de epitete infamante, arareori mulțumit de realitatea și militarismul cărții, niciodată convins de Însușirea Învățăturii marxist-leniniste. Paginile următoare nu cuprind toate cazurile de respingere a unor proze În numele așa-zisului naturalism ori a celorlalte lipsuri reale sau Închipuite, dar dau o orientare privind
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și asasinatul cu sânge rece”, precum și metoda „mai întâi sărut-o, apoi omoar-o” în relația cu femeia (cel puțin în viziunea unui ziarist de la New York World Telegram, în februarie 1952), Chandler e acuzat că ar fi beneficiarul unei grele și infamante moșteniri (cf. Johnson, 1983, p. 258). Intențiile sale erau, firește, cu totul altele. Punctul al optulea al decalogului chandlerian este cu adevărat crucial în precizarea viziunii autorului asupra propriei opere. Asumându-și dubla identitate a reformatorului și a celui care
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
deținuților la muncă într-un sistem bazat pe ignorarea oricărui drept al condamnatului a fost o tendință constantă a vechiului regim politic. Teoretic, munca avea o funcție esențială în reeducarea deținutului; prin modul concret de organizare, ea dobândea un caracter infamant, transferat asupra deținutului. După Goffman, aceasta este una dintre caracteristicile comune instituțiilor totale care utilizează munca instituționalizaților. „În alte cazuri, desigur, instituționalizații trebuie să muncească din greu, uneori mai mult timp decât prevede programul normal de muncă, fiind motivați nu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Întreprinderi de stat. Partidul România Mare (PRM) a fost fondat În iunie 1991 la inițiativa lui Corneliu Vadim Tudor și a lui Ion Barbu. Amândoi serviseră atât Securitatea, cât și pe Nicolae Ceaușescu, prin intermediul hebdomadarului Săptămâna, unde publicaseră sistematic articole infamante la adresa opozanților și disidenților politici. Dacă Vadim Tudor nu urmase o carieră politică sub Ceaușescu - remarcându-se doar prin apologiile sale la adresa național-comunismului -, Barbu făcuse parte din Comitetul Central Între 1969 și 1979, fiind ales și deputat În Marea Adunare
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
milia. Copilandrul îl privește pierdut de admirație. Rufus pleacă fruntea. Tu, nefericitule, ar vrea să-i spună, ești doar un fricos, crud la trup și la minte. Ai de ispășit o pedeapsă. Dar eu am acceptat de bunăvoie această profesie infamantă. Suspină cu obidă. M-am vândut, căci altminteri aș fi avut negreșit un loc asigurat printre cei două mii de răzvrătiți crucificați de Quinctilius Varus. Nimeni nu-și mai pierdea atunci vremea să te întrebe dacă ești cetățean sau nu. Odată
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
decimați în munți, expuși pe caldarâmuri pe întreg cuprinsul țării, pentru a înfricoșa și îngrozi poporul, în special tineretul. Niciunul dintre ei, mă refer la cei pe care i-am cunoscut personal, nu a ucis și nu a săvârșit fapte infamante. Singura vină a fost apartenența la o mișcare ce promova respectul pentru familie, Neamul Românesc și credința creștină, în contrast cu opoziția ostilă față de toate aceste valori (comunismul care se infiltra insidios dinspre Uniunea Sovietică susținut de evrei, politicianismul, dictatura). Legionarii puși
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
faima unui călugăr învățat și a unui luptător destoinic, dar și pe aceea a unui mare persecutor de necredincioși evrei, de eretici husiți ori de valahi schismatici. Pentru a se facilita răscumpărarea spiritului său merituos, de sub povara unor atari fapte infamante, pentru redempțiune, deci, Pronia cea miloasă a rostuit ordalia reîncarnării sale, într-o nouă existență terestră, sub un alt înveliș material. Păi, mi se pare că am auzit și eu povestea cavalerului în speță, mărturisește Avocatul. Se mai istorisește despre
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
are aceeași valoare când e amplificată prin difuzoare, ca discursurile politice. Problema aceasta, a "progresului formelor", sub care se ascunde, nu o dată, un "regres interior", mă frământă demult. Între timp, m-am obișnuit să nu mă mai sperie ― din pricina sensului infamant pe care i l-a dat ideologia comunistă ― cuvântul "reacționar". Am admis, în sinea mea, că temperamental, afectiv, sunt un reacționar. Mă despart greu. Acasă, păstrez lucruri absolut inutile, în loc să le arunc, riscând să-mi umplu casa de "relicve". Mă
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]