689 matches
-
mai sus ca părinții să-și vândă fiii și fiicele la străini și învoiau fetele a umbla liber cu orice bărbați, păzind numai pe femeile, pe care le-au cumpărau, sub un control mai aspru. De aceea găsim într-o inscripțiune din Tracia menționat anume, că ar fi dedicată părinților legitimi ai celui ce o pusese, ca și când o asemenea împrejurare ar fi fost o excepțiune. Tocmai această destrăbălare a relațiunilor dintre sexe unită cu viciul beției, explică pe de o parte
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
ceea ce împinge pe acest împărat a repeta operația executată cu câțiva ani mai înainte, de Aelius Catus. Anume propretorul Moesiei, M. Plautius, mai strămută încă vreo sută de mii de Geți de pe malul stâng al Dunării pe acel drept. O inscripțiune a timpului său ne spune că «legatul propretorul Moesiei au transportat aici mai mult de o sută de mii dintre transdanubieni, spre a plăti dările, cu femeile, copiii, principii și regii lor, au înădușit revolta Sarmaților orientali, au pus în
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
revolta Sarmaților orientali, au pus în libertate pe fiii regilor Bastarnilor și a Roxolanilor precum și pe fratele celui al Dacilor și au luat ostatici de la ei. Pentru toate acestea au fost onorat cu ornamentele triumfului de cătră Vespasianus.» Din această inscripțiune culegem mai multe știri importante: Întâi că Romanii voiau să îndesească poporația Moesiei, deșărtată necontenit prin emigrațiunea Geților către partea liberă a poporului lor, la nordul Dunării, din care cauză inscripția mărturisește că transferarea poporației gete la sudul Dunării se
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
imn religios. e) Apoi se va ținea de pe tribună cuvântarea festivă, în decursul căruia se vor aprinde făcliile la mormânt. f ) După cuvântare se va înălța prezentul, în vederea publicului, de cătră trei tineri din semicerc, din care unul va citi inscripțiunea cu voce înaltă. g ) Sub sunetul clopotelor va fi dus prezentul cu pompă și în ordinea stătorită de comitet, și depus pe mormânt. h ) După depunere, va executa corul în biserică un imn compus anume spre acest scop. i) La
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
spre realizarea serbării - înștiințînd comitetul central din Viena (V. Bumbac, Universitate) despre nobilul sucurs. Vă rugăm în special: 1. Ca să binevoiți a face pentru fiecare țară română (Muntenia, Moldova, Bucovina, Transilvania, Crișana, Timișoara, Marmorosa și Besarabia) câte o flamură cu inscripțiunea: "Cultura e puterea popoarelor" - Junele române din (țara). {EminescuOpIX 493} 2. Ca să binevoiți a trămite aceste flamure comitetului central la locul serbării (Putna, Bucovina) cu câteva zile înainte de serbare (27 aug. a. c. ) prin o reprezentantă aleasă din junele țărei respective
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
să-i hulim". Tot înainte de a depune darurile prețioase pe mormânt se ține parastas de pomenire și se cântă frumosul imn a lui Ștefan cel Mare esecutat de corul teologic. Cu ocaziunea așăzărei darurilor se cetesc cu glas tare toate inscripțiunile de pe ele. În fine trebuie să amintim că la toate momentele mai solemne din cursul serbărei se trăgeau clopotele dimpreună cu Bugea și se dau mai multe rânduri de salve, care toate împreună împrumutau serbărei o față mai solemnă și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
EminescuOpIX 509} După săpăturile esecutate într-un mod sistematic de d. Butculescu, două sute metri lungime pe 2 m. 70, 2m. 80 adâncime, din zidurile acestei cetăți au fost aduse la lumină, în luna aceasta: După obiectele descoperite: două cărămizi, cu inscripțiuni romane, chei, săgeți, haste, sticlărie fragmentată, olărie etc. plus simetria zidurilor de împrejmuire în grosime de 5 metre 16 cm. și după două monete, una de argint de la Geta (a. Ch. 211), și alta de bronz de la Gordian (a. Ch.
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
să fi fost mănăstirea Stiești? Cine sânt personagele lui jupân Stroe și Erosimei? Cum de se află acest patrafir la mănăstirea Banja? Un alt slavist, mult mai celebru, profesorul Fr. Miklosich, cercetând la rândul său mănăstirea Banja, publică în 1858 inscripțiunea de pe patrafir în fruntea monumentelor privitoare la istoria Serbiei, Bosniei și Ragusei; o publică însă cu următoarele modificări: Jupân Stroe Vestolmiu, jupâneasa lui, Sima, în anul 1114, acest patrafir să fie mănăstirii din Stănești. Enigma rămânea însă tot nedezlegată: unde
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mai lesne a admite că acea mănăstire Stăneștii din 1114 ar fi putut fi slavică, călugării slavi, populațiunea din România slavă! Dar ipoteza învățatului Cipariu, oricât de fundată în generalitatea sa, se întemeia pe o eroare esențială făcută în citirea inscripțiunii tocmai de cei cari nu trebuiau s-o facă, de principii slavismului, Kukulievich și Miklosich, autorități în materie de diplomatică și paleografie slavă. D. Hasdeu, în studiul Limba slavică la români, a dovedit cu monumente lapidare, acte și cronice contimporane
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
nu trebuiau s-o facă, de principii slavismului, Kukulievich și Miklosich, autorități în materie de diplomatică și paleografie slavă. D. Hasdeu, în studiul Limba slavică la români, a dovedit cu monumente lapidare, acte și cronice contimporane, prin limba chiar a inscripțiunii: 1. că cei doi slaviști au citit rău veleatul 1114, 2. că jupân Stroe velstolnic din inscripțiune este vestitul general al lui Mihai Viteazul, Stroe Buzescul, iar jupânița Sima, soția lui; și a conchis de aci că Stroie Stolnicul cu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
paleografie slavă. D. Hasdeu, în studiul Limba slavică la români, a dovedit cu monumente lapidare, acte și cronice contimporane, prin limba chiar a inscripțiunii: 1. că cei doi slaviști au citit rău veleatul 1114, 2. că jupân Stroe velstolnic din inscripțiune este vestitul general al lui Mihai Viteazul, Stroe Buzescul, iar jupânița Sima, soția lui; și a conchis de aci că Stroie Stolnicul cu soția sa depuseră faimosul lor patrafir la mănăstirea Stăneștii, fundațiunea Buzeștilor, în intervalul de la 1 sept. 1600
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
sa depuseră faimosul lor patrafir la mănăstirea Stăneștii, fundațiunea Buzeștilor, în intervalul de la 1 sept. 1600 inclusiv până la 1 sept. 1601 exclusiv, pentru că la 2 octomvrie 1601 Stroie era deja mort. Cu studiul critic al acestei întrebări se ocupă monografia " Inscripțiunea de pe patrafirul de la Stănești" de Gr. G. Tocilescu, București, 1876. [8 octombrie 1876] TÎLCUIRE BISERICEASCĂ A OBICEIURILOR DE LA ȚARĂ Într-o veche "Învățătură părinților duhovnici ", al cărei an lipsește, găsim la capăt o ciudată tâlcuire a obiceiurilor pământului. Istoricii noștri
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
unii care aveau studii juridice incomplete de licență (bunăoară, Constantin N. Brăiloiu, fost ministru de Justiție în guvernele Barbu Catargiu, deputat și senator conservator, Președinte al Camerei inferioare a Parlamentului României, deținător al unui bacalaureat în litere, respectiv al unor "inscripțiuni" la cursurile Facultății de Drept de la Paris, și-a câștigat existența în ultima decadă a vieții sale, prin anii '80 ai veacului al XIX-lea, practicând avocatură 27). Totuși, arhivele au păstrat cel puțin un caz în care titularului unui
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
pârcălab de Cetatea Albă. Tot tătar! La anul 1475 un arhitect grec, anume Theodor, face, din porunca lui Ștefan cel Mare și sub privegherea pârcălabului, un turn nou și un zid la Cetatea Albă. El o spune aceasta prin o inscripțiune grecească care stă și ASTĂZI pe rămășițele vechilor tării din actualul Akkermann. Textul pe zid zice: Această cetate s-a zidit în zilele preavlaviosului Domn Io Ștefan Voievod prin îngrijirea magistrului provinciei și comandantului cetății (........... Ștefan Vodă se știe că
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și de nul efect (rechtsungulting und unverbindlich ) și care obligă pe reprezentațiune executivă (Vorstand ) a Societății Acționarilor Căilor Ferate Române de-a se abține de la executarea acelor deciziuni și a reveni asupra unei executări deja făcute, precum și a face să se șteargă inscripțiunile efectuate în registrul Tribunalului de comerț, această sentință nu înseamnă nimic alt decât anularea răscumpărării. Va să zică Societatea Acționarilor exista înainte; guvernul, prin faptul că posedă acții, nu este el însuși decât acționarul unei societăți germane. Abia acum se explică de ce
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și de nul efect (rechtsungulting und unverbindlich ) și care obligă pe reprezentațiune executivă (Vorstand ) a Societății Acționarilor Căilor Ferate Române de-a se abține de la executarea acelor deciziuni și a reveni asupra unei executări deja făcute, precum și a face să se șteargă inscripțiunile efectuate în registrul Tribunalului de comerț, această sentință nu înseamnă nimic alt decât anularea răscumpărării. Va să zică Societatea Acționarilor exista înainte; guvernul, prin faptul că posedă acții, nu este el însuși decât acționarul unei societăți germane. Abia acum se explică de ce
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
realizării în străinătate a unor medalii ce reflectă realități românești. Redăm prezentarea medaliei din 1840 după primul catalog medalistic din 1906: ,,1840 Medalia Principelui Mihail Sturdza: Avers: Capul domnitorului cu barbă în profil întors spre dreapta. Dedesubt * 1840 * pe deasupra capului inscripțiunea circulară: MICHAEL STURDZA PRINCEPS MOLDAVIAE (fig. 66av). Revers: Pe steaguri aranjate decorativ și armure de război, marca princiială cu coroană. Inscripțiunea circulară: FONDATOR UTILIUM PATRIE INTITUTORUM * IASSIS *. Tradus: Michail Sturdza Domnul Moldovei 1840 Fondatorul instituțiunilor utile patriei” (fig. 66rv). Primele
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
1840 Medalia Principelui Mihail Sturdza: Avers: Capul domnitorului cu barbă în profil întors spre dreapta. Dedesubt * 1840 * pe deasupra capului inscripțiunea circulară: MICHAEL STURDZA PRINCEPS MOLDAVIAE (fig. 66av). Revers: Pe steaguri aranjate decorativ și armure de război, marca princiială cu coroană. Inscripțiunea circulară: FONDATOR UTILIUM PATRIE INTITUTORUM * IASSIS *. Tradus: Michail Sturdza Domnul Moldovei 1840 Fondatorul instituțiunilor utile patriei” (fig. 66rv). Primele informații în legătură cu medalia din 1842 le găsim într-o scrisoare anonimă din Iași, publicată, un an mai târziu, într-un almanah
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
p. 257. footnote>, zeciuiala din vite, considerată un eveniment ieșit din comun, a fost consemnată și de preotul satului pe o carte bisericească „ca să se știe, de când au ieșit văcăritul cel mare, 2 lei și 10 parale” <footnote S.F.Marian, Inscripțiuni de pe manuscripte și cărți vechi din Bucovina, Suceava, 1910, p. 21. footnote>. Întâmpinată cu ostilitate, legea nu a fost respectată de vămeni, fiind necesară o nouă intervenție, de astă dată a domnitorului Constantin Cehan Racoviță, care, prin actul de la 19
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
africanistică, ebenistică, ortoptică, robotică. 3.1.3. Tipul flexionar e-i: am înregistrat 70 de substantive: aerodinamicitate, alteritate, autotaxare, biodiversitate, comunicabilitate, confidențialitate, creativitate, demipensiune, disfuncționalitate, dizabilitate, euroobligațiune, extraversiune/extroversiune, febricitate, fezabilitate, fiabilitate, fonoizolare, funcționalitate, imaturitate, inadecvare, indeterminare, infertilitate, infracționalitate, insațietate, inscripțiune, intenționalitate, interdisciplinaritate, interoperabilitate, iraționalitate, lasitudine, lejeritate, lichiditate, lentoare, maiestuozitate, mancurtizare, melodicitate, meteorosensibilitate, multiculturalitate, multidimensionalitate, multidisciplinaritate, multifuncționalitate, narativitate, neexecutare, periclitate, permisivitate, policalificare, preaderare, presesiune, prespălare, previzibilitate, previzionare, procesualitate, promovabilitate, pulsiune, reeligibilitate, remixare, reprezentativitate, rinocerizare, sacralitate, spațialitate, subsidiaritate, supraputere, surdomutitate, teatralitate, transaminare
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
cu gulerul de blană și pieptarul ornamentat cu fir. Împrejurul mărginii superioare, între două cercuri, scris legendă: MICHAEL: VAL(achia): TRANS(alpinae): VAIW(oda): S(acrae) : C(aesareae): R(egi)ae(que): M(aiestatis): CONS(iliarius): PER. (fig. 1av). Revers: Inscripțiunea circulară: TRANSYL(vaniam): LOCUMT(enens): CIS (alpinam): PAR(tiumque): EISUP(iectarum): EXER(citus): GE(neralis): CAP(itaneus). În mijloc, într-un cerc de perle, scris în opt rânduri: A(ano): D(omini): / VIGILAN / TIA: VIRTU / TE: ET: ARMI / S: VICTORI
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
străinătate a unor medalii ce reflectă realități românești. Redam prezentarea medaliei din 1840 după primul catalog medalistic din 1906{\cîte 69}: ,,1840 Medalia Principelui Mihail Sturdza: Avers: Capul domnitorului cu barbă în profil întors spre dreapta. Dedesubt * 1840 * pe deasupra capului inscripțiunea circulară: MICHAEL STURDZA PRINCEPS MOLDAVIAE (fig. 66av). Revers: Pe steaguri aranjate decorativ și armure de război, marca princiială cu coroană. Inscripțiunea circulară: FONDATOR UTILIUM PATRIE INTITUTORUM * IASSIS *. Tradus: Michail Sturdza Domnul Moldovei 1840 Fondatorul instituțiunilor utile patriei” (fig. 66rv). Primele
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
1840 Medalia Principelui Mihail Sturdza: Avers: Capul domnitorului cu barbă în profil întors spre dreapta. Dedesubt * 1840 * pe deasupra capului inscripțiunea circulară: MICHAEL STURDZA PRINCEPS MOLDAVIAE (fig. 66av). Revers: Pe steaguri aranjate decorativ și armure de război, marca princiială cu coroană. Inscripțiunea circulară: FONDATOR UTILIUM PATRIE INTITUTORUM * IASSIS *. Tradus: Michail Sturdza Domnul Moldovei 1840 Fondatorul instituțiunilor utile patriei” (fig. 66rv). Primele informații în legătură cu medalia din 1842 le găsim într-o scrisoare anonimă din Iași, publicată, un an mai tarziu, într-un almanah
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
2 se introduce un nou alineat, care va avea următorul cuprins: "Până la înființarea și funcționarea birourilor de Carte funciară, înregistrarea proprietății în vederea constituirii asociațiilor de proprietari se face în registrele de publicitate aflate în vigoare la birourile de transcripțiuni și inscripțiuni imobiliare din judecătorii." 22. În articolul 73, prevederile referitoare la abrogarea Decretului Consiliului de Stat nr. 256/1984 vor avea următorul cuprins: "- Decretul Consiliului de Stat nr. 256/1984 privind îmbunătățirea regimului de construire a locuințelor și modificarea unor reglementări
ORDONANŢA DE URGEN��Ă nr. 40 din 10 iulie 1997 pentru modificarea şi completarea Legii locuinţei nr. 114/1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117301_a_118630]
-
litigii la instanțele judecătorești, pe tot timpul soluționării acestor litigii. ... (2) Înstrăinările încheiate cu încălcarea prevederilor alin. (1) sunt nule. Nulitatea va fi constatată de către instanță judecătorească, la cererea oricărei persoane interesate și a procurorului. ... (3) Serviciile de transcripțiuni, si inscripțiuni, precum și birourile de carte funciară ale judecătoriilor vor evidenția, în registrele de publicitate, opozi��iile de înstrăinare formulate de partea interesată și, în aceste cazuri, vor refuza eliberarea certificatelor de sarcini necesare autentificării înstrăinărilor, solicitate de persoanele care vor să
LEGE nr. 54 din 2 martie 1998 privind circulaţia juridică a terenurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120270_a_121599]