691 matches
-
mare tranzacție încheiată recent de către Inform Media, firmă cu patronat austriac. Preluarea Publitim nu va afecta nici conținutul publicației, nici prețul ori tirajul (27 000 de exemplare, conform auditului BRAT). În termen de o lună, săptămânalul va trece la tipografia Inform Media, iar designul se va moderniza pe parcurs“. C. D. TOMOV Premiu l Național În această săptămână s-a întrunit la București Consiliul Național al Uniunii Artiștilor Plastici, iar unul dintre punctele majore ale reuniunii a fost stabilirea Premiilor Naționale
Agenda2006-20-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284946_a_286275]
-
le valorifică într-un proces de netăgăduit. În această combustie specială intervine Livius Ciocârlie. Revelație sau confirmare, ideea e că în artist se întâlnesc filosoful, bufonul și omul obișnuit. Însă pentru a ajunge la autenticitate, artistul e nevoit să intercepteze informul individului și pe cel al lumii. Abia după ce ajunge din nou la om, artistul e în stare să refacă forma esențială, rămasă în corespondență tainică cu informul. Prin urmare, „arta constă doar în asta: să nu scrii ceea ce ai de
Dezordinea necesară by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2855_a_4180]
-
omul obișnuit. Însă pentru a ajunge la autenticitate, artistul e nevoit să intercepteze informul individului și pe cel al lumii. Abia după ce ajunge din nou la om, artistul e în stare să refacă forma esențială, rămasă în corespondență tainică cu informul. Prin urmare, „arta constă doar în asta: să nu scrii ceea ce ai de spus, ci ceva cu totul neprevăzut”. Livius Ciocârlie crede că imaturitatea e benefică numai dacă ne propunem ce-și impune polonezul: să „fac în așa fel încât
Dezordinea necesară by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2855_a_4180]
-
de ficțiune, Gilică și Gilică sau Urmare fără sfârșit transcrie dialogul absurdist despre tot și toate a doi bătrâni; de fapt, ei trăncănesc vrute și nevrute, pe marginea unor citate luate aiurea. E ca și cum Autorul generic s-a pulverizat în două euri informe, doi daimoni, care jonglează cu gratuități rupte din texte celebre. Firește că cititorul atent al primei părți, teoretice, despre imaturitate, înțelege că autorul-cititor execută acum gestul câștigării bufonului și filosofului, ca informități ale omului obișnuit. Sunt întoarceri ale artistului, conștient
Dezordinea necesară by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2855_a_4180]
-
atît mai puțin de viziunea lui. Și totuși, cum reiese din scrisoarea din octombrie 1964, Pillat și-a pus în intenție scrierea unui jurnal de amintiri avîndu-l drept protagonist pe Călinescu. „A rezultat în timp ceva ca un jurnal intim inform, în care personalitattea dumneavoastră se reflecta multiplu, cu o complexitate halucinantă, oglindită în fețele ochiului de muscă al sensibilității mele. Totul s-a pierdut acum, n-a mai rămas nimic, întregul material fiindu-mi confiscat laolaltă cu celelalte manuscrise.“ (p.
Ochiul de muscă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4206_a_5531]
-
modelează Luiza Textoris, unul dintre cele mai tulburătoare romane din ultima vreme. Scriindu-l, Corin Braga a exploatat intens acumulările sale din studiile din domeniul psihanalizei, aducând acum în țevile subțiri și fragile ale epicității stări și situații din zona informă și masivă, chiar strivitoare, a activităților misterioase desfășurate, cum spun statisticile biologilor, de cele nouă zecimi din creier de care nu prea avem habar. O modalitate de trage măcar cu ochiul în curtea virtualmente infinită a insondabilului ființei ar fi
Lumea narcolepticilor by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/4263_a_5588]
-
doar prin aceea că ea n-are rațiune... Cei care nu se conformează trag consecințele, fie din orgoliu, fie din incapacitate de adaptare. Dar adaptarea ține mai mult de biologic decât de spiritual. De pildă, eu mă situez în fluviul inform al stalinismului, care se revarsă prin empirismul haotic anglo-saxon asupra Europei centrale. Deci cum pot fi eu, dacă încerc să judec acest fluviu inform al stalinismului care situează omul în regnul animal, cum pot eu să scap de acest animalism
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
adaptarea ține mai mult de biologic decât de spiritual. De pildă, eu mă situez în fluviul inform al stalinismului, care se revarsă prin empirismul haotic anglo-saxon asupra Europei centrale. Deci cum pot fi eu, dacă încerc să judec acest fluviu inform al stalinismului care situează omul în regnul animal, cum pot eu să scap de acest animalism? Prin orgoliu, mă opun — și intru în temniță. Prin conformism, devin un simplu animal adaptabil. De altfel, să știți un lucru: în lupta cu
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
cel rău, neantizant, trebuie organizat după o cât mai perfectă ordonare internă, care este armonia. Corpurile ființelor, florile, lumea astrală, tot ce se află în natură constituie un complex universal de armonii, armonia fiind acea alcătuire a finitudinii care, excluzând informul, dispersia, face cu putință existențialul și, în modul acesta, conferă certitudine onticității în ordine umană. Din acest motiv, nevoia omului de armonie este vitală: ea însemnează nevoia de existență. Ca atare, conform acestui apriorism sine qua non, într-o poezie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
de Eminescu. Totul are loc cu perfectă logică internă a înlănțuirii fenomenelor în evoluția spiritualității și culturii universale. Astfel, nu este simplu hazard că acum are loc invazia predominantă a unei versificări fără prozodie și chiar fără idei, un amalgam inform, incoerent de cuvinte mari cărora cititorul ar trebui să le găsească coerență, un sens; iar dacă nu, poezia este cu atât mai profundă, indescifrabilă și deci mai superioară... Faptul este în perfectă concordanță cu postmodernista demolare a tuturor valorilor, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
precum cea a vechilor greci sau a lui Hölderlin). Armonia este condiția ontologică a formelor în lumea umană. Diformul, dizarmonicul se dizolvă, se dezagregă, moare. Ca atare, simțul armoniei, "al ordinei sublime", cum spunea Hölderlin, este înnăscut omului. O proza informă tăiată în fragmente revărsate pe verticală pentru a simula versificația nu este armonie, nu este poezie, ci un simulacru, un bastard antipoezie. Cititorul o respinge pentru că îi "jignește", cum scria Eminescu, arheul aprioric simțul armoniei. "Un bâiguit" în expresie eminesciană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
mai ampla „proză” argheziană Sângerece. „Când am cunoscut pe Sângerece aveam poate nouă ani, Cunoșteam pe Ștefan și pe Vodă }epeș și vorbeam seara îndelung cu mama despre Sarmisegetuza, construind amândoi harta județului Ilfov, într-o casă veche; o hartă informă, colorată cu creioane portocalii și verzi, pe tonurile și nuanțele căreia numele de ape și localități, uitate și scrise deasupra vopselelor de praf, se întindeau, până a fi prezintate institutorului, peste toată munca noastră, ca o lapoviță violetă, în județele
O sugestie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/7215_a_8540]
-
lui Emil Brumaru debutează cu poemul de-aici începe cântecul: "De-aici începe cântecul. Sunt pur/ Cristal înfipt în propria mea carne./ Degeaba mlaștini pâlpâie-mprejur/ Făptura zvelt țâșnită să-mi răstoarne./ Mă adâncesc în trudnicul murmur.// (...) Încrezător, cu sufletul inform,/ M-arunc din turnul unui 'nalt poem,/ Fără să știu, fără să vreau să-mi chem/ Imaginile care-n mine dorm,/ De care uneori mă tem." Alex Ștefănescu observa cu justețe în Istoria literaturii române contemporane (1941-2000) că în lirica
Ucenicia unui epicurian by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8865_a_10190]
-
intuiții extraordinare și nu cred că trebuie să ne ferim de lucrurile astea. Chiar și prea multă curățenie strică uneori creației, pentru că creația - revin la metafora aceea privind feminitatea -, și ea, se leagă de nămolul vieții, de noroiul vieții, de informul vieții". Norman Manea scoate în evidență, cu un anume cinism la prima vedere, împrejurarea cum că individul care emigrează în Occident dintr-o societate opresivă se poate integra într-un mediu democratic, nescutit nici acesta de dificultăți, cu atît mai
Seductia dialogulu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8887_a_10212]
-
unul din cele mai pro-occidentale spirite pe care le știu. Este încredințat că locul României nu poate fi decît în Europa, dar o Europa curățată de formele deghizate ale marxismului contemporan. Iar o Europă puternică nu poate fi o băltoacă informă în care națiunile, dispărînd, vor lăsa locul unei fojgăieli turistice ușor manipulabile de factorii puterii. Din acest motiv, tocmai valorile pe care stînga nu le poate suferi - națiunea, creștinismul, etnia etc. - sunt pîrghiile de construire a viitoarei Europe. Și cum
Onestitate by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8979_a_10304]
-
chip înstrăinate de lacrimi,/ și cine mă va crede?/ Ce noapte mă duce în jos, ce ninsoare zadarnica?" (Din pămînt, un strigăt). Iar somnul pogoară că o redempțiune peste Paradisul în destrămare al Ideii suverane că o revărsare benefică a informului natural: "Atîta somn se cerne peste noi,/ spre vis șunt trecători adînci și moi,/ aproapele, departele, pe rînd,/ trec peste gene, se-mpreună blînd" (Navală nordului). Reacția anticlasică a lui Ilie Constantin continuă și în capitolul francez al poeziei d-
Reversul clasicismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9004_a_10329]
-
poemul care rezultă este o făcătură, un monstru și, vorba lui Caragiale, îl arunc în topitoare. Îl distrug. Am avut și situații în care un poem m-a chinuit, în sensul că nu ieșea ce trebuie și că era așa, inform, adică nu-și căpăta ritmul interior și structura. Și-am zis: Gata! Asta-i tot. D.P.: Nu te deprimă, nu te descurajează un poem care nu-ți iese, un rebut? M.P.: Nu. Știi când sunt descurajată? Când nu scriu. Când
MARTA PETREU - "Făcutul unei cărți este o activitate senzuală" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/8988_a_10313]
-
decât mizantrop: disperat. Pur și simplu, disperat. Națiunile se pot salva, pot exista numai prin spirit. Toate câte se petrec la noi în învățământ, sănătate, cultură, politică, mă obligă să cred că, dacă mai continuăm așa, vom ajunge o mulțime informă. De când am intrat în U.E. suntem mai izolați ca oricând. Înainte de Revoluție se spunea: Nu mă tem de ministrul Culturii, ci de cultura ministrului!" Acum mă tem de Cultura clasei politice, de circul primitiv care ne coboară cu fiecare zi
Augustin Buzura: ,,M-am retras din lumea literară din lipsă de timp" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/9056_a_10381]
-
Philomonescu (așa se numea oficial eroul nostru) de a se transforma în scriitorul Nicolae Filimon aveau să se spulbere la nesfîrșit. Și totuși, după infructifere și lamentabile eforturi, atunci cînd totul părea să sugereze că Philomonescu urma să îngroașe grupul inform al veleitarilor, iubitorul de artă și de literatură cu același nume are o idee de geniu: din ea se va naște unicul și importantul său roman Ciocoii vechi și noi. în ce a constat salutara idee? în aceea de a
La început a fost Filimon by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/9124_a_10449]
-
lipsit de reliefť". Iar într-un dialog cu Adrian Păunescu, afirma "liniștit": "Există mari poeți care scriu un lirism antisentimental și extrem de riguros. Părerea mea este că, în ultimul timp, prea se confundă ținuta intelectuală cu uscăciunea, lirismul cu bolboroseala informă și inefabilul cu confuzia verbală". E limpede că Ilie Constantin se putea regăsi în atari reflecții antidogmatice. Dar d-sa avansează comentînd și poezia lui Doinaș într-un duh pe deplin cooperant. Dac9ă mai vîrstnicul bard ne propune pe alocuri
Poezia Celuilalt by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9252_a_10577]
-
tresărire a avut loc, totuși, prin anii '90 -'91, cînd se discuta primirea sa în Academie și chiar i se pregătea o vizită acasă. Atașatul nostru cultural de la Paris, cunoscutul prezentator al Cerbului de Aur de la Brașov, Andrei Magheru, îl informa profesionist pe ministrul de Externe - și îi trimitea, spre știință, aceeași depeșă ministrului Culturii -, că o vizită a sculptorului în România nu ar fi oportună deoarece soția sa este monarhistă ca opțiune morală și membră a Partidului Republican francez ca
S.O.S., Ion Vlad by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9388_a_10713]
-
pietrei piatra aceasta mă privește în ochi cu căldură. încrezătoare, îmi pipăie obrazul cu mâini de nevăzătoare. sub atingerea ei mă transform în surata ei neștiutoare. dintr-o lume de piatră amândouă venim, asvârlite la întâmplare, la fel ne smulgem informului, neînțelesului, neștiutului, ne încredințăm plânsului, când această lume ne doare. doar că ea, în muțenia ei grăitoare, își conține răspunsul pe care eu nu-l aflu decât în clipa cea mare. părinți și copii între mamă și fiu, ochiul larg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
Văzute de aproape, gunoaiele trădau, în mod ciudat, sărăcia; prelevări succesive - servitori, culegători de zdrențe, cerșetori infirmi, câini, corbi - luaseră caimacul. Timbrele, chiștoacele, chewing-gumul, bucățile de lemn dispăruseră, fericindu-i pe mulți înainte de trecerea camionului. Doar ce era grețos sau inform ajunsese până aici, devenind, după ce vulturii își făcuseră și ei datoria, un terci cenușiu, acid și mort, plin de schelete de pește perfide în care lopețile ricoșau. Cu pieptul gol, cu batiste la gură, cercetând becurile sparte, cojile de pepene
Nicolas Bouvier L'usage du monde by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/9507_a_10832]
-
p. 42). Ajung la provocarea intelectuală a acestei cărți. Verdictele cioraniene par, de multe ori, toxice, prin deposedarea subiectului care le asumă de orice speranță. La un astfel de campion al deziluzionării vin, ca la Mecca, parcă toți ratații, cloșarzii, informii și neisprăviții Parisului. Dar Cioran e de fapt un autor comic, un voios al umorii negre, un prăpăstios stenic, cum spune Livius Ciocârlie, care "îți dă și bucuria artei, și ocazia să-ți spui, ușurat: slavă Domnului, lucrurile nu stau
"Apocalipticul" Cioran by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9564_a_10889]
-
Un vârtej de clor, o fierbere, arderi cumplite, presiuni crâncene, furtuni de gaze, răciri bruște, lichefieri, pompări în sus, căderi apocaliptice în jos, infiltrări prin piatra de vară pentru rafinări, apoi jocul acizilor înverșunat plămădind, prealbind, albind de tot pasta informă ce curge vâscoasă prin hrube... Ce apare, în sfârșit, la lumina zilei, la "partea umedă a mașinii" este celuloza, ca un fel de covor interminabil de iaurt. La "partea uscătoare" chiagul, ...acest covor de iaurt prinde treptat consistență, tăvălit, învârtit
Hârtia rabdă orice, 1965 (din carnetul de reporter) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9610_a_10935]