459 matches
-
amenințare în contra drepturilor noastre ecleziastice și nici se poate să fie. Nu m-am mărginit aci. Temîndu-mă să nu se fi luat vreun angajament mai nainte, am rugat pe d. V. Boerescu, fost ministru de esterne, să-mi dea cuvenitele informațiuni. De cătră domnia sa nu mai puțin am fost asigurat că, deși s-au făcut oarecari încercări în această, privință, totuși guvernul n-a putut și nici poate lua vreun angajament, căci o asemenea cestiune nu poate fi tratată decât de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
fi având motive politice de a-i face concesiuni Scaunului papal în forma și Austro-Ungariei în fond; mai curând însă ori mai târziu va trebui să se încredințeze că nimeni nu poate în țara aceasta îndrăzni ceea ce se plănuiește. După informațiunile noastre, monseniorul Paoli a fost ținut timp îndelungat in petto și n-a fost creat în congregație publică decât în urma unui aranjament avut cu guvernul român. Iată și punctele principale ale acestui aranjament: [1)] biserica romano - catolică va fi recunoscută
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
sufragani în România și în Bulgaria, însă, va fi proclamat cetățean român și va avea poziția mitropoliților noștri ortodoxi; 3) seminarul romano - catolic de la Cioplea va fi prefăcut în seminar romano - catolic român. Dacă "Romînul" poate să declare că aceste informațiuni sunt inexacte, vom înceta și noi a ne mai preocupa de cestiunea mitropoliei romano - catolice din București. Este monseniorul Paoli tot in partibus infidelium ori nu? Iată întrebarea la care cerem un răspuns precis. Și, dacă este in partibus infidelium
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și a nobilelor imbolduri”. Prin bogata ei activitate creatoare, A.R. contribuie substanțial la afirmarea spiritualității naționale, a patrimoniului cultural al poporului român. Din anul 2000, ziua de 4 aprilie a fost declarată Ziua națională a Academiei Române. Repere bibliografice: Academia Română. Informațiuni asupra trecutului și membrilor ei, București, 1903; Ioan Bianu, Începătorii Academiei Române de la 1866 și 1867, București, 1922; Dimitrie Gusti, Ființa și menirea academiilor, București, 1923; Axente Banciu, Primele cărămizi la temelia Academiei Române, Brașov, 1936; 90 de ani de viață academică
ACADEMIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]
-
putea afirma numai dacă am putea face dovada că oportunitățile sociale, educaționale etc., au fost egale pentru cele două sexe ș...ț șDarț programul șde Învățământ alț fetelor era diferit de cel al băieților ș...ț, se dădeau mai puține informațiuni științifice... o mulțime de profesiuni Îi erau Îngrădite femeii, chiar când era admisă ș...ț era mai slab plătită 34. Grupul de adepți ai eugeniei care Împărtășeau astfel de opinii nu a mers Însă niciodată atât de departe Încât să
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ALBINA, cotidian care apare la București între 1921 și 1924. Prim-redactor este C. Morandini. Ziarul își propune, pe lângă „ridicarea neamului”, să apere și „adevărata Biserică”, prin care e desemnat ritul unitarian. Rubrici: „Buletin extern”, „Informațiuni”, „Faptele zilei”, „Artistice” și „Convorbiri bibliografice”. Rubrica din urmă, în destul de rarele ei apariții, găzduiește scurte recenzii ale unor cărți nou apărute, cum este cazul Istoriei presei românești de N. Iorga, lucrare ce se bucură de o prezentare nu prea
ALBINA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285224_a_286553]
-
F. Focșeneanu, Ion Călugăru, Filip Finkelstein, iar secretar de redacție este I. Ludo. Organ al Federației Sioniste din România, M. se axează asupra principalelor probleme socio-politice, religioase, culturale ale evreilor din țară și de peste hotare. Rubricile obișnuite sunt „Cronica politică”, „Informațiuni”, „Știri și comentarii”. Publicația conține îndeosebi articole informative și analitice din actualitatea politică, dar și comentarii, eseuri despre istoria, cultura și literatura evreilor. Sunt publicate versuri de B. Fundoianu, Barbu Lăzăreanu, B. Nemțeanu și transpuneri din Iacob Groper ș.a. Cronica
MANTUIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287995_a_289324]
-
FĂGETUL, revistă apărută la București, lunar, din decembrie 1932 până în noiembrie 1933. Director: Gh. Popescu-Gorj. De la al treilea număr își schimbă titlul și subtitlul, devenind „Brazda literară. Revistă lunară de cultură și informațiuni literare”, iar de la al patrulea număr secretar de redacție este N. Cristinoiu. În articolul inaugural, intitulat Primul pas, publicația își anunță în termeni foarte vagi obiectivul de a contribui la popularizarea culturii: „Ne-am gândit tocmai la un mic izvor
FAGETUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286937_a_288266]
-
proză, traduceri din Jeanne Loiseau, Paul Bourget ș.a. Alte proze mai apar sub semnăturile Gr. Cristescu, Gr. Bran. Ioan Timuș colaborează cu entuziaste însemnări - Din Japonia. Ceva despre literatura japoneză. Rubrici constante, conținând note minuscule, sunt „Revistele”, favorizând fățiș localismul, „Informațiuni” și „Cronica literară”, unde (sub inițialele t.r. și pseudonimul Gabaldo) e bine primită „factura nouă” din volumul Versuri. Ideea. Ciclul morții de Camil Petrescu, autor pe care „îți face impresia că numai războiul l-a făcut poet și că
LECTURA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287768_a_289097]
-
tuturor acelor doritori de a se cultiva, o posibilitate imediată. Totul și totul ce se face e pentru restabilirea aureolei vechiului oraș și a țării în general.” Este o tipică revistă de provincie, dar cu pretenții. Rubrici: „Pagina de filosofie”, „Informațiunile «Literatorului Romanului»”, „Revista revistelor”. Poezie publică Andrei Ionescu, N. Mihu, Gh. V. Butnariu (poet lansat de N. Iorga), Victor Mocanu, Ion V. Butnariu, Gh. Năsturaș, Maria Muntean, D. Iov, George Voevidca, C. Procopie, Th. Scarlat ș.a. Cu foarte puține excepții
LITERATORUL ROMANULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287824_a_289153]
-
În paginile literar-culturale sunt publicate, de asemenea, versuri de Yvonne Rossignon, Vintilă Horia (Rugăciune pentru rănile țării), Ștefan Baciu (Radiografia cuvântului dor), Leon Feraru, Constantin Amăriuței, Al. Busuioceanu, Otilia Ghibu ș.a., precum și rubrica „Poezii din închisori”. Tot aici sunt inserate „informațiuni culturale” despre scriitori români în librăriile franceze: Mircea Eliade, Vintilă Horia, despre reprezentațiile cu piesele lui Eugen Ionescu, concertele lui George Enescu, expoziții ale pictorilor români în Occident, activitatea Fundației „Carol I”, despre cărți străine referitoare la România, precum și recenzii
ROMANIA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289346_a_290675]
-
activitatea Fundației „Carol I”, despre cărți străine referitoare la România, precum și recenzii de cărți. Începând cu numărul 4/1956 figurează și rubrica „De la corespondenții noștri. Știri despre activitatea românilor din țările europene”. Alte rubrici, inaugurate mai târziu, sunt „Poșta redacției”, „Informațiuni”, apoi „Informațiunile României”, „Dosar istoric” (unde scrie, de pildă, Emil Turdeanu - Gheorghe Brătianu, istoric), „Revista presei”, „Reportagii și anchete”. M.P.-C.
ROMANIA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289346_a_290675]
-
Carol I”, despre cărți străine referitoare la România, precum și recenzii de cărți. Începând cu numărul 4/1956 figurează și rubrica „De la corespondenții noștri. Știri despre activitatea românilor din țările europene”. Alte rubrici, inaugurate mai târziu, sunt „Poșta redacției”, „Informațiuni”, apoi „Informațiunile României”, „Dosar istoric” (unde scrie, de pildă, Emil Turdeanu - Gheorghe Brătianu, istoric), „Revista presei”, „Reportagii și anchete”. M.P.-C.
ROMANIA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289346_a_290675]
-
universitari și tuturor scriitorilor care își iubesc cu adevărat țara și neamul și le cere deopotrivă concursul”. Rubrici mai importante: „Literatura și arta”, „Învățământ-educație”, „Viața culturală și națională a satului”, „Oameni și fapte”, „Folclor și artă populară”, „Recenzii”, „Știri și informațiuni”. Colaboratorii sunt în cea mai mare parte învățători (publicația se tipărea „sub auspiciile Asociației Învățătorilor din județul Sibiu”). În domeniul poeziei, pe lângă versuri ale unor „autori” obscuri, sunt reproduse Note de primăvară de G. Bacovia și Miez de noapte de
LUCEAFARUL-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287869_a_289198]
-
naționale, „comorile ascunse ale geniului popular”, să popularizeze cultura „în viața nouă a satelor”, să contribuie la perfecționarea învățământului la sate, apropiindu-l „cât mai mult de nevoile sufletești ale poporului” (D. Udrescu, Un cuvânt înainte, 1/1928). Rubrici: „Recenzii”, „Informațiuni”. Gazeta cuprinde îndeosebi articole pe probleme de pedagogie, lingvistică, psihologie, metodologie și educație școlară, lecții practice, anchete școlare, sociale și culturale, scurte prezentări de cărți și reviste, culegeri de producții populare, cântece și jocuri, doine, balade, basme, anecdote, ghicitori. Intră
SOLIDARITATEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289784_a_291113]
-
ULTIMA ORĂ, cotidian apărut la București între 19 septembrie 1944 și 22 februarie 1948, cu subtitlul „Ziar ilustrat de informațiuni”. Director: Nicolae Deleanu. Ieșit pe piața presei politice românești imediat după 23 august 1944, cotidianul are o orientare prosovietică apăsat exprimată. U.o. își declară în primul număr, într-un entrefilet programatic în chenar, „hotărârea de a sluji poporul, de
ULTIMA ORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290332_a_291661]
-
România literară”, redactează cu Iancu Codrescu ziarul unionist „Zimbrul și Vulturul” (1858), scrie la „Steaua Dunării”, „Bondarul”, „Din Moldova”, „Românul”, „Albina Pindului”, „Familia”, scoate în 1861 la Iași, cu G. Petrescu, gazeta „Dacia”, este director al periodicelor „Adunarea națională” (1869), „Informațiunile bucureștene”, redactor la „Revista contimporană”, „Revista literară și științifică”, publică în „Literatorul”, „Revista literară”, „Convorbiri literare”, „Revista nouă”, „Vieața”, „Universul”, „Universul literar”, „Apărarea națională”, „Secolul XX” ș.a. Integrat la începuturile sale literare în orientarea animată de spiritul pașoptist, U. crede
URECHIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290374_a_291703]
-
ș.a., prezintă secvențe din activitatea Elenei C. Meissner, Mariei Dimitriu-Castano, Emiliei Humpel Maiorescu, Clotildei Averescu, Mariei Baiulescu. Rubricile obișnuite sunt „Buletin politic”, „Cronica feministă”, „Figuri de femei”, „Colțul bibliotecei” (unde apar articole ca Arta cititului, Romanul englez), „Medicale”, „De pretutindeni”, „Informațiuni”, „Culinare”. Colaborează cu publicistică Maria M. Pop, Eugenia Creangă, Zoe Verbiceanu, Silvia Constantinescu, Ana Chirescu, Silvia Isăcescu, Victoria Păsculescu, Magdalena Beldiman, Constanța Cotovu, Ecaterina Carnabel, Calypso Botez, Henrieta D. Gavrilescu. Preocupările sunt diverse, de la atitudinea politică (editorialul Primul vot al
ZIARUL NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290735_a_292064]
-
scurt text nesemnat, Arthur Rimbaud vizionarul, menționează trei categorii de poeme ale autorului francez (cele predilect sociale, cele ce anunță o nouă poetică și cele ce prevestesc propria soartă), dar simplitatea naivă a comentariului face să eșueze orice idee. Rubrica „Informațiuni” consemnează sec catastrofa „fizică și morală” a evreimii germane. Și ilustrațiile susțin caracterul agitatoric al publicației. E. M.
TANARA GENERAŢIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290047_a_291376]
-
nici vreun program, dar este editată ca supliment al publicației „Țara nouă”, organ al Partidului Țărănesc și Muncitor. Un articol intitulat Învierea configurează profilul de tip umanist-creștin al acestei gazete de largă circulație, adresată muncitorilor și sătenilor. Rubrici: „Tribuna politică”, „Informațiuni”, „Felurite”, „Gospodărești”. Chiar rubricația dovedește caracterul ei preponderent educativ. Versuri scriu Const. Asiminei, Simion Căpraru, George Talaz, precum și o serie de autori rămași în anonimat, utili însă scopurilor publicației. Proză dau N. Păun și I. C. Vissarion, iar desenele sunt asigurate
ŢARA NOUA DE DUMINICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290069_a_291398]
-
Cluj, în timp ce Anton Bibescu, ministrul României la Washington, apără, într-un ciclu de articole, cauza României înaintea opiniei publice americane, susținut și de seria „Scrisori din America”, iscălite Ion Ardeleanul și Ion Iosif Schiopul. Pe lângă rubricile „Viața politică”, „Cronică politică”, „Informațiuni”, ziarul dispune de un foileton literar, de o rubrică de informații cultural-artistice, de o cronică a revistelor românești, maghiare și germane și de articole literare. După portretele câtorva filosofi (Einstein, W. Wundt, Michailovski - Nietzsche al rușilor ș.a.), Lucian Blaga deschide
VOINŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290635_a_291964]
-
Ioasaf”, Influența romanului „Varlaam și Ioasaf” în folclorul românesc, Contribuții la viața cronicarului Gr. Ureche, Contribuții la două opere bisericești: I.„Palia de la Orăștie”, 1582, II. „Leviticul de la Belgrad”, cam 1650, Contribuții la viața și opera lui Dragoș Eustratie Logofătul, Informațiuni necunoscute asupra lui Dimitrie Cantemir, Al. Hâjdeu, mitropolitul Dosoftei, Neculai Milescu, Miron Costin, mitropolitul Veniamin Costache, Vlad Dracul și Tudosie Dubău, Schitul „Petru și Pavel”, Carantinele în toponimia și literatura românească ș.a. Prin datele și informațiile noi - extrase în genere
PREDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289005_a_290334]
-
și își propune lărgirea ariei tematice și îmbrățișarea întregii realități culturale a momentului, pentru a deveni „un organ de luptă și de îndrumare”. Cu toate acestea, predominante rămân informația și dezbaterea în jurul problemelor legate de teatru. Revista are următoarele rubrici: „Informațiuni”, „Ecouri”, „Din culisele teatrului”, „Revista revistelor”, „Moda la teatru”, „Rampa la Paris”, „Noutăți literare și artistice”, „Însemnări literare”, „Viața intelectuală”, „Știri” ș.a. Se publică versuri de Victor Eftimiu, Elena Văcărescu, Al. T. Stamatiad, Ion Pribeagu. Sunt găzduite numeroase scrieri în
RAMPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289126_a_290455]
-
ai epocii, cu orientări ideologice din cele mai diverse. Prin calitatea articolelor și prin prestigiul colaboratorilor săi, R.n.i. se impune ca una dintre cele mai importante publicații culturale ale vremii, o panoramă consistentă și extrem de generoasă a literaturii. Rubrici: „Informațiuni”, „Ecouri”, „Cronica teatrală”, „Cărți și reviste”, „Teatru în teatru”, „Teatru în provincie”. „Rubrica femeii”, „Sport”, „Note”, „Cronica modei”, „Cronica muzicală”, „Rubrica filmului”, „Viața în aer liber”, „Cronica mondenă”, „Vitrina cărții românești”, „Cronica zilei”, „Rampa în provincie” ș.a. Se publică versuri
RAMPA NOUA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289125_a_290454]
-
REVISTA GERMANIȘTILOR ROMÂNI, publicație apărută la București, fără o periodicitate precizată, între 22 martie 1932 și decembrie 1938, ca organ al Societății Germaniștilor din România. Director este Simion C. Mândrescu, iar secretar de redacție, I.E. Torouțiu. Rubricile obișnuite sunt „Informațiuni și recenzii”, „Cărți primite la redacție”, „Recenzii și însemnări”. R.g.r. apare în anul centenarului morții lui Goethe, astfel încât primul număr e consacrat în întregime acestui eveniment: Simion C. Mândrescu, Caracterul național al operei literare a lui Goethe, Victor Marian
REVISTA GERMANISTILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289215_a_290544]