436 matches
-
Les yeux de soie, La garde du coeur, Dans un mois, dans un an), piese de teatru, autobiografii. Deși mereu în plină lumină, știe să cultive penumbra și chiar obscuritatea. Fiul său, Denis Westhoff, mărturisește într-un interviu, cu totală ingenuitate, că n-a avut niciodată idee de legăturile homosexuale ale mamai sale: "Riscând să par un naiv, nu mi-am dat seama de lucrul ăsta, chiar dacă știam că relația ei cu Peggy Roche era deosebită. O cunoșteam, desigur, și pe
Vă place Sagan? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8526_a_9851]
-
doar de aparatul auditiv, ci de calitatea "umană" a celui care aude. Poate că nu întîmplător elefantul Horton devine salvatorul lumii "boabei și a fărîmei". Ele este cel mai "uman", bunătatea sa în care se amestecă o mare doză de ingenuitate îl desemnează pentru misiunea dificilă de a-i salva pe minusculii locuitori ai orașului invizibil, dar atît de concret la scara lui. Numai în urechea lui Horton legată la un suflet mare o persoană este o persoană oricît de mică
Elefanții și particulele elementare by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8408_a_9733]
-
modificări, emoțiile și rezonanțele spectacolului sunt altele. Ludicul se dilată la maximum și e scos din zona reflexivului. Marian Râlea, de minune în acord cu harul său nativ, creează în Vladimir un personaj total desprins de cotidian, imponderabil, de o ingenuitate dezarmantă, înzestrat cu o duioșie de clovn plutitor, mistic, învăluit într-o aură de mister blagian. Constantin Chiriac, un histrion desăvârșit, își reformulează jocul în funcție de noul partener, elimină orice aderențe la real ale personajului, acesta devine mult mai mobil, mai
Așteptare și limită existențială by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/8102_a_9427]
-
nu vor uita nicicînd unii de alții. Fără îndoială că o vor face, cînd creșterea lor va înăbuși timpul minunat pe care l-au avut. Însă nimic nu ne împiedică să sperăm că acumularea de experiență nu le va răpi ingenuitatea. Cum, poate, nu i-o va răpi nici scriitoarei care Andreea }înț se pregătește să fie. Să-i urăm, deci, bun venit!
Cărțile unei adolescente by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6992_a_8317]
-
curge în ritmuri blagiene: „E-atâta liniște în câmp -/că poți s-auzi în noua primăvară,/ crăpat de umezeală și de seară/ cum crește spicul grâului în câmp.”// (Seară mistică) Poezia erotică din Priveliști oscilează pe un registru larg, de la ingenuitate și un imagism serafic cu spațiul paradisiac al iubirii în teritoriul naturii la gesturi mai ferme și gânduri tăinuite, la izbucniri vitaliste, la momente încărcate de neliniști și zbucium. „Ca un bețiv de vinuri siracuze” îndrăgostitul ar bea „din amfora
Note despre expresionismul poetic al lui B. Fundoianu by Alexandru Ruja () [Corola-journal/Journalistic/3900_a_5225]
-
e mereu căutat, invitat, momit sau reconstruit prin limbaj. Tot așa în Epistolarul avangardist. Deși replicile lui Bogza lipsesc din carte, personalitatea lui iese în relief prin (ghicim, în fiecare rând al interlocutorilor) atașament, tandrețe, solicitudine, generozitate, și... o anumită ingenuitate sufletească. O ingenuitate care provine, măcar parțial, din tinerețe și mai ales din acceptarea statutului de discipol. Fără a se complace în postura de învățăcel cuminte (aproape toți prietenii săi ceva mai vârstnici îl tratează ca pe un egal), urmuzianul
Din nou, despre avangardism by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3902_a_5227]
-
invitat, momit sau reconstruit prin limbaj. Tot așa în Epistolarul avangardist. Deși replicile lui Bogza lipsesc din carte, personalitatea lui iese în relief prin (ghicim, în fiecare rând al interlocutorilor) atașament, tandrețe, solicitudine, generozitate, și... o anumită ingenuitate sufletească. O ingenuitate care provine, măcar parțial, din tinerețe și mai ales din acceptarea statutului de discipol. Fără a se complace în postura de învățăcel cuminte (aproape toți prietenii săi ceva mai vârstnici îl tratează ca pe un egal), urmuzianul din Câmpina le
Din nou, despre avangardism by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3902_a_5227]
-
Nu numai de la Huizinga, dar încă de la Platon știm că jocul sparge limitele existenței fizice pentru a confirma caracterul supralogic al existenței noastre în univers. Platon vedea nu doar similaritate, ci identitate între joc și acțiunea sacră. "Școlarul" este metafora ingenuității, a fragilității, o suavă floare, un crin conștient de efemerul ficțiunilor sale, de nesiguranța nu numai a zilei de mâine, ci și a clipei de acum, a înțelesului ei redundant și umilitor. A fi mult mai mult decât trebuie, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
repetă și în descrierea feței lui Steriad:” Printre fustișoarele albe ale dansatoarelor văzu o statuetă mică, dar cu forme pline, cu mișcări sigure și cochete, cu deplină stăpânire a tuturor mijloacelor feminine de seducție. Avea o rochie albă, de o ingenuitate calculată. Decoltată tare, cu subsuoarele goale, cu brațele ca două fluiere rotunde și subțiri, goale; era învăluită într-un tul transparent care le mărea goliciunea, încheiat sus, la gât, cu un guler de blană strâns până sub bărbie, cu aere
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
prenume, ci un personaj, un personaj al cărui portret îl surprinde foarte bine G. Călinescu în Viața românească (în studiul "Camil Petrescu, teoretician al romanului") din 1939: "Cu față de beduin, cu ochi străvezii, el se aprinde, se agită cu atîta ingenuitate, încît nu vede nimic suspect în calmul provocator al celorlalți și mai ales spune lucruri enorme, așa de enorme încît d-l E. Lovinescu a încercat să-i facă din asta o trăsătură caricaturală. Dar n-are dreptate, pentru că enormitatea
Eșecul lui Camil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8746_a_10071]
-
labirinturile unui eu năvalnic. "Demonismul" lui Victor Rebengiuc, în schimb, aparent cenzurat, umanizează și piatra seacă. Disponibilitățile lui interpretative sînt realmente imense. Nu cunosc inhibiții și complexul barierelor dintre genuri. Mă obsedează și acum, când scriu aceste rânduri, amestecul de ingenuitate și uimire din Fundulea sau transa durerii și disperării din Serebreakov. În perimetrul lui "râsu-plânsu" actorul își configurează personajele pregnant. Le investește cu adevăr și semnificație. Indiferent că sunt tragice sau comice, bune sau rele, că ascund sau dezvăluie sunt
Lordul by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/8822_a_10147]
-
aspru context biografic, similar celui labișian: Cînd venii pe lume, războiul era pe sfîrșite./ Se-mpușcau ultimele ordine. În cîmp / Se spînzurau ultimele tunuri de propria lor umbră, / În casa noastră se-mpărțeau darurile" (Sfîrșitul războiului). Și face loc cu ingenuitate unor ecouri din Moartea căprioarei: "Slănină încrestată, înfiptă pe frigare, / Ce lacom o-nveșmîntă al nărilor rit. / Și pîinea este moale și cornul e cu sare / Și mama se-ngrijise de ceapă și cuțit.// E-o noapte-așa de bună, ca
Un poet crepuscular by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8960_a_10285]
-
prin tușe de o sensibilitate și de o forță afectivă ieșite din comun. Sub acest enorm impact sufletesc, geometria devine imponderabilă și fremătătoare, în vreme ce tonul și gestul, aparent diafane și vibratile, capătă masă, volum și pondere gravitațională. Amestec contradictoriu de ingenuitate și premeditare, de vigoare și de fragilitate, de realitate nemijlocită și de coduri culturale bine filtrate, manifestîndu-se în spațiul unei pure plasticități, dar mereu bîntuită de o epică subliminală, pe jumătate feerică, pe jumătate metafizică, pictura Danielei Chirion, cel puțin
Sinele și lumea în pictura Danielei Chirion by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9065_a_10390]
-
că "poetul a prins nota de elegie arhaică a sufletelor evlavioase înfricate de moarte și jălalnice de viață", că "tot așa de poetic simulată e voluptatea morții creștine, de o mișcare litanică de mistic trecentist" și că, iarăși, "cîte o ingenuitate, cîte o notă de franciscanism aruncă grații de-a lungul acestor pagini pline în genere de impertinențe stil unu"11. Sînt aici lucruri afirmate în polemică (tacită) cu unii confrați (Perpessicius, Emil Gulian, de pildă), dar și în acord (tot
Cazul Paul Sterian - Ortodox și futurist by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9429_a_10754]
-
Budai-Deleanu, ori la slobozie, ori la moarte. Slobod e omul cu bun-simț, ale cărui lipsuri artistice nu sînt de condamnat și pentru care, dacă soarta o vrea, se întrevede șansa corectării. Însă ispita de-a-și da cu părerea îi omoară ingenuitatea și-l face, dintr-un bun sălbatic, un tiran. Și cîte cazuri nu cunoaștem!
Mezelicuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8041_a_9366]
-
mesaj spiritual, în absența oricărui dezmăț retoric sau a vreunei iconografii denotativ-ecleziale, Florin Mitroi a lăsat totul pe seama posterității. A unei posterități pe care nimeni nu o poate încă evalua sub raportul generozității, dar care nu lasă nici un dubiu în ceea ce privește ingenuitatea. Posteritatea lui Mitroi continuă să aibă două caracteristici indiscutabile: este precoce și virgină. Celei dintîi nu i se poate nimeni împotrivi, iar pe cea de-a doua nu știu dacă sîntem destul de pregătiți să o administrăm cum se cuvine. Multă
Singurătatea lui Florin Mitroi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8174_a_9499]
-
Scarpia ar fi avut „un șarm perfid”, iar jocul Angelei Gheorghiu ar fi fost „vizual ca un semafor”. Nu mi-e clar: șarmul perfid e o calitate, ori un defect, pe scenă? Era preferabil șarmul ingenuu? Dar putea avea Scarpia ingenuitate? Iar În ceea ce privește jocul marii noastre soliste, ar fi fost de preferat unul...șters ca un galoș? Mă rog, eu credeam că Într-o cronică londoneză, nu scrisă În gazeta Buhușiului, trebuie să nțelegi măcar dacă aprecierile sunt favorabile, ori nu
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
Quarterly Journal of Economics, Vol. CXVII (February), p. 238. footnote> au expus cauzele corupției în sectorul bancar, arătând suprapunerea dintre directorii băncilor și firmele lor debitoare. Astfel, asemenea anchetelor pentru cazurile de crimă, dezgroparea corupției necesită o combinație de perseverență, ingenuitate și noroc. Reinikka și Svensson<footnote Reinikka, R., Svensson, J. (2003), “Survey techniques to measure and explain corruption”, Policy Research Working Paper Series 3071, The World Bank, p. 2. footnote> au furnizat o recenzie interesantă privind metodele variate de a
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
și asemănarea omului, în spiritul toleranței și al bunului-simț („aberațiile“ din volumul de față nu-s deloc... aberante!). Ca să nu mai vorbim de sinceritatea cuceritoare a mărturisirilor scăpate adesea de sub control (să fie la mijloc doar o impresie?), cu o ingenuitate frapantă, de neverosimilă autenticitate. Smerit, naratorul parcă și-ar cere mereu scuze. Aplauzele îl stingheresc. Ei bine, povestind despre tot ce se nimerește, fără pic de emfază, dar cu o însuflețire contaminantă, Sorin Stoica se singularizează în raport cu colegii săi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
a fi consemnate. Doar de o banală excursie din urmă cu 10 ani a unor români obișnuiți. Așadar nici măcar proximitatea temporală nu ar fi un argument. Și totuși, după cum veți vedea, cei patru excursioniști români au ceva din candoarea, din ingenuitatea primilor exploratori care pleacă spre Indii. Sau, știu eu, a unor badea Cârțani dotați cu Dacie 1300. Spre Strasbourg cu antifon natural În ’94 am vândut și noi niște pământ și am făcut rost de ceva bani. Așa am zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
scos câteva citate despre poezie din care voi reda: „poezia este terapia supremă a sufletului.” „Poezia. Un testament În versuri, fără timbre fiscale” “ Poetul e un dansator pe funie, un jongler de cuvinte, un inventator de rime rare, plin de ingenuitate și de har.” “Poezia este arta de a face să intre marea intr-un pahar.” “Poezia este dimineața omenirii, istoria sentimentelor Înălțătoare, Îndemnul permanent către bine si adevăr.” Noaptea și-a Întins aripile peste Întreg cuprinsul, dar eu nu m-
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
interpretat mai mult sau mai puțin inteligent, în funcție de interesele momentului. Oricum, toți au contribuit la monumentul spiritual închinat lui Machiavelli, chiar și cei care l-au ars în efigie. A-l citi astăzi pe Machiavelli fără prejudecăți, cu o anumită ingenuitate, este calea regală care duce spre acel "așa cum a fost" fondul gîndirii sale. Să alegem în tăcere ceea ce mai poate să fie activ, dacă el, gînditorul, a fost un metafizician în probleme ce țin de teoria puterii ca formă a
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
80). Iubirea este ascensiune nu lipsită de riscuri, libertate lăuntrică descătușată: "și mersul nu părea/ să ne aparțină/ vorbeam cu atâta ușurință/ și vorbele nu păreau/ să ne aparțină" (63). Ea se asociază vorbirii spontane, cea specifică unei condiții a ingenuității primordiale, și devine un suport al meditației asupra cuvântului, atunci când reușește să se manifeste ca fluiditate, naturalețe, evoluție perpetuă: "Ana/ nu te pierde cu firea/ deprinde-vom împreună desăvârșirea" (23); "cine poate să pășească peste moarte/ ca pe ape/ a
Vocația iubirii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7894_a_9219]
-
nu stînjenește jubilația de fond a unui temperament stenic. Inteligența vizibilă în elaborarea atentă, în dozarea insolitului predomină asupra substanței emotive, mimîndu-i nota de candoare ne-cesară expresiei pentru a se juca cu propria-i spontaneita-te. Textul e "făcut", cu o ingenuitate studiată. Ironia funcționează ca o modalitate a unei sincerități tehnice. Iată un peisaj caracteristic compus din trăsături așternute cu nonșalanță, precum un exercițiu de pensulație în genul Ion Vinea: "Bate toaca undeva / albinele mari ca bourii pasc floarea de nu
Bonomie ironică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6841_a_8166]
-
un freamăt existențial, în consonanță cu viața literaturii. Ea se exercită în sfera umanului, cu bucuriile, frământările și dramele ei, definindu-se prin noțiunile de conștiință și de valoare: "În epoca sa literară, și pe măsură ce înaintează în vârstă, pierzându-și ingenuitatea, pe măsură ce începe să aibă un trecut, criticul literar nu mai poate evita implicarea (sufletească, nu numai intelectuală, estetică etc.), angajarea profundă, existențială, dramatică în toate Ťîntâmplărileť importante ale scenei literare". Aceste considerații de reală acuitate, deși au aparența unor lucruri
Arta de a admira literatura by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/7285_a_8610]