2,937 matches
-
Dragoș Bucurenci Zice Manafu: Am început să lucrăm la ideea unui eveniment green în urmă cu un an. Inițial, programasem Green Conference pentru toamna anului 2008, insă cuprinși de alte evenimente și la început de criză, am amânat proiectul. Acum vrem să facem o încercare. Vorbim cu mai multe companii și încercam să legăm parteneriate puternice pentru a oferi comunității de business un eveniment cu best practices
Avem nevoie de Green Conference by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82698_a_84023]
-
omul foarte bine la gastronomie. Sunt curioasă să urmăresc emisiunea. Și eu gătesc mult acasă și sănătos, cu ulei de măsline, fără carne, multe legume de grădină, din piață, nu-mi plac supermaketurile. sună interesant. mâncatul e o treabă serioasă, insă bucătăria nu este doar templul aromelor amețitoare ci și al bunei dispoziții. o mâncare gătită cu dragoste HRĂNEȘTE. găsesc undeva pe net înregistrarea emisiunilor?? tks
Radu Naum face pâine la „Bună ca viaţa” by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82689_a_84014]
-
multe,...,...și eu o ascult mereu la radio și-mi place ..// cu muzica e mai greu... @monica hanganu : Bucurenci e Dragoș , si nu Radu ! Recunosc nici eu nu-s fun M. Anghel deși vocea nu i-o poate contesta nimeni, insă îmi place de ea că fire, ca om.... Dragoș , scuza-ma că te-am botezat Radu, dar eram sub imperiul emoțiilor și am greșit .... da,cu această melodie a câștigat Cerbul de Aur din câte îmi aduc aminte și a
Un om de bun simţ by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82655_a_83980]
-
dacianasarbu.wordpress.com/2010/01/26/cateva-intrebari-despre-rosia-montana/) un punct de vedere. Aștept și la tine ceva. @Lăură - O cunoști de poți să spui asta: “Recunosc nici eu nu-s fun M. Anghel deși vocea nu i-o poate contesta nimeni, insă îmi place de ea că fire, ca om....”??? @ Monica Ștefan- ...nu ajungi să cunoști un om într-o viață. Nu o cunosc pe Monica însă din postura de telespectator, vazand-o în n interviuri mi-a lăsat o impresie plăcută
Un om de bun simţ by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82655_a_83980]
-
expoziția la Târgu Jiu. Puteam sa fac ce probabil ar fi facut orice bucuresteanca cu fite in cap, sa refuz, sub pretextul ca pana nu voi face o expozitie in orasul meu, nu se cuvine sa merg in alt oras. Insa eu nu il contrazic pe Bunutul, nu ii refuz dragostea si nici nu intorc spatele la usile pe care, acesta mi le deschide cu atata generozitate. Asa ca am acceptat cu mare bucurie invitatia respectiva, care recunosc ca m-a
CUM SA-ȚI VINDECI TRUPUL, EMOȚIILE ȘI RELATIILE de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380777_a_382106]
-
României de imperiile roșu și nazist, si, desigur, cu ocazia pregătirii proclamării RM”. Aurel Preda a venit laChisinau pe 25 august 1991, la cererea prietenului sau Vasile Nedelciuc, cu care colaborase în timpul Conferinței. El nu a avut mandat... în scris, insă interesele supreme ale statului i-au fost - așa cum spune - mereu în sufletul de diplomat român și era conștient că Moscova a gandit că independența va intarzia Unirea Basarabiei cu Țara. Ceea ce a și fost, de fapt. Revenind la întrebarea cine
Interviu cu Dr. Vitalia Pavlicenco, Preşedintă a Partidului NaȚional Liberal. In: Editura Destine Literare by GABRIEL TEODOR GHERASIM () [Corola-journal/Journalistic/101_a_274]
-
a emisiunii, sau de-o simplă altoire a versurilor Veronicăi Micle pe psiho-epopeea națională "Dosariada", la care prietenul lucrează de-o vreme, după sorbirea a două-trei bărdace de vinars turțian? Dumnezeu sau, eventual, posteritatea vor mântuí dezlegarea acestui mare mister... Insă noi, deocamdată, putem îngăduí și varianta conform căreia Haralampy, l-ar fi auzit și văzut (la televizor, evident) pe ministrul Radu Berceanu făcându-i colegului de Alianță, Crin Antonescu, o declarație de iubire, în versuri (mă rog, însușite de pe vreun
Caiele și potcoave de la "CNSAS" - S.A. by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10265_a_11590]
-
28 de state europene, să apară în țările cu democrații consolidate (Franța, Italia, Spania, Marea Britanie) discursuri xenofobe pe care mulți le credeam că ținând de istorie și nu de prezent? Este simplu să ne oprim asupra factorilor ce le provoacă, insă întrebarea ce persită este: cum este posibil? Cum de pot fi europenii, astăzi, sensibili la astfel de discursuri? Important este factorul care provoacă, dar mai important este ceea ce face posibilă reușită provocării. Consider că factorul ce face posibilă reapariția acestui
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
este cea de tip procedural 21, pe care o putem ajusta amplificând limitele imaginației noastre sociale. Presupusa neutralitate este substituita cu un ansamblu de separații pragmatice (nu distincții ontologice), instituite în vederea obținerii unor efecte. Rorty nu menționează explicit acest lucru, insă contestarea insistența pe care o face presupoziției neutralității filosofice mă determina să susțin că ținta să era, de fapt, presupoziția ontologica a neutralității în spațiul public. Presupoziția "neutralității", ne dă de înțeles autorul invocat, nu este altceva decât un alt
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
și realizarea lor. Cu toate astea, sunt doriți de partidele politice, pentru ca le mai spală acestora imaginea conferindu-le credibilitate. Or, conform lui Vitalie Ciobanu, sarcina rezervată intelectualilor din Basarabia este tocmai aceea de a defini ce anume înseamnă europenizare, insă adaptat la condițiile socio-economice specifice din Republică Moldova, pentru că altfel discursurile despre Europa, modernizare sau europenizare n-ar avea nicio aderenta la o populație sărăcita și debusolata de o clasă politică coruptă de la care așteaptă cel putin salvarea economică. Din
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
din această face parte și Partidul Comunist, cunoscut în istoria recentă ca partid prorus, el a primit voturi tocmai pentru că, de această dată, a avut un mesaj proeuropean. Parcursul european al Republicii Moldova trece în prezent print-o perioadă de ezitări, insă curentul proeuropean a căpătat amploare în rândul cetățenilor, astfel încât politicienii nu vor avea cum să nu-l ia în considerare. Notă 1 https://www.privesc.eu/Arhiva/543 20 /Conferinta-cu-tema--Spre-EuropaCo ordonate-istorice--institutionalejuridi ce-si-politice-ale-integrarii-europene-a-Republicii-Moldova-, accesat 20 aprilie 2015. Pentru conferința de la Chișinău
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
la Viață studențeasca, București). Mo-derator a fost Mihai Tatulici (Redactor șef adjunct la Alma Mater și Viața studențeasca, București), care a declarat în deschiderea dezbaterii: "Sunt foarte multe diferențe între presă de atunci și cea de acum. E libertatea de opinie, insă față de presă din perioada regimului comunist sunt și foarte multe dezavantaje, întrucât în acea vremea gramatică era respectată, iar limba română era mult mai cunoscută". În a doua parte a evenimentului, organizat și în contextul celei de-a doua ediții
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
obida pentru români, intru propășirea comunismului bolșevic și distrugerea țării. Povestea mea este asemănătoare cu a multor deținuți politici și mai curând am vrut să uit decât să-mi amintesc suferințele prin care am trecut. Pușcăria m-a învățat multe, insă odată scăpat, mi-am promis că voi face totul pentru a împiedica răspândirea molimei comuniste și voi încerca să ajut pe cei în nevoie, drept mulțumire că am rămas în viață. Eliberat din închisoare am vrut să-mi continui studiile
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
a rămas în funcțiune, așa că eu mi-am putut continua proiectele de ajutorare în mod legal, cu participarea unor oa meni de suflet, plus contribuția mea și a copiilor mei. MLC: Iertați-mă, sunteți basarabean? NP: Da de unde, nici vorbă, insă român fiind mă doare ceea ce se întâmplă cu frații noștri rămași în zona unde rușii au făcut totul ca să distrugă cultură românească, depopulând regiunea prin ucidere și înfometare, apoi deportând forțat în Kazahstan și Siberia pe cei rămași. Nu trebuie
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Petre al Basarabiei afiliat Patriar hiei Române. Ceea ce aș vrea să subliniez este că acțiunile anterioare, printre care și congresul CMR, cel mai reușit de la Vatră Dornei 2004 -, au fost ajutate cu bani și de către Departamentul Romă nilor de Pretutindeni, insă banii se returnau după un anumit timp, deci trebuia că cineva să fi avan sat bani cash pentru a demara acțiunile, ca de exemplu transportul oamenilor din Basarabia și Kazastan la congres, cazarea și plata meselor celor aduși . Acest cineva
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Americană. Acesta primise un telefon de la Ambasada Engleză din București s-o anunțe pe mama că fiul ei, Stanley, va sosi cu familia lui pe data de 12 ianuarie 1947 pe vasul românesc de pasageri Transilvania. Bucurie mare pentru noi, insă Stanley nu știa că tata murise, el plecase din India spre țară, înainte de moartea lui. Făcuse mai multe opriri și schimbări de vapoare până să se îmbarce pe vasul Transilvania. Cand a izbucnit războiul, iar România s-a aliat cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
clepsidra te împinge. ia privește astăzi în oglindă. chiar ciobita, ea îți știe anii. dar tu Alex nu te-ascunde-n vârstă că prea des se scutură castanii. ia-ți nepoții pe genunchi și cîntă și învață-i cum să se răsfețe, insă dă-le vlaga românească fiindcă viața are multe fete. prietene, postașul e la poarta. de prin cer măicuța-ți scrie carte; știe cât de dor îți e de țară și că Amărăștii-ți sunt departe. omule - azi e aniversare. trece-ți
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
extrag seva, o prelucrează pentru substanță și aroma fructelor, si o trimit acestora prin tulpina. Vine cineva și îi desparte coroană de trunchi. Ce se petrece cu seva ajunsă în tăietura despărțitoare? Fructele nu o știu, se ofilesc și cad, insă copacul plânge cu ea spre cer prin ochiul neașteptatei răni. Ce se întâmplă cu Dascălul care și-a făcut din viața și conștiința seva învățăceilor și brusc este pensionat? Profesorul Marian Barbu o știe. Nu mai poate să comunice ideea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
obida pentru români, intru propășirea comunismului bolșevic și distrugerea țării. Povestea mea este asemănătoare cu a multor deținuți politici și mai curând am vrut să uit decât să-mi amintesc suferințele prin care am trecut. Pușcăria m-a învățat multe, insă odată scăpat, mi-am promis că voi face totul pentru a împiedica răspândirea molimei comuniste și voi încerca să ajut pe cei în nevoie, drept mulțumire că am rămas în viață. Eliberat din închisoare am vrut să-mi continui studiile
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
a rămas în funcțiune, așa că eu mi-am putut continua proiectele de ajutorare în mod legal, cu participarea unor oa meni de suflet, plus contribuția mea și a copiilor mei. MLC: Iertați-mă, sunteți basarabean? NP: Da de unde, nici vorbă, insă român fiind mă doare ceea ce se întâmplă cu frații noștri rămași în zona unde rușii au făcut totul ca să distrugă cultură românească, depopulând regiunea prin ucidere și înfometare, apoi deportând forțat în Kazahstan și Siberia pe cei rămași. Nu trebuie
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Petre al Basarabiei afiliat Patriar hiei Române. Ceea ce aș vrea să subliniez este că acțiunile anterioare, printre care și congresul CMR, cel mai reușit de la Vatră Dornei 2004 -, au fost ajutate cu bani și de către Departamentul Romă nilor de Pretutindeni, insă banii se returnau după un anumit timp, deci trebuia că cineva să fi avan sat bani cash pentru a demara acțiunile, ca de exemplu transportul oamenilor din Basarabia și Kazastan la congres, cazarea și plata meselor celor aduși . Acest cineva
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Americană. Acesta primise un telefon de la Ambasada Engleză din București s-o anunțe pe mama că fiul ei, Stanley, va sosi cu familia lui pe data de 12 ianuarie 1947 pe vasul românesc de pasageri Transilvania. Bucurie mare pentru noi, insă Stanley nu știa că tata murise, el plecase din India spre țară, înainte de moartea lui. Făcuse mai multe opriri și schimbări de vapoare până să se îmbarce pe vasul Transilvania. Cand a izbucnit războiul, iar România s-a aliat cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
clepsidra te împinge. ia privește astăzi în oglindă. chiar ciobita, ea îți știe anii. dar tu Alex nu te-ascunde-n vârstă că prea des se scutură castanii. ia-ți nepoții pe genunchi și cîntă și învață-i cum să se răsfețe, insă dă-le vlaga românească fiindcă viața are multe fete. prietene, postașul e la poarta. de prin cer măicuța-ți scrie carte; știe cât de dor îți e de țară și că Amărăștii-ți sunt departe. omule - azi e aniversare. trece-ți
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
extrag seva, o prelucrează pentru substanță și aroma fructelor, si o trimit acestora prin tulpina. Vine cineva și îi desparte coroană de trunchi. Ce se petrece cu seva ajunsă în tăietura despărțitoare? Fructele nu o știu, se ofilesc și cad, insă copacul plânge cu ea spre cer prin ochiul neașteptatei răni. Ce se întâmplă cu Dascălul care și-a făcut din viața și conștiința seva învățăceilor și brusc este pensionat? Profesorul Marian Barbu o știe. Nu mai poate să comunice ideea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Experiences, eL/Aficionado și Now Eleanor's Idea), The Cave (1993, Steve Reich), The Ghosts of Versailles (1990-91, John Corigliano) etc. Contrariază atât diversitatea, în imaginea unei eterogenități duse înspre limită ei extremă, cât și un amestec, desi foarte postmodern, insă suspect a fi abuziv și eronat deopotrivă, de nume, lucrări și concepții estetice-componistice chiar prin această abatere de la "puritatea" imaginii unui ansamblu de genomuri postmoderne înșiruite în lista lui Jonathan B. Kramer. Și nu este deloc surprinzător faptul că o
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]