88 matches
-
integral ale unei mari fortificații a dacilor, cu ziduri din piatră dispuse în terase (secolele I î.C. - I d.C.). Săpăturile efectuate în mai multe rânduri în acest loc, au descoperit obiecte de ceramică, unelte, arme și un mormânt de inhumație. Pe baza stratigrafiei și a materialelor descoperite, s-a putut stabili că zona a fost locuită sporadic în epoca bronzului, mai accentuată în prima parte a epocii fierului și consistentă în perioada dacică. Tot aici s-au găsit un inel
Covasna () [Corola-website/Science/297051_a_298380]
-
cu alte produse din spațiile vecine, ceea ce atestă posibie contacte între autohtoni și migratori. La Iclod, în Cluj, a fost descoperită o așezare fortificată din Neoliticul mijlociu, prevăzută cu u șanț, valuri de pământ și palisade, alături de o necropola de inhumație și un bogat inventar funerar. La Parta au fost descoperite case cu formă rectangulară, realizate din bârne și lipitură din lut. Cele mai mari se întindeau pe 80 de metri pătrați. În centrul așezării de la Parta a fost găsită și
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
Zeiței-Mame cu corespondent masculin. În aria culturii Cucuteni, au fost descoperite locuințe cu podea din trunchiuri de lemn închegate cu lut. La sfârșitul Neoliticului, așezările erau frecvent fortificate. De asemenea, curentul matriarhatului era la apogeu, dedicat zeițelor însărcinate. Este identificată inhumația, în poziție ghemuită sau întinsă. Unele necropole înregistrează 400 de morminte. Sub locuințe au fost descoperite morminte de copii sau cranii izolate, pictate cu ocru roșu, olistrand prezența ritualurilor funerare, pe model occidental sau sub influențe orientale. Neoliticul s-a
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
Vasele de ceramică permiteau și păstrarea hranei și apei, a cerealelor în condiții optime și transportul unor produse la distanțe mari. În procesul de ardere al ceramicii au fost acumulate și cunoștințele tehnice pentru dezvoltarea metalurgiei. În cadrul practicilor funerare, predomină inhumația, existând o singură necropola de incinerație la Supaclu de Barcău de la Crișana. Formă gropilor era rectangulară sau ovală. Defunctul era instins pe spate sau chircit lateral. Femeile erau depuse pe stânga, bărbații pe dreapta. S-au găsit morminte ale unor
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
existenței umane încă din neolitic ("Noua, Monteoru, Schneckenberg"), apoi din epoca bronzului și a culturii "Sântana de Mureș-Cerneahov", săpăturile din 1883 făcute în locul numit "Dealul Fragilor" atestând acest lucru. Tot aici au fost descoperite în 1943 două morminte, unul de inhumație și altul de incinerație, aparținând epocii dacice. În anul 1946, săpăturile făcute pe malul stâng al pârâului Debren au scos la lumină resturi de construcții din zid de piatră și mortar, fragmente de cărămidă și țiglă, obiecte de ceramică și
Sfântu Gheorghe () [Corola-website/Science/296941_a_298270]
-
de foc și mai multe vase de lut care datează din mileniul II î.e.n.. Alte săpături efectuate în 1958 de profesorul Nicolae Lupu din Sibiu în colaborare cu profesorul Nicolae Drăgan din Mediaș, au scos la iveală un mormânt de inhumație cu numeroase obiecte de inventar: o fibulă, un inel de argint, două mărgele din foiță de aur, o bucată dintr-o toartă de bronz cu proteme de șarpe, un dentar republican (229-217 î.e.n.), un antonomian de la Filip Arabul (244-248 e.n.
Copșa Mică () [Corola-website/Science/297211_a_298540]
-
Descoperirile arheologice făcute pe raza județului atestă faptul că zona a fost locuită încă din paleolitic dovadă stau săpăturile de la Racovița unde s-a găsit un topor de silex aparținând culturii de prund. Fragmentele de ceramică, podoabele, uneltele, mormintele de inhumație, descoperite cu ocazia săpaturilor arheologice ne dovedesc parcurgerea prin etapele succesive ale istoriei (neolitic, epoca bronzului, epoca fierului). La începutul secolului al IX-lea, odată cu pătrunderea ungurilor pe teritoriul Transilvaniei, a început colonizarea cu sași a Sibiului. Primele fortificații au
Județul Sibiu () [Corola-website/Science/296668_a_297997]
-
apuseana a goților, au fost primii migratori ce și-au făcut apariția în teritoriul Daciei părăsite de Aurelian, lăsând vestigii materiale că cimitirul de la Santana de Mureș și tezaurul de la Simleul Silvaniei, ce aparțin culturii Santana de Mureș-Cerneahov, cimitirele de inhumație de la Spantov și Tirgsor. Goții au fost învinși de huni în 376, ceea ce îi vor determina să migreze la sud de Dunăre. Puțini goți rămași vor dispărea în masă populației autohtone.Conform descoperirilor arheologice, prezența goților era că o tabără
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
iar alții la confluența Savei cu Dunărea. Agitația provocată de aceste mișcări de populație au determinat răspândirea celților pe o zonă mai vastă. Descoperirile de la Pișcolt au scos la iveală faptul că în această perioadă au apărut așezări care practicau inhumația ca practică funerară. Totuși nu toate zonele intracarpatice au fost ocupate de celți. De exemplu în Maramureș, în secolele III și IV î.H., au fost descoperite așezări dacice, fapt ce demonstrează că celții nu au pătruns în această zonă
Celții în Transilvania () [Corola-website/Science/321652_a_322981]
-
ce demonstrează că celții nu au pătruns în această zonă. Așezările celților aveau un caracter rural. Astfel de situri au fost descoperite la Mediaș, Ciumești și Morești. Necropolele sunt bine studiate, în această zonă descoperindu-se practicarea incinerației și a inhumației. La sfârșitul perioadei La Tène C1 ( care a avut loc în jurul anului 200 î.H.) s-a constatat dispariția necropolelor celtice din Transilvania. Acest lucru se datorează probabil faptului că dacii și geții au început să ocupe aceste teritorii. Migrația
Celții în Transilvania () [Corola-website/Science/321652_a_322981]
-
ruptură aproape totală cu manifestările culturale precedente. Folosirea cochiliilor pisate de scoici incluse în pasta vaselor este foarte caracteristică pentru ceramica sa, ca și decorul șnurat și sceptrele de piatră. Cuprul este foarte puțin folosit. S-au descoperit morminte de inhumație sub tumuli sau în gropi plate, izolate sau grupate în necropole.
Cultura Cernavodă () [Corola-website/Science/327971_a_329300]
-
descoperă nu doar compasul, peria multiplă și roata rapidă, ci un nou mod de a construi decoruri abstracte și ordonate geometric, mai impersonale în simplitatea lor severă, mai aproape de transformările de mentalitate pe care le atestă tranziția de la riturile de inhumație la cele de incinerație. Dispariția din legendă a regilor, mediatori între colectivitățile umane și marea ordine cosmică marchează o ruptură între universul uman și lumea zeilor și o conștiință mai acută a fragilității și vremelniciei destinului omenesc. În poemele lui
Era quot;întunecatăquot; a Greciei () [Corola-website/Science/330636_a_331965]
-
III-lea d. Chr. și a două din secolele al V-lea- al VII-lea d.Chr. Pe teritoriul satului Cireșanu au fost identificate mai multe obiective arheologice: o așezare din secolele al IV-lea - al V-lea și morminte de inhumație datate în secolele al IX-lea- al X-lea. La Șirna au fost documentate mai multe nivele de locuire din epoca fierului și mileniul I d.Chr. (secolele al II-lea - al X-lea). La Boldești- Grădiștea a fost identificată o necropolă
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova () [Corola-website/Science/331369_a_332698]