KorAP: Find »[drukola/base=influință & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 5 >

119 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921

de provincia din care-a răsărit poate să-l aducă în momentul cel mai grav ca să piardă tot efectul. Cu desăvârșire se prezintă însă pretențiunea asta a emancipărei de dialect la artistul reprezintator. Daca oratorul politic or religios mai poate influința încă prin fondul pe care-l pertratează și-l provoacă din pieptul său, daca poate să nulifice lipsele pronunției și genantul dialectului prin însușiri mari a orațiunei sale, precum o logică impozantă, o putere de convingere imanentă în adâncimea sufletului

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
de seamă tocmai și aceea cumcă până și doicele să vorbească fără greșele, pentru că pe ele le aude copilul mai întîi își vorbele lor caută a le reproduce imitîndu-le de bună seamă cumcă el a marcat prin asta cu deosebire influința cea puternică a impresiunilor din copilărie asupra organului vorbirei. Pentru viitorul actor acest privilegiu într-adevăr că n-ar fi ne-nsemnat. Afară de pronunția vițioasă fixată de diferitele dialecte mai e înc-o altă pronunție vițioasă, care să arată în forme

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
cel ce învață când e ca să depărtăm un consunet poate ne-nsemnat, Fără ca omul să se audă pe sine însuși cu înțeles nu e de gândit o [... ] Guillom de Humboldt în opera sa nemuritoare: Asupra varietăței structurei limbei umane și influința acestei structuri asupra genului uman, p. 67. Humboldt într-alt loc zice: "Dispărțenia sunetului de orce consonanțe cari-l spurcă e nea[pă]rată pentru claritate și posibilitatea eufoniei consonunătoare". (Despre) Înspre partea acestor consonanțe, precum suflarea, țîștîire, ton nazal

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-i considerăm de diftongi în e și i, sau diftongii se slăbesc peste tot în pronunție (au în ei, eu în ei). Din păcate mulți actori și oratori sânt marcați cu această greșală, care la rândul ei esercită totodată o influință simbolică. Diftongii ceia cărora prin pronunție li s-a răpit dreptul lor, cu cât slăbirea sunetului e mai marcată cu-atîta trezesc mai mult în noi închipuirea ordinarului, a trivialului, a ignobilului. Cu cât e mai nobil și mai ideal coprinsul

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
tonului e în stare de-a reproduce variile nuanțe și relațiuni în care poate fi pusă una și aceeași noțiune. Cu o singură lovitură, accentul simbolic va aprinde în noi o bogăție de relațiuni și esercită astfel cele mai mari influințe asupra sufletului nostru. Esemplul următor servă ca să-și poată face cineva o idee clară despre această cugetare. În Chezășia lui Schiller stau vorbele: "Moros merse, pumnalul sub haină". - Aicea ac[c]entul simbolic cu care se intonează vorba pumnal trebuie

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
în scena întîi din Romeo și Iulia, sau ca ducele de Cornwall despărțind în Lear pe Kent și pe șambelanul Curții, atuncea greutatea ritmului trebuie să ni sensibilize aceste antiteze. Iambul, în situațiuni de felul acelora unde el esersă și influința simbolică de-a ne transporta dintr-o sferă anterioară va trebui să se prezinte cu o altă greutate decât când am auzi aceleași pasagie în mijlocul dialogul[ui] metric. Pentru că tragedia franceză e mult mai departe de adevărul natural decât drama

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
arta, pe pătrunderea antitezelor, prin care se depărtează unilaterali[tă]țile și se păstrează ce-i esențial. Prin declamațiune ritmul nu are decât să întindă dinainte-ne puterea sa plastică, și prin alipirea sa la coprinsul vorbirei are să eserciteze acea influință artistică ca, prin recitațiunea versului, să nu vedem purtate decât cugetările și simțămintele după greutatea lor specifică; și tot astfel și rima are de-a descoperi urechei puterea sa muzicală, fără însă de-a-și face scop sunetul și de-a

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
declamațiune figurată, și într-adevăr aicea virtuozitatea vocei se silește a ajunge bogăția formelor poetice și a dispune liber peste ele. Numai voci pline de sunet, mari și esersate deplin în toate direcțiunile vor fi în stare să eserseze o influință deplină în această a treia 413r speție a liricei. În sistemul instrucțiunii speția aceasta se prezintă, cum am arătat-o, ca stadiul propriu de virtuozitate în declamațiunea lirică și, ca atare, ea are să fie înșirată ca membru al sistemei întregi

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
simbolice și sânt și o dovadă că actorul n-a putut să se priveze de sine însuși în interesul misiunei sale și că n-a putut să-și sacrifice personalitatea sa. O dirigintă cu simț de arte are să-și probeze influința sa și în această privință, o influință care, daca lasă a domni rațiunea obiectului, poate fi sigură de succes. În cazuri de acestea trebuie să i se espună clar individului neraționabilitatea hainei, necompatibilitatea ei cu împrejurările pe cari le condiționează

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
actorul n-a putut să se priveze de sine însuși în interesul misiunei sale și că n-a putut să-și sacrifice personalitatea sa. O dirigintă cu simț de arte are să-și probeze influința sa și în această privință, o influință care, daca lasă a domni rațiunea obiectului, poate fi sigură de succes. În cazuri de acestea trebuie să i se espună clar individului neraționabilitatea hainei, necompatibilitatea ei cu împrejurările pe cari le condiționează rolul, și astfel individul sa fie silit

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
sufletului ei și de-aceea se prezintă ca o minunată și adâncă revelare a tuturor factorilor vieței, cari toți se coprind în simplitatea tonului. Cu cât tonul fundamental al unui caracter ni prezintă o coloare mai precisă cu-atîta el va influința asupra-ne cu mai multă intuitivitate. Tonul fundamental ne apropie de patosul caracterului, ni descopere chiar întreaga dispozițiune a vieții sale, și prin asta el înviază în noi o dispozițiune corespunzătoare pentru desfășurarea caracterului întreg. Tonul fundamental asigură de-aceea

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
loc] firul vieței caracterului. Unitatea caracterului Avizăm la cele două scene mari dintre Othello si Iago (Act. 3, sc. 2) și dintre Macbeth și Lady Macbeth (Act. 1, sc. 7). În cea dentăi vrem să vedem prin mijlocul jocului mut influințele treptate ale veninului pe care Iago-l picură-n sufletul neîngrijatului Othello (arglos). Fiecare frază a lui Othello trebuie să ne-arate prin jocul lui cel mut cu care el acompaniază întrebările și reflexiunile lui Iago, atacul din ce în ce mai victorios asupra liniștei

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
inspirație, cultură și studiu comun. DIRIGEREA REPREZENTĂRII DRAMATICE. MONOPOLUL ROLELOR ȘI ÎNSĂMNĂTATEA REPETIȚIILOR.. CULTIVAREA SISTEMATICĂ A ARTISTULUI Dezvoltarea și întărirea adevăratului simț pentru artă, un simț căruia-i e mai mult de obiect de însuși decât de orice, esersează o influință atât de mare încît unul, chiar daca ar avea alte gândiri, de o natură subversivă sau egoistă, totuși va trebui în urmă să se supuie chiar fără voie spiritului general. Domnirea direcției aceleia care nu e satisfăcută decât prin producerea unei

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
omului singular nu se lărgește până la spirit și simț comun dacă terenul pe care are a se dezvolta nu conține în el elementele necesare pentru înflorirea acestui spirit. Dirigerea scenei e-nainte de toate aceea care are cea mai mare influință asupra dezvoltării spiritului totalității. În dirigere trebuie să se întrunească aste două: entuziasm pentru arte, dar și simț și cunoaștere pentru ea. Entuziasmul, fără a fi împlut și hrănit de cunoștințe, este deșert și fără puterea silitoare a convingerei; cunoștința

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
pentru arte, dar și simț și cunoaștere pentru ea. Entuziasmul, fără a fi împlut și hrănit de cunoștințe, este deșert și fără puterea silitoare a convingerei; cunoștința fără entuziasm e fără avânt, de-aceea nici răpește, nici poate avea vreo influință intensivă. Adâncimea cunoștinței produce respectul înaintea judecății mele, entuziasmul - confiență în puterea mea morală, va să zică în cugetul lui. Cine recunoaște în cei ce sânt chemați a fi organele conducătoare unei asemenea totalități pe oamenii pătrunși de idea misiunei lor se

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
cerc al său, încurajat mai ales de succes. Înainte de toate conștiința despre demnitatea artei și însemnătatea scenei trebuie să fie vie în sufletul dirigenților ei: nu creadă cineva că poate curând să-și facă o idee îndestul de mare despre influința scenei. Aceasta numai îi va feri de pusilanimitate în concepție și li dă curajul de-a lupta chiar cu defavoarea împrejurărilor. Această conștiință numai îi va ridica asupra tuturor considerațiilor de partidă și-i va asigura contra jocului intrigei, în

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
Jocul intrigiii însă este tocmai acel venin care infințiază mai mult viața artei noastre și căreia poate adesea să-i fie chiar victimă. Un șef care se coboară însuși în cercul partidelor și a meschinelor animozități și-a pierdut orce influință adevărată asupra exercițiului artei, ba a pierdut chiar stima acelora în favoarea cărora a abuzat de influința sa, pentru că ocazionalitatea împrejurărilor si a relațiunilor personale este izvorul său, un izvor care-l poate schimba tot așa de iute și a-l

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
poate adesea să-i fie chiar victimă. Un șef care se coboară însuși în cercul partidelor și a meschinelor animozități și-a pierdut orce influință adevărată asupra exercițiului artei, ba a pierdut chiar stima acelora în favoarea cărora a abuzat de influința sa, pentru că ocazionalitatea împrejurărilor si a relațiunilor personale este izvorul său, un izvor care-l poate schimba tot așa de iute și a-l face susceptibil de șoptituri contrarie. Căci o influință și o hotărâre la care nu ia parte

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
chiar stima acelora în favoarea cărora a abuzat de influința sa, pentru că ocazionalitatea împrejurărilor si a relațiunilor personale este izvorul său, un izvor care-l poate schimba tot așa de iute și a-l face susceptibil de șoptituri contrarie. Căci o influință și o hotărâre la care nu ia parte obiectivitatea interesului pentru arte și inteligența este supusă la orice schimbări. O garanție pentru curățenia principiilor este numai în cugetul moral și într-o cunoștință care să stea la înălțimea acelui cuget

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
și realizarea caracterelor și are de-a releva momentele unde actorul are să întreacă și să întregească pe autor și unde are de-a ridica caracterul {EminescuOpXIV 365} la o potența mai înaltă. Prin asta s-ar naște cea mai vie influință reciprocă și cea mai atentivă participare, ar crește iubirea pentru creare; cel slab, fără de a-și face umilitoare mustrări de sine, s-ar simți folosit, talentele mai însemnate și artiștii într-adevăr culți ar fi sau întăriți în opinia lor

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
opinia lor avută deja, sau ar fi stimulați la [o] reformare a tipului. Și fiindcă numai inteligența ar avea să decidă, iară nu. autoritatea exterioară și formală, ar fi deschis un teren deplin și pentru discusiunea liberă. Puterea inteligenței și influința unui spirit superior sânt atât de hotărâtoare încît cel nechemat nu se poate ridica asupra cercului lui natural, nici poate să ia refugiu la o stăruire asupra unei închipuiri prejudecate sau prin o hărățire asupra dreptului, pentru că libertatea expresiunii îl

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
ghicire în pieptul artistului, un fel de tact instinctiv, acuma prin inteligență devine conștiință curată, atuncea ea mărește totodată entuziasmul său și-i stimulează toate puterile de a ajunge toate intențiunile poetului. La artiștii cari posed o mare putere creatoare influința dramaturgului se va mărgini în esențial numai la atâta de a-i deschide o bogăție de cugetări și de a da intuițiilor forma unei forțate necesități. Cu cât mai bogat [î]i izvorăște artistului această materie cu atât mai mult

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
fără probe preparatorii, chiar daca montarea ar fi aceeași. Însă când chiar opuri de-o compoziție măreață și de un cuprins adânc se dau ne-ntrege și lacunare în înțelesul reprezentării, atunci scena își slăbește nervul puterii sale și-și pierde influința asupra artiștilor și a publicului. Căci prin nimic nu se favoriză mai mult lipsa de principii și frivolitatea între artiști (ca prin) decât când ei văd că directorii scenei nu poartă respectul pentru scenă decât ca o mască, care la

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
are a face cu nimic alta decât cu forma numai a cugetărei. 2) Ca logică pură ea nu are principie empirice, prin urmare ea nu ia nimic (precum adesea ne-am persuadat) din psicologie, care prin urmare nu are nici o influință asupra canonului inteligenței. Ea-i o doctrină demonstrată și toate celea trebuie să fie-n ea apriori certe. Ceea ce eu numesc logică aplicată (împrotiva sensului ce în de comun se dă acestui cuvânt, care-ar cuprinde exerciții anumite la cari

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
după care-i trebuiesc în raportul lor întreolaltă inteligenței, când le cugetă, și tratează astfel numai despre forma intelectuală cu care pot fi îmbrăcate reprezentațiile, să fi răsărit ele de orișiunde ar voi. Fac aicea o observare care va întinde influința ei asupra tuturor reflecțiilor următoare și care trebuie s-o păstrăm bine în vedere; ea sună: că nu putem numi transcendentale toate cunoștințele apriori, ci numai acelea vor fi numite astfel prin care cunoaștem cum că și modul în care

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]