437 matches
-
cu frișcă și coji de portocală însiropate zăceam lângă mașina de scris și visam... Ca și în poemul Vis cu bufon al lui Leonid Dimov, enumerarea variantelor creează impresia de cantitate enormă; există grație și eleganță în finisarea imaginilor, o ingenuitate numai parțial jucată, ce vine din credința în posibilitatea miraculosului, un fel de dexteritate de magician, prin care poetul topește laolaltă elemente dintre cele mai eteroclite. Ne trezim, citind aceste versuri, într-un soi de Wonderland sui-generis, un univers de
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
într-o manieră antimetafizică - la imaginea perisabilității și degradării care pândesc, deopotrivă, organicul și mecanicul. O interogație de felul celei care încheie pasajul citat mai sus („cum poate fi cineva liber când e făcut din celule?”), cu toată aparenta sa ingenuitate, aduce sugestia degradării cu cel puțin tot atâta pregnanță ca și lamentația ce urmează: „curând, curând o să mor și n-am făcut nimic în lumea asta, or să mă arunce la fiare vechi/or să îmi crape farul și becul
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Căci dacă obsesia degenerării „raselor”, limitate adesea la un singur ansamblu național, a fost trecută În rândul ideologiilor perimate (deși nu pretutindeni, așa cum dovedesc revigorarea anumitor atitudini populiste pe Bătrânul Continent și succesul mișcărilor fundamentaliste, În special În lumea islamică), ingenuitatea apostolilor comunicării globalizate, În măsura În care aceasta nu va Învăța să țină cont de exigențele fundamentale ale libertății umane, nu oferă o bază stabilă pentru un cosmopolitism bine temperat. Și În acest caz, cele mai bune intenții din lume trebuie să Învețe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Noua bibliotecă populară” (1889-1891). Scoate în 1884 mai multe foi, toate efemere („Ciocoiul”, „Ciomagul”, „Conservatorul”, „Grivița”, „Ișlicarul”, „Opincarul”, „Opiniunea țărei”, „Stindardul”, „Topuzul” și „Toroipanul”), iar în 1887 - „Sentinela”. Cu o cultură cuprinzătoare, pasionat de varii domenii, eclectic, tumultuos, crezând cu ingenuitate că poate aduce lumini epocii, publicistul compilează spornic și popularizează, util, cunoștințe filosofice, istorice, estetice, literare. Îndeosebi la „Albina Pindului”, revistă cu profil literar, scrie zelos și entuziast, reușind totodată să adune aici mulți colaboratori și să organizeze, împreună cu I.S.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287341_a_288670]
-
ca să spunem așa, rațiunea reapariției ei constante, ni se pare, după o cercetare mai amănunțită, că este vorba, în esență, de o cerință de sens. Ne mirăm întrucât nevoia noastră de sens este nesatisfăcută, în timp ce echilibrele trăite deja într-o ingenuitate inițială sau dobândite prin intermediul sistematizărilor teoretice și etice precedente, sunt puse acum în criză de noile niveluri de cunoaștere sau de noile complicații ale vieții morale. De asemenea, ne mai mirăm, întrucât sensurile precedente își pierd capacitatea lor persuasivă precum și
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
orientări ce ni se par importante. Se poate observa cât este de extinsă intoleranța pentru opozițiile dualiste, cum este de exemplu cea dintre suflet și trup. Ca o consecință a acestei atitudini, asistăm la o reîntoarcere la o formă de ingenuitate și spontaneitate în care, vitalitatea, atât de importantă în domeniul corporal, se configurează ca fiind terenul specific în care își au originea expresivitatea și relaționalitatea. Accentul pus pe exprimarea liberă și interesul pentru mijloacele expresive, în concretețea lor fizică și
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
ca factor necesar în susținerea expresiei, iar în raport cu experiențele neconvenționale, protestatare, efemere și nemuzeificabile, resuscită demnitatea obiectuală a produsului artistic. Pe cont propriu sau asociați în funcție de afinități programatice, exponenții noului curent, în pofida tuturor diferențelor individuale, urmăresc un scop unic: restaurarea ingenuității imaginii plastice și reinstalarea în convenția obiectualității. Cu o exemplară consecvență, expunîndu-se deopotrivă suspiciunii de evaziune morală și de retardare estetică, ei încearcă, aproape neobservați, să impună un alt comportament artistic și să recîștige privitorul pentru exercițiul contemplației pure. Despre
Radiografii la minut by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13535_a_14860]
-
Rabbi Allevi, zise Dee. Noi ne aflăm aici ca să-i fabricăm câteva uncii de aur Împăratului domniei voastre. Nu suntem necromanți de trei parale. — Măcar dați-mi foița de hârtie, imploră Rabbi Allevi. — Ce foiță? Întrebă Dee cu o diabolică ingenuitate. — Blestemat să fii, doctore Dee, zise rabinul. Și adevăr Îți zic că n-o să vezi zorii noului secol. Și se depărtă În noapte, murmurând niște consoane obscure și fără nici o vocală. O, Limbă Diabolică și Sfântă! Dee stătea sprijinit cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
voluminoase, cari reglementează laturea umbrei sociale, circumscriind-o în anume institute cinstite unde onorile militare se fac cu arma încărcată. Dar paragrafi constituționali de drept public? Aceștia să motiveze retragerea roșilor de la putere? Aida de! Doar nu trăim în țara ingenuităților! Dreptul public (cu factorii lui esențiali) stă rece și nepăsător în fața desfrâului patriotic ca o statuă de marmură în mijlocul unui teatru de farse. În afară de zidurile acestui {EminescuOpXI 370} stabiliment trece mulțimea deziluzionată, sărăcită, căreia i s-a răpit aspirațiile ei
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mondofemina, II, București, 1995, 103-104; Octavian Soviany, Poemele scrise de Mariana Țăranu Rațiu, VR, 2001, 3-4; Octavian Soviany, Cântecul spiritual, LCF, 2001, 39; Octavian Soviany, Poezia care mută munții din loc, CNT, 2002, 7; Henri Zalis, Poezie extrovertită cu vocația ingenuității, CNT, 2002, 12; Henri Zalis, Tinerețe spirituală - funcționalitate poetică, CNT, 2002, 47; Corina Sandu, Cloșca sau Ce rimează cu Cioran, LCF, 2003, 21. C. M. B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290082_a_291411]
-
doar invers. Dincolo de aspectele care țin strict de arta literară, se remarcă radiografierea lumii românești a epocii, necosmetizată, fără parti-pris-uri, fără exagerări în vreo direcție sau alta, într-o carte publicată în plin comunism. Răzbate din text un soi de ingenuitate, paradoxal, neutră, surprinsă, spre exemplu, în cuvintele unui personaj, cu oarecare atribuții politice, dar și în atitudinea celor care le ascultă, referitoare la insuficienta implicare a "tovarășilor" intelectuali din sat în munca de ridicare a nivelului "cultural al țăranilor, cât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
pe care le formează un caleidoscop. Fabula piesei o formează o crimă monstruoasă, persoanele sunt unele ș-aceleași și samănă între ele ca figurele dintr-un joc de cărți. Rețeta pentru comiterea unei asemenea piese e foarte ușoară: iei o ingenuitate, un tată nobil, o mamă iubitoare, un amant frumos, un intrigant cu pălăria mare și cu ochii boldiți, un pahar cu apă în care se toarnă sare, un pumnar, le amesteci toate bine, le dai cinci clocote, ca să iasă cinci
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
tineri și tinere din colegii, câte unul sau câte doi, cu caiete sub braț, or să bată la ușa mea cam șubredă. (E regretabil că trebuie să aduc pe tapet această chestiune, dar e prea târziu ca să mai simulez o ingenuitate, ca să nu mai vorbesc de o clemență de care nu mă bucur, și trebuie să arăt că reputata mea proză-în-formă-de-inimă mi-a câștigat titlul de „unul dintre cei mai îndrăgiți diletanți de la Ferris L. Monahan încoace“ și o sumedenie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
ingenuă. Când devenise adult (și, de astă dată, presupun că vorbește fratele pornit), cred că avea ultima față absolut necontrolată din toată marea arie a New York-ului. Singurele prilejuri în care am văzut pe chipul lui o expresie lipsită de ingenuitate, o expresie de viclenie, erau cele când urmărea, intenționat, să amuze pe vreuna dintre rudele de sânge din casă. Dar așa ceva nu se întâmpla zilnic. În general, aș spune că împărtășea Umorul cu o moderație care nu le fusese hărăzită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
ea îi spune că în ciuda răului pe care i l-a făcut, măcar i-a dăruit ceva neprețuit: material pentru un roman. Toate clișeele imaginii de bad girl se strâng în micuța falsă chiliană, Lily. Este amestecul de cruzime și ingenuitate care îi vindea Madonnei albumele prin anii ’80. Are destinul tragic al starletei care e pedepsită în povești tabloidale pentru abuzul sexual. Și are un iubit naiv care înregistrează tot și scrie o carte. Llosa nu s-a ferit de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
ea îi spune că în ciuda răului pe care i l-a făcut, măcar i-a dăruit ceva neprețuit: material pentru un roman. Toate clișeele imaginii de bad girl se strâng în micuța falsă chiliană, Lily. Este amestecul de cruzime și ingenuitate care îi vindea Madonnei albumele prin anii ’80. Are destinul tragic al starletei care e pedepsită în povești tabloidale pentru abuzul sexual. Și are un iubit naiv care înregistrează tot și scrie o carte. Llosa nu s-a ferit de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
acel al șaselea simț lingvistic atât de caracteristic autorului. Spre deosebire de povestirile „desiștene”, câteva prea încărcate, stufoase, povestirile despre Medio Monte au un fel de rigoare, o limpiditate a fantasticului. Farmecul lor special rezidă în „atitudinea” narativă a autorului, care, mimând ingenuitatea și detașarea, se preface că nu-și cunoaște personajele și le lasă, inclusiv atunci când vorbesc, de capul lor. De aici învăluitoarea ironie, parodia tandră din aceste povestiri. Volumul Povestiri din Medio Monte cuprinde nuvelele Gravimetrul, un mic roman de formare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287511_a_288840]
-
lucrările de artă naivă, datorită exprimării nestânjenite a darului natural pentru culoare și formă, ilustrând mentalități, obiceiuri și realități specifice mediilor populare. Stângăciile inerente, departe de a eșua în improvizație sau diletantism, ne relevă un procent ridicat de spontaneitate, de ingenuitate, ce potențează cu un farmec inimitabil libertatea expresiei și autenticitatea gestului creator. Artiștii naivi au adus prospețimea unor soluții plastice neașteptate, note de umor, accente de observație directă, nesofisticată. Pe lângă lucrările unor creatori amatori bine cunoscuți din expoziții anterioare, se
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
secătuită a omului contemporan, se ridică în mijlocul său contururile diafane ale Insulei Naivilor. Populația ei, mult mai numeroasă decât s-ar putea bănui, e alcătuită azi din toți cei a căror sensibilitate artistică și-a conservat starea de grație a ingenuității. Un har ce-i absolvă de păcatul cunoașterii unilaterale șii face imuni la ideile, convențiile și prejudecățile ce ne împiedică, adesea, să vedem lucrurile. Exploratorii moderni ai acestei insule le-au dat locuitorilor denumiri felurite, în funcție de una sau alta din
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
în activitatea sa. Pozitiv influențat de contactele cu arta cultă, el realizează un desen de autentică acuratețe și sensibilitate, cu soluții compoziționale bine găsite. Fără să se îndepărteze de o interpretare candidă a textului, el nu mai cucerește numai prin ingenuitate, ci și prin calități plastice incontestabile ale discursului său”. (Muzeograf, Doina Bujor, 1978 Expoziția personală Nica Petre) „Din școala primară am avut plăcerea de desen și în câmpul muncii am lucrat în proiectare. Mi-am zis toată viața că dacă
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
precumpănitor, o efectivă carte de povești în care sânt evocate cu nostalgie aparte, frumusețile naturii din locurile natale, datinile și obiceiurile tradiționale sau evenimentele memorabile din viața satului, amintiri din copilărie, puternic imprimată pe retina memoriei și „developate” cu uimitoare ingenuitate pe pânzele sale. Anotimpurile anului în perenitatea lor ciclică ocupă un loc statornic și definitoriu în reprezentările plastice ale autoarei, relația simbiotică om-natură fiind evidentă.” (Dumitru Isac) Turda Toader 1958 Pictor „Eu stăteam de mic pe lângă Stan Pătraș când cioplea
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
70 de ani ai săi, a decis să iasă în spațiul public sub impulsul nevoii de a istorisi prin intermediul culorilor, a formelor plastice însuflețite de sentimentul obârșiilor, rămas intact chiar dacă buletinul indică o adresă ieșeană, parcursul unei vieți. Farmecul narativ, ingenuitatea trăirilor, plasticitatea imaginilor fac din satul botoșănean unde s-a ivit în lume un univers pământesc și cosmic totodată. Practic, talentului înnăscut i-au trebuit șapte decenii până când să izbucnească năvalnic ca o apă de munte și este de așteptat
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
prin creierul unui nebun”. Pentru proza lui I. caracteristic este „romanul” Nemaipomenitele pățanii ale lui Milorad de Bouteille (1970). Se recontextualizează aici, de la o distanță ironică și autoironică, biografiile și genealogiile întâlnite în romantism. Prelucrarea „izvoarelor” e realizată cu o ingenuitate prefăcută, de tip Borges: sursele fanteziste sunt consemnate, colate, luate în serios, corectate în părțile prea de tot incredibile, interpretate detectivistic în funcție de enciclopedia unor cunoștințe inventate. Sunt introduse și pastișate diverse subcoduri literare, fiind frunzărite registrele convenționale de genul aforismelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287647_a_288976]
-
poeta creează metafore totale prin aceea că însăși gândirea îi este metaforică. Atrasă de ceea ce Goethe numește „fenomenul originar”, de prototipurile existenței, stăpânită de nostalgia încreatului, poeta își însușește gândirea mitică, proprie copilăriei umanității. Ea „se copilărește”, interogând cosmosul cu ingenuitate și abandonându-se la modul infantil unor reverii de natură a-i restitui sensibilitatea ingenuă din vârsta inocenței. „Am scris [...] - zice ea, într-un eseu - pentru a mă copilări, pentru a deveni un copil, pentru a mă vindeca astfel de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
În primele două volume (Persoana întâia plural și Călcâiul vulnerabil, 1966) și chiar în al treilea (A treia taină, 1969), fuziunea reflecției cu vibrația e discontinuă și nu în toate cazurile deplină. Nota cărții de debut este un lirism al ingenuității, căruia nu-i sunt necesare, spre a se comunica, construcțiile imagistice, „procedeele”, „literatura”. Simpla (de fapt, doar aparent simpla) confesie îi este de ajuns. Poeta operează rareori cu metafore, de regulă apelează la „simple” (însă provocatoare) reprezentări: „Iubesc ploile, iubesc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]