246 matches
-
bogăția mesajului; - fidelitatea care ne face să ne simțim întotdeauna slujitori și nu stăpâni ai Cuvântului (cfr. Lc 1,2); - sobrietatea care fuge de limbaj plictisitor și apăsător; - simplitatea care refuză complicațiile conceptuale și virtuozitățile exegetice; - utilitatea care elimină curiozitățile infatuate și celelalte elemente străine mesajului; - reciprocitatea dintre slujirea Cuvântului și exercitarea a ceea ce se cheamă sensus fidei al credincioșilor; - ductilitatea care știe să adere la condițiile de vârstă și socio-culturale ale celui care ascultă; - concretețea care orientează și știe să
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
disprețuitor, lipsit de stimă și respect (față de ceilalțiă, fără scrupule, excroc, profitor, calomniator, brută (brutală, crud, nesimțitor (față de suferința altoraă, nerușinat, egoist, duplicitar, prefăcut, neautentic, incorect, lingușitor, ipocrit, mincinos, trădător (mișelă, inconsecvent, superficial, nestatornic, nechibzuit, parazit, obraznic (neobrăzată, arogant (îngâmfat, infatuată, mojic (necioplită, sadic, pervers, nemilos, nerușinat, fără remușcări, negeneros, răzbunător (vindicativă, cu resentimente, necruțător, om ce terorizează, găunos, parșiv, infidel, slugarnic, nesincer, nedrept, nedemn, nepăsător, șantajist, profitor, fanfaron, oportunist, trufaș, șarlatan, meschin, intrigant, hrăpăreț, violent, etc., etc. Caracteristici desemnate de
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Interesant este și faptul că s‑au propus și tipologii ale non‑liderilor. Astfel, Dalena și Henderson (1976) stabilesc următoarea clasificare a non‑liderilor: nemulțumitul (guraliv, certăreț, subiectiv în aprecieri, cu tendința de a subevalua munca și rezultatele subordonaților); arogantul (infatuat, critic, inspiră teamă subordonaților); infidelul (incapabil să se atașeze de ceva sau de cineva, inconstant); fricosul/temătorul (copleșit și descurajat de complexitatea și dificultatea sarcinilor). Tipologiile stilurilor de conducere, oricât de numeroase și de diversificate ar fi ele, au o
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
îmbogățiți peste noapte este justificat chiar de desemnarea prin nume a lui Trimalchio, descifrată de același Eugen Cizek: "Tri (triplu) reprezintă un prefix burlesc, aproape plautin; malchio a fost interpretat în diferite moduri. O glosă îl echivalează cu prost sau infatuat. Unii cercetători au demonstrat că termenul este de origine semitică și că înseamnă stăpân bogat și arogant. După alte mărturii, malchio ar echivala cu basileus (în limba greacă, rege)". Pentru oricare explicație am alege să optăm însă, un lucru este
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
națiune arogantă, tot astfel ne vor privi și ceilalți, iar dacă ne dovedim o națiune modestă, ceilalți ne vor respecta."116 Declarația sa sugerează o bună înțelegere a situației; totuși, sondajele indică faptul că națiunile străine consideră administrația sa drept infatuată. La câteva luni de la discursul lui Bush, unii aliați europeni ai Americii s-au alăturat pentru prima dată altor țări în respingerea realegerii Statelor Unite în Comisia ONU pentru Drepturile Omului. Un observator remarca faptul că la începutul administrației sale, președintele
by Joseph S. Nye, jr. [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
înainte de venirea lui la putere, fusese deja ținta cea mai ușoară și mai evidentă din lume." 117 Un sondaj de opinie publică efectuat de BBC în anul 2003 în unsprezece țări stabilea faptul că mulți considerau Statele Unite drept o superputere infatuată, ce constituie un pericol mult mai mare pentru omenire decât Coreea de Nord. În total 65% dintre cei chestionați și care reprezentau totodată vocea majoritară din țările lor, inclusiv din America au admis faptul că americanii sunt o națiune arogantă.118 Într-
by Joseph S. Nye, jr. [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
de a vă comunica în precedenta mea epistolă, de când te-am văzut întâiași dată pentru prima oară mi-am pierdut uzul rațiunii: da! sunt nebun..." Tânărul publicist este semidoct (deformează dictonul latinesc "vox populi, vox dei!"), demagog (rostește fraze patriotarde), infatuat. Zița este incultă și romantică, Chiriac este prost, egoist și limitat sufletește. BIBLIOGRAFIE: Cazimir, Șt., Caragiale Universul comic, E.P.L., București, 1967; Călinescu, G., Istoria literaturii române de la origini până în prezent, ed. a II-a, revăzută și adăugită, Editura Minerva, 1982
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
că slugile seamănă cu animalele; este un individ impulsiv, agresiv, viclean, arogant, disprețuitor, lăudăros: Nu știți dumneavoastră ce poama-a dracului e Harap-Alb aista. Până l-am dat pe brazdă, mi-am stupit sufletul cu dânsul". Spânul e dictatorial, aspru, infatuat, lipsit de bun-simț, folosește un limbaj popular. Dănilă Prepeleac Basmul Dănilă Prepeleac conține un amestec de fabulos și real, are o tentă moralizatoare, pentru ca lectorul "să prindă la minte", crează starea de voie bună prin comic, satirizează defecte. Titlul poveștii
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
ținut plecat exprimă descurajare, lipsă de elan sau de voință, deznădejde. În cadrul salutului , micșorarea simbolică a staturii sugerează supunerea, subordonarea, renunțarea la voința proprie în favoarea celuilalt. Dimpotrivă, individul care își înalță capul se prezintă ca o persoană sigură pe sine, infatuată sau arogantă. Înclinarea capului spre dreapta dezvăluie un sentiment de simpatie față de interlocutor, pe când înclinarea spre stânga denotă spirit critic și scepticism. Mâinile - Cu cât mișcările lor au loc mai aproape de corp, ele exprimă mai multă reținere, modestie, cumpătare și
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
critic” se impune astfel ca un nou poem, paralel cu poemul-reper, Într-o redundanță semnificativă pentru gradul de implicare a cititorului; un impresionism sui generis, respingînd orice tentație realmente analitică: „Aha! vă văd aici, de la masa mea de scris, imbecili infatuați, scribi prostituați și senili, cu gîtlejul și ochiul bleg Întins să prindeți un răspuns, o «explicație» de atîta vreme cu scîncete și autoflagelări cerută. Nu, nici de data asta nu o veți avea”. Singura „explicație” admisă rămîne poemul Însuși, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Vladimir Streinu, Târgoviște, Editura Bibliotheca, 2002, p. 199 2 Muzeul Literaturii Române, Biblioteca Manuscriptum, Alte 13 rotonde 13, cu o prefață de Edgar Papu. 117 frumos vertebrată, umorul său blând de om bun, devotamentul față de prieteni, disprețul suveran față de prostia infatuată, în sfârșit, toată eleganța stenică, încurajatoare pe care ne-o imprima în suflet o asemenea prezență. De aceea, pentru cei ce l-au cunoscut, amintirea lui Vladimir Streinu produce în conștiințe un fel de armonie, ca o muzică.” Dan Hăulică
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
Marea națiune" continuă să apară ca pionier al modernității, acest aspect ia mai mult forma despotismului luminat decît aceea a unei țări care, în 1793, declanșa războiul popoarelor împotriva regilor. Tendința monarhică a Imperiului se accentuează începînd din 1807. Din ce în ce mai infatuat și mai sigur pe el, Napoleon nu mai crede decît în forță și în frica pe care o inspiră. Concesiile pe care a trebuit să le facă moștenirii democratice a Revoluției, la începutul Consulatului, sînt treptat repuse în discuție. Constituțiile
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
de obicei, Furunculul este un bărbat amorf din punct de vedere fizic, fără strălucire, chiar inhibat corporal, de unde canalizarea urii sale ca o compensație a lipsei de atracție fizică (el este ori deșirat, fad și timid, ori destul de porcin și infatuat). Puroiul dinăuntrul lui e ca o mâncărime care nu-l lasă să doarmă, ci-l face mereu să se scarpine: nu suportă nici ca alții să îl scarpine și își simte moțul de puroi din creștet ca pe o excrescență
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
dat că Furunculul va trebui să crape. Ce va fi atunci, vom vedea când se va întâmpla acest lucru. Animalul Există un specimen românesc mai greu de încadrat și numit: în lipsă de altceva îi spun Animalul. Nesimțit, grobian, dar infatuat, Animalul poate fi mai cu seamă patron: al unui club de fotbal, al unui restaurant, al unui bar, șef de sindicat, dar și politician, guru improvizat al nației, fals „Mesia”, limbarnic și agramat, histrion cu discurs de gangster narcisiac, autoadulatoriu
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
inalterabile, a unei forțe musculare crescute, acești bolnavi observă latura bună a lucrurilor; satisfăcuți de ei înșiși, sunt mulțumiți de alții, sunt fericiți, veseli, comunicativi: cântă, râd, dansează; dominați de vanitate, orgoliu și amor propriu, se complac în convingerile lor infatuate, în gândurile lor de mărire, putere și bogăție; sunt activi, supărăcioși, de o locvacitate obositoare, vorbesc fără încetare de fericirea lor, sunt susceptibili, ușor iritabili, impresiile lor sunt vii, afectele lor energice, determinarea lor violentă; dușmani ai contrarietății și constrângerilor
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
morți parastasele rânduite de Biserică, toate aceste neîmpliniri sunt considerate nelegiuiri și atrag excluderea din comunitate, prin izolarea tacită, unanimă. Țăranul și păstorul știu mai multă teologie și cunosc mai bine metodele de păstrare a sfințeniei, decât orășeanul și intelectualul infatuat, plin de filosofia lumii înșelătoare. Viața țăranului român este o procesiune pe drumul spre Împărăția lui Dumnezeu, cu opriri speciale la răspântii de viață, cu îngenuncheri de rugăciune spre împuternicire sau mulțumire pentru binefaceri. Dacă cineva mi-ar replica: „A
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
gestul ales făcut față de mine. M-ar interesa să-l cunosc și ca om și ca artist și, o eventuală colaborare cu dânșii m-ar interesa. Este mare lucru să fie În centrele noastre oameni de calitate, nu ciocoi și infatuați. Vă trimit date biobibliografice, le-am trimis anii trecuți și lui Vasile Nistoreasa. Fotografie o să vă trimit mai târziu, nu-i bună cea de la Începutul „Tăcerii...”, este făcută după un portret al unui mare pictor. Am copie din el. Mai
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
dar, cel mai probabil, NU. e. Cum era tratat un ofițer român atașat C.Al.C... Pentru a demonstra uriașa diferență dintre cheltuielile pe care le suporta statul român cu solda unui ofițer de-al nostru și hachițele îmbuibaților și infatuaților ofițeri ruși, care găsiseră pe la noi bunăstarea ce prin URSS era de domeniul SF, chiar și pe timp de pace, sau chiar cu simplii soldați ce tot soseau, plecau sau staționau pentru perioade mai lungi sau mai scurte de timp
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
militare (subl.ns.) să fie date de către autoritățile române și cu știrea împuterniciților noștri”. Vasiliev nu știa, sau se prefăcea că nu știe, că TOATE autoritățile române din teritoriu, atât militare cât și civile, erau la degetul cel mic al infatuaților ofițeri staliniști, de cele mai multe ori cu grade militare mult mai mici decât ale ofițerilor noștri, dar încinși pe cap cu cârpa roșie de așa-ziși eliberatori. În continuare, iată ce fleacuri mai scrisese generalul: „Prin aceeași dispoziție se atrage atenția
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
în cicatrice, inaccesibil bărbieritului, arăta ca o mustață subțire, strâmbă. Evident, era stingherit de cicatrice și și-o atingea mereu. Mâinile îi erau foarte murdare, cu unghiile mâncate. — Și apoi, mai era și povestea cu mine. Nu țineam să apar infatuat, dar doream să-l mențin la subiect. — O, da, desigur, se ivea din când în când. Dar nu vreau să credeți... Bănuiesc că știi că am iubit-o foarte mult pe mama ta în tinerețe. Dar de atunci nu am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
cărei prototip fusese lichenul, În care nici unul nu huzurește ci, acționând complementar celuilalt, trăiește decent. O libertate am putea spune „constituțională“. Și așa, au Încetat Încercările de evadare, deși tentația rămâne, În favoarea alternanței la guvernare a fiecăruia. Omul Însă, nițeluș infatuat - și putea fi, mai ales avea și pentru ce, căci obținuse rațiunea -, a crezut că poate evada din starea - totuși - de animal, În rând cu celelalte. De ce să fie și vânat pe lângă vânător? Și a crezut că rupând o bucată
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mai subțire la vârf - inginerescul „solid de egală rezistență“ - În mai știu eu care coș de fum, el nu materializează decât un principiu: că Natura e tradiționalistă și reia mereu vechile patente, chiar dacă În forme noi și folosind o unealtă infatuată. À propos de lujerul de dinainte: Puțini știu că principiul betonului armat - acela În care ne ducem viața cotidiană -, un silicat pus alături de fier, e patentat de Natură de mai bine de un miliard de ani, prin celula vegetală. E
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Și mai e și implicarea socială, cu „frigul“ inerent, născător de neplăceri, În antiteză cu călduța postură a primei alternative, În care ești doar un ilustru consumator... Altceva ce face parte din meserie, dacă accepți că cercetarea adevărată - pe care infatuat pretind c’o fac - e o meserie. „Radiosfera“, 29 ianuarie 1997, ora 9,15 9. Portret de familie S’a dus pe apa sâmbetei leneveala mea de duminică dimineața, deși ieri am depășit binișor „ora Închiderii“: deja la 8 jumătate
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
articol este cel de al cincilea pe care l-am scris și apare cu prilejul celor 130 de ani de la nașterea lui Eminescu. Voi colabora număr de număr la Ateneu ca în felul acesta să se elimine de la sine bășicile infatuate. La Convorbiri voi ține, număr de număr, rubrica Eminesciana, asta ca pedeapsă pentru unele din pitoreștile figuri ale Iașului. În așteptarea veștilor de la tine, te îmbtățișez, Mihai Drăgan </citation> (129) <citation author=”Mihai Drăgan” loc="Iași" data =”29 mai 1980
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
bine și a fi crezut de cel care are în mînă verdictul de „merge” este un act de dreptate. 2. În privința lui Ion Rotaru lucrurile stau la fel. îmi amintesc că la apariția primului volum al său din „Trilogie” (!) , naivul infatuat Dobrescu a pus mîna pe un par de 2 m lungime și 1/2 m grosime (!) și a început să dea în el și în volum pe chestiuni drepte, dar mai mult nedrepte. După apariția numărului de revistă respectiv (?!), mă
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]