796 matches
-
formă de subiect-predicat-obiect. RDF permite descrierea și interconectarea informațiilor într-un mod standardizat și interoperabil. ... k) OWL (Web Ontology Language) - standard W3C pentru descrierea ontologiilor web. OWL permite definirea relațiilor complexe și a restricțiilor într-o ontologie, facilitând interogarea și inferența asupra informațiilor semantice. ... l) SPARQL (SPARQL Protocol and RDF Query Language) - standard W3C pentru interogarea datelor RDF. SPARQL oferă un limbaj de interogare flexibil și puternic, care permite extragerea informațiilor din surse de date RDF și interoperabilitatea între sistemele care
NORME din 26 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276033]
-
ipoteză; de a identifica informația nouă, necesară pentru a trage o concluzie; de a separa informația relevantă de cea irelevantă pentru rezolvarea unui caz; capacitatea de a învăța și a înțelege informația într-un domeniu nefamiliar; capacitatea de a analiza inferențe pe informații separate și a formula concluzii; capacitatea de a recunoaște modul în care noua informație poate schimba soluția unei probleme; capacitatea de a comunica eficient. Componentele gândirii critice sunt următoarele abilități cognitive: interpretarea, analiza, evaluarea, inferența, explicația și autoreglarea
REGULAMENT din 13 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284560]
-
de a analiza inferențe pe informații separate și a formula concluzii; capacitatea de a recunoaște modul în care noua informație poate schimba soluția unei probleme; capacitatea de a comunica eficient. Componentele gândirii critice sunt următoarele abilități cognitive: interpretarea, analiza, evaluarea, inferența, explicația și autoreglarea. Propriile prejudecăți (legate de rasă, sex, religie, naționalitate, dizabilități, vârstă, orientare sexuală, statut socioeconomic sau organizațional) predispoziții, propensiuni favorabile sau nefavorabile anumitor probleme juridice, vulnerabilități pentru anumite categorii de situații etc. sunt factori interni care pot afecta
REGULAMENT din 13 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284560]
-
domenii Raționamente Identificarea și recuperarea pierderilor în înțelegere Ajută la înțelegerea sensului unui enunț Ajută la efectuarea unor legături între enunțuri Orientează înțelegerea globală a textului și înțelegerea coerenței textului Permit lectorului să iasă din sfera textului și să realizeze inferențe neprevăzute de autor Girează înțelegerea și permite lectorului să își ajusteze strategiile de lectură în funcție de text Cadrul didactic va alege strategiile de lectură, astfel încât să evidențieze beneficiile lecturii și să dezvolte elevilor plăcerea de a citi. În
ANEXE din 5 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282373]
-
raportului dintre cauză și efect. Vreau să arăt aici cum concep ei acest raport: "Intelectul și toate celelalte principii derivate sînt efecte. De la acestea, ei trag concluzii referitoare la cauzele lor"; într-o anumită privință avem aici ceva asemănător cu inferența noastră, iar în altă privință ceva ce diferă de acestea. Ei sînt de părere că "efectele există deja înaintea acțiunii cauzei, fiindcă ceea ce nu există nu poate fi făcut să existe cu ajutorul cauzalității...". Colebrooke zice: "Adică, efectele sînt mai curînd
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
dar cercetarea este făcută în chip cu totul necugetat, fără sistematizare, deoarece ea se află deasupra acesteia, în afara unității. Dincolo se găsește substanțialitatea intelectuală, dincoace avem apoi uscăciune și sărăcie. Particularul are astfel numai formă rigidă a raționării și a inferenței, ca și la scolastici. Dimpotrivă, în domeniul gîndirii, particularul își poate dobîndi dreptul său; el poate fi considerat ca moment al întregii organizații, poate fi înțeles conceptul. În filozofia índică, ideea n-a devenit obiectivă; deci exteriorul, obiectivul n-a
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
și de a încerca, în măsura posibilului, să ajungă la o forță predictivă mai mare decît prin logica clasică. Statutul său rămîne și astăzi ambiguu: ne îndoim de forța sa predictivă și chiar de existența sa, ca teorie generală a inferențelor valabile 17. Situația este bine rezumată de Heinz Pagels: "... majoritatea fizicienilor, ca și majoritatea altor oameni, ezită să-și abandoneze modul obișnuit, boolean de a gîndi... care este copiat după modul în care limbajul obișnuit corespunde lumii experienței. Ei suspectează
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
neîncrederea față de o asemenea logică: cum să concepi un terț unificator al lui A și non-A ? Nu se poate afirma că formalismul axiomatic al lui Lupasco este per se o logică cuantică, în sensul că poate fi aplicat direct inferențelor specifice, detaliate ale mecanicii cuantice. Trebuie mai întîi tradus în terminologia fizicii cuantice. De exemplu, așa cum remarca J. S. Bell, noțiuni precum "sisteme observate" și "aparate de observație" care măsoară "observabilele" trebuie să dispară într-o teorie cuantică fundamentală 19
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
și sub numele de "legea lui Hume", se bazează pe următorul raționament logic: "O concluzie care-l conține pe trebuie nu poate, din punct de vedere logic, să derive din premise care nu-l conțin. Logica este conservatoare; concluziile unei inferențe valide sunt conținute în premise. Nu poți să obții ceea ce nu ai introdus în premise. Prin urmare, dacă trebuie apare în concluzia unui argument, dar nu și în premise, inferența nu este validă"25. Această interpretare a relației dintre este
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
premise care nu-l conțin. Logica este conservatoare; concluziile unei inferențe valide sunt conținute în premise. Nu poți să obții ceea ce nu ai introdus în premise. Prin urmare, dacă trebuie apare în concluzia unui argument, dar nu și în premise, inferența nu este validă"25. Această interpretare a relației dintre este și trebuie este argumentată de T. Cătineanu din trei perspective: Din perspectivă axiologică, de domeniul lui trebuie sunt normele ideale. Normele sunt universale și abstracte, pe când indivizii sunt indivizi concreți
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
M. Hare, au încercat să explice motivul pentru care nu-l putem deduce pe trebuie din este cu ajutorul non-cognitivismului. Hare afirmă că "actualmente este în general acceptat ca adevărat prin definiție faptul că nimic nu poate apărea în concluzia unei inferențe deductive valide care să nu fi existat implicit în conjuncția premiselor"27. Funcția unei inferențe deductive nu este de a obține din premise "ceva în plus" care nu e conținut implicit în ele, ci are un caracter analitic, fiind o
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
din este cu ajutorul non-cognitivismului. Hare afirmă că "actualmente este în general acceptat ca adevărat prin definiție faptul că nimic nu poate apărea în concluzia unei inferențe deductive valide care să nu fi existat implicit în conjuncția premiselor"27. Funcția unei inferențe deductive nu este de a obține din premise "ceva în plus" care nu e conținut implicit în ele, ci are un caracter analitic, fiind o consecință a înseși naturii limbajului. Motivul pentru care nu putem deduce o concluzie morală din
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
dăm vreo importanță. Gândirea critică nu era lăsată să exerseze În zona politicului, ideologicului și, În general, a socialului. Ne erau Îngăduite reflecțiile universaliste, generaliste, oarecum fără obiect, nu și cele particulare, concrete cu privire la societatea În care trăiam. Excelam În inferențe abstracte, dar nu eram În stare să radiografiem obiectiv lumea În care trăiam. Dacă o aduceam În discuție, aceasta trebuia numaidecât preamărită, aplaudată, ca fiind cea mai dreaptă și perfectă. Și numaidecât prin contrapondere la lumea capitalistă, pe care nu
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
unei palete mai largi de activități avute la dispoziție în acest mediu este parțial infirmată de procentul ridicat de „mari consumatori” din acest mediu. Din păcate, respondenții nu pot estima veniturile familiei și de aceea nu se poate face nici o inferență referitor la corelația dintre veniturile familiei și consumul TV în orașele mari, ipoteza avută în vedere fiind că, în acest mediu, diferențierile existente între veniturile diferitelor categorii sociale (considerând venitul mare ca o condiție necesară accesului la anumite activități sau
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
consideră că "descriere statistică ar fi un termen mai potrivit, deoarece tot ceea ce se face este să se descrie caracteristicile agregatului anchetat" (C. A. Moser, 1967). (3) Descrierea statistică, în acest sens, este însă numai o parte a analizei anchetei. Inferența, în sens larg, este cealaltă parte. De fiecare dată când datele anchetei se bazează pe un eșantion din populație despre care urmează să fie trase concluzii se recurge la un anumit tip de inferență. Cercetătorului i se pune problema să
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
numai o parte a analizei anchetei. Inferența, în sens larg, este cealaltă parte. De fiecare dată când datele anchetei se bazează pe un eșantion din populație despre care urmează să fie trase concluzii se recurge la un anumit tip de inferență. Cercetătorului i se pune problema să estimeze caracteristicile populației din datele eșantionului precum și să estimeze erorile de eșantionare. (4) Probleme de inferență apar, de asemenea, într-un context diferit. Una este să extragi o măsură a corelației dintre două variabile
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
un eșantion din populație despre care urmează să fie trase concluzii se recurge la un anumit tip de inferență. Cercetătorului i se pune problema să estimeze caracteristicile populației din datele eșantionului precum și să estimeze erorile de eșantionare. (4) Probleme de inferență apar, de asemenea, într-un context diferit. Una este să extragi o măsură a corelației dintre două variabile cuprinse de anchetă și cu totul altceva este să cauți prin metode analitice o explicație a modului cum ia naștere această relație
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
selectați în eșantion în raport cu femeile?". 2. Analiza statistică inferențială sau deductivă se folosește pentru generalizarea de la eșantion la populația extinsă și pentru testarea ipotezelor, adică ne arată dacă datele reflectă așa-numita predicție a cercetării (research prediction). 3. Probleme de inferență apar, de asemenea, într-un context diferit. Una este să extragi o măsură a corelației dintre două variabile cuprinse de anchetă și cu totul altceva este să cauți, prin metode analitice, o explicație a modului cum ia naștere această relație
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
grupe de elemente definite nominal și din frecvența elementelor ce aparțin fiecărei grupe. Pentru indicatorii empirici care desemnează variabile nemijlocit observabile gruparea se face conform unor delimitări naturale (de exemplu, fete băieți, înalți-medii-scunzi, prezențiabsenți etc.) Pentru indicatorii definiționali și de inferență, este necesară precizarea clară, fără ambiguități, a criteriilor de referință empirice prin care se face departajarea obiectelor (unităților ) populației. De pildă, considerând nivelul la învățătură ca pe o variabilă calitativă, grupele se pot defini astfel : nivel bun, medii școlare mai
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
procesul de generare a datelor. Fără această informație nu putem determina dacă aplicarea procedurilor standard de analiză a datelor nu va produce concluzii eronate. Doar prin cunoașterea procesului prin care datele au fost generate vom fi capabili de formularea unor inferențe descriptive sau cauzale valide. În cazul unui sondaj de opinie, înregistrarea procesului de generare a datelor presupune cunoașterea metodei de selectare a eșantionului, precum și a modului exact de formulare a întrebărilor ce au fost adresate subiecților."7 Este posibil ca
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
apare descrierea statistică primară unde construim graficele și construim mărimile elementare media aritmetică etc. De câte ori datele pe care le obținem se bazează pe un eșantion din populație despre care urmează să tragem concluzii, se recurge la un anumit tip de inferență. Ultimul pas este aplicarea inferenței ca o consecință a multidimensionalității pentru că de multe ori trebuie să stabilim relațiile dintre variabile care variază după mai multe caracteristici. Una este să extragi o măsură a corelației dintre două variabile măsurate în mod
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
construim graficele și construim mărimile elementare media aritmetică etc. De câte ori datele pe care le obținem se bazează pe un eșantion din populație despre care urmează să tragem concluzii, se recurge la un anumit tip de inferență. Ultimul pas este aplicarea inferenței ca o consecință a multidimensionalității pentru că de multe ori trebuie să stabilim relațiile dintre variabile care variază după mai multe caracteristici. Una este să extragi o măsură a corelației dintre două variabile măsurate în mod direct și cu totul alt
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
nu ne permit să realizăm un recensământ (numărarea sau intervievarea fiecărui individ). În anumite cazuri, mai ales în eșantionarea ecologică, indivizii dintr-o anumită populație pot chiar să evite să fie numărați sau "intervievați". Eșantionarea este folosită pentru a face inferențe despre populația respectivă bazându-ne pe informațiile despre un eșantion sau o submulțime din acea populație. Să nu uităm că, în general, va exista o anumită incertitudine în cazul acestor inferențe deoarece nu toți membrii populației sunt incluși în eșantion
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
numărați sau "intervievați". Eșantionarea este folosită pentru a face inferențe despre populația respectivă bazându-ne pe informațiile despre un eșantion sau o submulțime din acea populație. Să nu uităm că, în general, va exista o anumită incertitudine în cazul acestor inferențe deoarece nu toți membrii populației sunt incluși în eșantion. Tehnicile de eșantionare statistică furnizează metode obiective de a face astfel de inferențe despre o populație, astfel încât validitatea și fidelitatea/reliabilitatea concluziilor sau inferențelor să fie calculate utilizând teoria probabilității. Mai
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
submulțime din acea populație. Să nu uităm că, în general, va exista o anumită incertitudine în cazul acestor inferențe deoarece nu toți membrii populației sunt incluși în eșantion. Tehnicile de eșantionare statistică furnizează metode obiective de a face astfel de inferențe despre o populație, astfel încât validitatea și fidelitatea/reliabilitatea concluziilor sau inferențelor să fie calculate utilizând teoria probabilității. Mai mult, aceste tehnici pot oferi informațiile dorite la gradul de precizie dorit la costuri minime, dacă sunt aplicate corect. Anchetele pe anumite
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]