2,007 matches
-
reabsorbției de sodiu prin intermediul aldosteronului. Angiotensina II este un puternic vasoconstrictor, cu acțiune directă asupra miocitelor netede vasculare și indirectă, prin stimularea eliberării de noradrenalină din terminațiile simpatice postganglionare de la nivelul peretelui arterial. De asemeni, angiotensina II stimulează centrul setei, ingestia crescută de apă fiind încă un mecanism ce favorizează creșterea presiunii arteriale. Acțiunile majore ale angiotensinei II sunt mediate de receptori specifici de tip AT1. In ultimul timp s-au acumulat numeroase date noi privind metabolismul angiotensinelor și mecanismul lor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
presiune arterială, doar de 6 mm Hg. In asemenea condiții impunerea pentru două săptămâni a unui regim hidric cu soluție salină în loc de apă potabilă duce la supraîncărcare hidrică însoțită de o creștere presională mare, de 40 mm Hg. Revenirea la ingestia de apă potabilă duce la restabilirea rapidă (două zile) a valorilor presionale normale. 14. Distribuția tisulară a fluxului sanguin Există o distribuție cantitativă de fond, în repaus, a debitului cardiac spre organe și segmentele acestora (tab. 7). Aceasta însă este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de către plămâni, și numai mici cantități de H rămân să fie eliminați de către rinichi. Sursele cele mai obișnuite de încărcare suplimentară cu acid sunt efortul fizic îndelungat (prin formare de acid lactic), cetoacidoza diabetică (acid acetoacetic și acid β hidroxibutiric), ingestia de săruri acidificatoare precum NH4Cl sau CaCl2 (săruri ale acizilor tari cu baze slabe, care la disociere vor contribui la sinteza de HCl), precum și insuficiența renală - incapacitatea rinichilor de a elimina acidul. Sursele alimentare cele mai importante de baze sunt
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
fructele și legumele. Acestea conțin sărurile de sodiu sau potasiu ale unor acizi organici slabi (citric și oxalic). Anionii acestor săruri sunt metabolizați la CO2 , care va fi eliminat respirator, lăsând în LEC NaHCO3 și KHCO3 . Alte surse pot fi ingestia în mari cantități de săruri alcaline precum NaHCO3 , dar cea mai frecventă cauză de alcaloză este pierderea prin vomismente a unor cantități mari de suc gastric bogat în HCl. 26.4.1. Ecuația Henderson-Hasselbach Ecuația generală pentru un sistem tampon
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
tampoanelor fosfat și amoniu în tubul distal. Dacă tulburarea respiratorie persistă, va crește și rata producției de amoniu în celulele tubulare, îndreptând echilibrul acidobazic dezechilibrat de o cantitate prea mare de CO2. Acidoza metabolică Reprezintă scăderea pH-ului plasmatic datorită ingestiei de substanțe acide sau producerii metabolice în cantități crescute a acestora, ca urmare a alterării unor procese biochimice din organism (sinteza de corpi cetonici în diabetul zaharat, sinteza de metaboliți acizi în dietele hiperproteice, etc.). Răspunsul renal este similar cu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de metaboliți acizi în dietele hiperproteice, etc.). Răspunsul renal este similar cu cel din acidoza respiratorie, la care se adaugă și funcția reglatorie a pH-ului pe care o are plămânul. Alcaloza metabolică Este o condiție ce poate rezulta din ingestia cronică de substanțe bazice sau prin pierderea cronică de acizi prin vărsături. Concentrația de bicarbonat din plasmă crește și neutralizează protonii, în așa fel încât pH-ul crește. Aparatul respirator va reacționa la creșterea pH-ului prin hipoventilație și reducerea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
dăunătoare;renunțarea la produsele de sinteză cât și la organismele și produsele obținute cu ajutorul ingineriei genetice. Toate aceste măsuri se impun în vederea limitării introducerii în natură a organismelor și substanțelor artificiale. Proprietățile produselor autorizate în combatere: acționează prin contact sau ingestie, fără efect sistemic și se degradează rapid și sunt mai puțin eficace decât produsele chimice de sinteză; acțiunea lor depinde de stadiul de dezvoltare al patogenului sau dăunătorului, cât și de factorii meteorologici. De asemenea, alegerea momentului optim de aplicare
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
concluzionează că nu există efecte asupra sănătății vacilor în cazul utilizării BST, înregistrându-se un impact semnificativ asupra fertilității cu o reducere a ratei concepției de la 90 la 75%. BST este de asemenea criticat pentru că nu conferă capacitate ridicată de ingestie iar volumul tubului digestiv este necesar să satisfacă cererea de nutrienți reclamată de creșterea producției, exceptând situația în care rația are un nivel nutritiv ridicat. Cu producție de lapte și cereale în exces și o polpulație în țările dezvoltate care
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
a standului, sunt interzise în fermele organice. Furajarea animalelor trebuie să țină cont de fiziologie, fiind contraindicată folosirea unor cantități mari de nutrețuri combinate la rumegătoare. într-o fermă organică se urmărește ca nutrețurile administrate să nu depășească capacitatea de ingestie a animalului șI de asemenea, trebuie ca furajele administrate rumegătoarelor să fie produse în fermă. Deși este dificil de realizat, utilizarea medicamentelor va trebui evitată, lucru extrem de important pentru o fermă organică. De foarte multe ori în fermele cu sisteme
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
mori așa cum ai trăit: modalitatea de a muri informează asupra conținutului învățăturilor profesate în timpul vieții. Niciun filosof nu are prostul gust de a opta pentru un sfârșit care să-i contrazică trecutul: în cazul lui Diogene, doxograful lasă alegerea între ingestia unei caracatițe crude și mușcătura unui câine; în ambele cazuri, el moare în conformitate cu preceptele profesate: natura crudă este de preferat culturii gătitului, iar animalele indică întotdeauna calea cea bună - inclusiv câinii turbați... Prima versiune: Simon Magicianul - trebuie să fii într-
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
care saturează planeta - singur Dumnezeu scapă acestui masacru. Gnosticii dedică un cult particular acestei puteri a cărei etimologie semnalează luxura, corupția - o „râgâială de satisfacție și de desfrâu”, scrie sfântul Epifanie în Cutia cu leacuri contra ereziilor... Eucharistiile libidinale permit ingestia potențelor concentrate ale lui Barbelo pentru a face posibilă o accelerare a ascensiunii către Plerom. Odată cu sperma oficianții anunță trupul lui Hristos, cu hemoglobina menstruală, sângele său. Acestea două reunite permit o ofrandă chintesențială și substanțială. Nu este nicio îndoială
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
amară, seamănă cu o băutură de leac austeră, e ca un medicament cu gust puternic, cam ca absintul, dar asta n-are importanță: poezia va acționa precum mierea, acest excipient dulce care îi permite poțiunii să fie eficace, în ciuda unei ingestii neplăcute. Paharul fiind uns cu lichid dulce, medicația merge și singură. Memmius, orator, politician, retor, poet în momentele sale de inspirație, guvernator al Bitiniei, ginerele lui Sylla, mai întâi alăturat lui Pompei, apoi lui Cezar, nu se va vindeca de
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
grave. Eutrofizarea se produce mai rar în râuri și e mai puțin gravă ca cea pe lacuri. Agenți patogeni care ajung în ape pot fi bacterii, virusuri sau paraziți. Ei provoacă la om și animale boli transmise hidric, fie prin ingestie fie prin contact direct sau inhalare de aerosoli din apă contaminată. Contaminarea salină a apelor este cea mai răspândită poluare a apelor subterane dar afectează indirect și apele de suprafață. Cauzele sunt în principal irigațiile și infiltrațiile apelor marine în
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
Prima problemă este reprezentată de reducerea necesarului energetic datorită scăderii consumului de energie solicitat de activitățile fizice voluntare. În condițiile neadaptării aportului alimentar la necesități apare subnutriția sau obezitatea. Cel mai frecvent apare subnutriția datorită scăderii apetitului ceea ce determină reducerea ingestiei de alimente. Acest fenomen parcurge 3 etape reprezentate de scădere în greutate, distrofie alimentară și inaniție. Nu orice scădere în greutate este un semnal de alarmă, ea reprezintă o problemă în condițiile în care depășeste 10% din greutatea recomandată în funcție de
III. ÎNGRIJIRILE MEDICALE DE BAZĂ CE TREBUIE ACORDATE PERSOANELOR CU DEFICIENŢĂ FIZICĂ. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_629]
-
cea mai mare a conduitelor heteroagresive În alcoolism confirmă Încă o dată că alcoolul facilitează trecerea la actul agresiv prin starea excito-motorie pe care o induce ca urmare a afectării circumstanțiale sau permanente a sistemului nervos central, starea de alcoolizare prin ingestie ocazională permițând declanșarea MHA și În alte condiții psihopatologice decât cele din sindromul de dependență alcoolică. Din totalul cazurilor cu alcoolism asociat MHA, 48% din cazuri agresiunea este Îndreptată asupra membrilor familiei, actul de agresiune fiind motivate de făptuitor În
CONSIDERAŢII CLINICE PRIVIND MANIFESTĂRILE AUTO- ŞI HETEROAGRESIVE ÎN MORBIDITATEA PSIHIATRICĂ CURENTĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Nedelciuc, Lăcrămioara Fărcăşel, O. Alexinschi () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1462]
-
referință. Se consumă alcool În dorința de a diminua tristețea, pentru anihilarea fricii și a diferitelor temeri, pentru a combate singurătatea sau a distrage atenția, ignorându-se problemele reale. Efectele alcoolului pe termen scurt sunt binecunoscute. Se absoarbe rapid În urma ingestiei, după care urmează o stare de ușoară excitație și euforie, ceea ce ar reprezenta un efect benefic pe termen scurt. În realitate, datorită creșterii cantităților ingerate și a prelungirii consumului În timp, efectele alcoolului se suprapun și modifică tabloul clinic al
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
exemplu dopamina. Evaluarea pacienților care consumă alcool Dependența de alcool reprezintă un mozaic de simptome cognitive, comportamentale și psihologice care indică faptul că pacientul consumă continuu alcool, În pofida problemelor serioase și repetate datorate alcoolului. Elementele principale sunt: incapacitatea controlului asupra ingestiei de alcool, compulsiunea către drog, căutarea situațiilor sociale În care se consumă alcool, dependența psihologică, reinstalarea rapidă a dependenței după o perioadă de abstinență. Etapele principale ale evaluării: Interviul pacientului Obținerea de informații din alte surse (aparținători, medic de familie
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
săptămâni de abstinență. La orice caz evaluat poate fi Însă dificil de apreciat dacă simptomele sunt datorate abuzului etanolic sau fac parte din tulburarea depresivă asociată. Alcoolul poate masca, exacerba sau determina depresia. Simptomele depresive pot să apară În cazul ingestiei de alcool, sevrajului sau În urma consumului cronic abuziv. În plus, deseori diagnosticul este complicat de existența unei tulburări de personalitate (antisocială, borderline sau narcisistic). În lipsa unor teste specifice diagnosticului depresiei, observația clinică stabilește diagnosticul (tabel 1). Evaluarea comportamentului violent și
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
nicotină au băut În plus totdeauna depășind În medie pragul de 50%. Acest studiu arată deja că nicotina orală poate avea efecte psihoactive, ceea ce infirmă teoria potrivit căreia metabolizarea sa În primul pasaj hepatic ar explica absența utilizării tabacului În ingestie. Cu siguranță acest pasaj este obligatoriu prin ficat Întârziind sosirea nicotinei la creier, atenuând amplificarea pic-ului de nicotinemie În raport cu absorbția pulmonară. Acest efect de bolus este invocat pentru a explica forța dependenței de țigări și că tabacul nu poate
NICOTINA - BENEFICII VERSUS NOCIVITATE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by P. Boişteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1467]
-
pasaj este obligatoriu prin ficat Întârziind sosirea nicotinei la creier, atenuând amplificarea pic-ului de nicotinemie În raport cu absorbția pulmonară. Acest efect de bolus este invocat pentru a explica forța dependenței de țigări și că tabacul nu poate fi utilizat prin ingestie. Totuși neinducând bolusul de nicotină tutunul mestecat dă o foarte mare dependență. Trebuie să admitem că efectul de bolus nu este indispensabil adicției fiind necesar incriminarea altor factori pentru explicarea dependenței de tabac și exclusivitatea acestui uzaj la nivel sporit
NICOTINA - BENEFICII VERSUS NOCIVITATE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by P. Boişteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1467]
-
implicării sistemelor enzimatice În cazul utilizării regulate (Lemberger et al 1971). În funcție de sensibilitatea metodei de dozare utilizate și a concentrației THC, metaboliții urinari pot fi detectați prin metode enzimatice, radiometrice sau spectrometrice/cromatografie gazoasă În următoarele 3 21 zile de la ingestia ultimei doze de marijuana (Schwartz 1984). Calea cea mai comună de administrare este, fără Îndoială, cea prin inhalare/fumare, absorbția fiind mai eficientă decât ingestia. Cu toate acestea, efectul de "sus" după ingestia orală, este mai prelungit decât În cazul
TULBURĂRI MENTALE INDUSE DE MARIJUANA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
-
detectați prin metode enzimatice, radiometrice sau spectrometrice/cromatografie gazoasă În următoarele 3 21 zile de la ingestia ultimei doze de marijuana (Schwartz 1984). Calea cea mai comună de administrare este, fără Îndoială, cea prin inhalare/fumare, absorbția fiind mai eficientă decât ingestia. Cu toate acestea, efectul de "sus" după ingestia orală, este mai prelungit decât În cazul fumării. Aproximativ 50% din THC inhalat, trece În curentul sangvin, față de 5 10% Îm medie În cazul ingestiei orale (Nahas 1979). Efectele fumării de marijuana
TULBURĂRI MENTALE INDUSE DE MARIJUANA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
-
gazoasă În următoarele 3 21 zile de la ingestia ultimei doze de marijuana (Schwartz 1984). Calea cea mai comună de administrare este, fără Îndoială, cea prin inhalare/fumare, absorbția fiind mai eficientă decât ingestia. Cu toate acestea, efectul de "sus" după ingestia orală, este mai prelungit decât În cazul fumării. Aproximativ 50% din THC inhalat, trece În curentul sangvin, față de 5 10% Îm medie În cazul ingestiei orale (Nahas 1979). Efectele fumării de marijuana Încep aproape imediat, de regulă În 2 3
TULBURĂRI MENTALE INDUSE DE MARIJUANA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
-
inhalare/fumare, absorbția fiind mai eficientă decât ingestia. Cu toate acestea, efectul de "sus" după ingestia orală, este mai prelungit decât În cazul fumării. Aproximativ 50% din THC inhalat, trece În curentul sangvin, față de 5 10% Îm medie În cazul ingestiei orale (Nahas 1979). Efectele fumării de marijuana Încep aproape imediat, de regulă În 2 3 min. La doze inferioare, efectul maxim apare la 10 20 minute, iar durata este de la 90 minute la 2 ore. La doze mai mari, durata
TULBURĂRI MENTALE INDUSE DE MARIJUANA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
-
3 la 4 ore (Thomas & Chesher 1973). Dozele orale de marijuana trebuie să fie de 3 5 ori mai mari decât cele inhalate, pentru a putea produce efecte echivalente. Debutul acțiunii este de la 30 minute la o 1 oră după ingestie, iar efectele persistă de la 3 la 4 ore, pentru dozele mici, 6 8 ore pentru cele medii și până la 24 ore pentru dozele mari (Thomas & Chesher 1973). În timp, se instalează toleranța față de efectele psihoactive ale THC de marijuana, odată cu
TULBURĂRI MENTALE INDUSE DE MARIJUANA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]