1,347 matches
-
unei vădite încălcări a securității juridice, date fiind neclaritatea și ambiguitatea ce caracterizează maniera redacțională. În acest sens, autorii sesizării apreciază că, în lipsa unei definiții a componentelor organizatorice, prin modalitatea de redactare a textului de lege se instituie o insecuritate juridică în ceea ce privește reglementarea componentelor organizatorice cuprinse de instituțiile de învățământ superior. ... 39. Astfel, neconstituționalitatea legii derivă din faptul că se realizează o confuzie cu privire la componentele organizatorice prevăzute. Or, Curtea Constituțională a reținut, în jurisprudența sa
DECIZIA nr. 339 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271755]
-
a Regulamentelor (CEE) nr. 1.191/69 și nr. 1.107/70 ale Consiliului. De asemenea, nu este stabilită sursa de finanțare pentru transportul rutier, fiind stabilită doar sursa de finanțare pentru transportul feroviar, la alin. (4). ... 52. Ca atare, există toate premisele ca insecuritatea juridică ce caracterizează reglementarea transportului studenților să determine o vădită încălcare a dreptului la învățătură prevăzut la art. 32 din Constituție. ... 53. Se mai susține că se încalcă și dispozițiile art. 136 - Proprietatea din Constituție prin art. 16 alin. (2
DECIZIA nr. 339 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271755]
-
Justiție a Uniunii Europene, dreptul Uniunii Europene se aplică cu prioritate față de legislația națională contrară. Problema de neconstituționalitate derivă din faptul că, prin încălcarea flagrantă a unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, se creează atât o insecuritate juridică, aceasta afectând dreptul studenților la învățătură și protecția copiilor și tinerilor prevăzută de art. 49 din Constituție, cât și posibilitatea declanșării unei proceduri de infringement. ... 65. Pentru aceste motive, apreciază că dispozițiile menționate din Legea învățământului superior încalcă prevederile
DECIZIA nr. 339 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271755]
-
din Codul fiscal, referitoare la scutirea de impozitul pe veniturile din salarii a persoanelor ce desfășoară activități de creare de programe pentru calculator. Susținerea potrivit căreia prevederile art. 96 alin. (3) și (4) din lege ar fi inaplicabile, determinând o insecuritate juridică, nu poate fi reținută, întrucât prevederile legale trebuie interpretate coroborat, existând, sub acest aspect, o deplină coerență în modul de redactare a prevederilor în discuție. ... 117. Se mai susține că aceleași critici de neconstituționalitate se răsfrâng și asupra prevederilor
DECIZIA nr. 339 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271755]
-
de protecție și de asistență a copiilor și tinerilor în realizarea drepturilor lor, în speță a dreptului la învățătură. ... 131. Prevederile art. 128 alin. (3) din legea supusă controlului mai sunt criticate și pe considerentul că ar crea premisele unei insecurități juridice de natură să determine o încălcare a dreptului la învățătură ca urmare a lipsei de claritate a sintagmei „transport intern auto“, care nu are corespondent în legislație. Ca atare, nu s-ar putea decela dacă studenții au dreptul la
DECIZIA nr. 339 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271755]
-
la fondul reglementărilor, procedurile de urmat, inclusiv solicitarea de avize de la instituțiile prevăzute de lege nu sunt însă scopuri în sine, ci mijloace, instrumente pentru asigurarea dezideratului calității legii, o lege care să slujească cetățenilor, iar nu să creeze insecuritate juridică. În același sens Curtea Constituțională s-a mai pronunțat, de exemplu, prin Decizia nr. 128 din 6 martie 2019, precitată, când a reținut că „în ansamblul normelor constituționale, dispozițiile care cuprind reguli cu caracter procedural incidente în materia legiferării
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
comună/generală sunt în mod intrinsec legate de democrație, astfel că orice abatere de la aceasta trebuie să fie realizată numai în condițiile și limitele stabilite prin Constituție. Nesocotirea acestei valori supreme plasează destinatarul normei juridice într-o situație de perpetuă insecuritate juridică. Așadar, deși la o primă vedere pare că Parlamentul nu a respectat doar un aspect procedural, poate formal, în realitate, consecințele pe care această neregularitate le implică sunt grave, afectând ideea de democrație și de securitate juridică în substanța
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
domeniul pensiilor, îl acordă din nou prin Legea nr. 357/2015 pentru completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor (sub forma indemnizației pentru limită de vârstă), îl retrage din nou prin legea criticată]. S-a creat, astfel, o insecuritate juridică vădită în raport cu drepturile patrimoniale acordate deputaților și senatorilor ulterior încetării mandatului lor, drepturi ce nu pot fi afectate, întrucât constituie unul dintre elementele constitutive ale statutului constituțional al membrilor Parlamentului, fiind intrinsec legate de regimul constituțional al
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
remarcat prin fapte deosebite anterior sau ulterior momentului marcat de fuga dictatorului, respectiv 22 decembrie, ora 12.00. În acest context legislativ arată că prin această modificare, constând în introducerea nejustificată a unui criteriu temporal nou, se creează o stare de insecuritate juridică în rândul destinatarilor Legii nr. 42/1990 și, respectiv, celor ai Legii nr. 341/2004, de natură a contraveni principiului legalității și principiului securității juridice, deoarece, după 25 de ani de la producerea unor evenimente, statul impune destinatarilor unor norme juridice
DECIZIA nr. 220 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256773]
-
Curtea Constituțională a mai statuat că principiul securității juridice este instituit, implicit, de art. 1 alin. (5) din Constituție, principiu care exprimă în esență faptul că cetățenii trebuie protejați contra unui pericol care vine chiar din partea dreptului, contra unei insecurități pe care a creat-o dreptul sau pe care acesta riscă s-o creeze, impunând ca legea să fie accesibilă și previzibilă (Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din
DECIZIA nr. 148 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256581]
-
atribuțiilor de serviciu trebuie să respecte anumite exigențe de stabilitate, previzibilitate și claritate. În aceste condiții, delegarea atribuției de a reglementa aceste norme către un membru al Guvernului, prin emiterea unor acte administrative cu caracter normativ, determină o stare de insecuritate juridică ce contravine art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție prin care s-a statuat că acest tip de norme juridice trebuie reglementat prin lege organică. Statutul special de care trebuie să beneficieze polițiștii, învestiți cu exercițiul autorității publice
DECIZIA nr. 724 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/257309]
-
în cadrul înființării secțiilor curților de apel, înființării completelor specializate, stabilirii componenței secțiilor și completelor specializate. Regulile referitoare la procedurile de urmat sunt mijloace, instrumente pentru asigurarea dezideratului calității legii, o lege care să slujească cetățenilor, iar nu să creeze insecuritate juridică. Referitor la pretinsa neconstituționalitate în raport cu prevederile art. 21 alin. (3) din Constituție și ale art. 6 paragraful 1 din Convenție, apreciază că dispozițiile criticate vin în sprijinul părților îndreptățite să se adreseze instanței de judecată și dau
DECIZIA nr. 106 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257538]
-
scoaterea definitivă din circuitul agricol a terenului. Însă procedura prevăzută de lege pentru calculul despăgubirilor și plata efectivă a acestora, precum și termenele de acordare a acestora (sine die) sunt reglementate deficitar sau lipsesc, ceea ce generează un climat de insecuritate juridică în domeniul proprietății imobiliare, intolerabil într-un stat de drept, pe o perioadă îndelungată sau nelimitată. ... 35. Astfel, din analiza texului de lege criticat se poate reține faptul că respectarea drepturilor fundamentale ale proprietarului terenului în cauză este dependentă
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
operatorilor de rețele și infrastructuri sau al autorităților competente, și, pe de altă parte, schimbarea categoriei de folosință a terenului agricol, cu privire la care apreciază că procedura de despăgubire a proprietarilor este reglementată deficitar și generează un climat de insecuritate juridică în domeniul proprietății imobiliare. ... 158. Analizând norma criticată, Curtea constată că art. 10 alin. (1) reglementează, prin derogare de la prevederile art. 92 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 (care interzic amplasarea construcțiilor de orice fel pe
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
comună/generală sunt în mod intrinsec legate de democrație, astfel că orice abatere de la aceasta trebuie să fie realizată numai în condițiile și limitele stabilite prin Constituție. Nesocotirea acestei valori supreme plasează destinatarul normei juridice într-o situație de perpetuă insecuritate juridică. ... 13. Așadar, deși la o primă vedere pare că Senatul nu a respectat doar un aspect procedural, poate formal, în realitate, consecințele pe care această neregularitate le implică sunt grave, afectând ideea de democrație și de securitate juridică în
DECIZIA nr. 525 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261395]
-
comună/generală sunt în mod intrinsec legate de democrație, astfel că orice abatere de la aceasta trebuie să fie realizată numai în condițiile și limitele stabilite prin Constituție. Nesocotirea acestei valori supreme plasează destinatarul normei juridice într-o situație de perpetuă insecuritate juridică. ... 13. Așadar, deși la o primă vedere pare că Senatul nu a respectat doar un aspect procedural, poate formal, în realitate, consecințele pe care această neregularitate le implică sunt grave, afectând ideea de democrație și de securitate juridică în
DECIZIA nr. 523 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261393]
-
art. 41 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, iar inserarea unor norme juridice exterioare obiectului și scopului vizat de acesta este de natură să afecteze calitatea legii sub aspectul previzibilității, clarității și accesibilității acesteia, conducând, în cele din urmă, la insecuritate juridică, dizarmonie legislativă și scăderea încrederii cetățenilor în calitatea actului de legiferare. ... 48. În plus, Curtea reține că art. 13 din legea criticată necesită unele corelări și adaptări, deoarece, ulterior adoptării acesteia, Legea nr. 256/2018 a fost republicată, iar textele
DECIZIA nr. 421 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260838]
-
comună/generală sunt în mod intrinsec legate de democrație, astfel că orice abatere de la aceasta trebuie să fie realizată numai în condițiile și limitele stabilite prin Constituție. Nesocotirea acestei valori supreme plasează destinatarul normei juridice într-o situație de perpetuă insecuritate juridică“. ... 9. Pentru aceste motive de neconstituționalitate extrinsecă, autorii sesizării solicită constatarea neconstituționalității Legii privind organizarea judiciară în ansamblul său. ... 10. În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate intrinsecă se susține că Legea privind organizarea judiciară cuprinde prevederi neclare, imprecise
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
la fondul reglementărilor, procedurile de urmat, inclusiv solicitarea de avize de la instituțiile prevăzute de lege, nu sunt însă scopuri în sine, ci mijloace, instrumente pentru asigurarea dezideratului calității legii, o lege care să slujească cetățenilor, iar nu să creeze insecuritate juridică. În același sens, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat, de exemplu, prin Decizia nr. 128 din 6 martie 2019, paragraful 32, sau Decizia nr. 139 din 13 martie 2019, paragraful 85. De asemenea, prin Decizia nr. 261 din 5
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
comună/generală sunt în mod intrinsec legate de democrație, astfel că orice abatere de la aceasta trebuie să fie realizată numai în condițiile și limitele stabilite prin Constituție. Nesocotirea acestei valori supreme plasează destinatarul normei juridice într-o situație de perpetuă insecuritate juridică. Așadar, deși la o primă vedere pare că Parlamentul nu a respectat doar un aspect procedural, poate formal, în realitate, consecințele pe care această neregularitate le implică sunt grave, afectând ideea de democrație și de securitate juridică, în substanța
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
alin. (3) din Legea fundamentală, că necesitatea unei jurisprudențe unitare a fost subliniată în repetate rânduri de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care a observat că divergențele profunde de jurisprudență sunt susceptibile să creeze un climat general de incertitudine și insecuritate juridică. De exemplu, prin Hotărârea din 1 decembrie 2005, pronunțată în Cauza Păduraru împotriva României, potrivit căreia „divergențele de jurisprudență constituie, prin natura lor, consecința inerentă oricărui sistem judiciar ce se sprijină pe un ansamblu de instanțe de fond cu
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
continuare abatere disciplinară dacă este săvârșită cu gravă neglijență sau rea-credință nu demonstrează altceva decât că acestor decizii li s-a știrbit autoritatea jurisdicțională supremă pe care, teoretic, ar trebui să o aibă într-un sistem de drept. Rezultă o insecuritate juridică și o instabilitate vădită în aplicarea normelor naționale, dar și a celor de drept european - pentru că, până la urmă, deciziile instanțelor naționale supreme, în aplicarea normelor de drept european, pot stabili soluții care să asigure coeziunea, coerența și
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
la fondul reglementărilor, procedurile de urmat, inclusiv solicitarea de avize de la instituțiile prevăzute de lege, nu sunt însă scopuri în sine, ci mijloace, instrumente pentru asigurarea dezideratului calității legii, o lege care să slujească cetățenilor, iar nu să creeze insecuritate juridică. De altfel, și Comisia de la Veneția, în raportul intitulat Rule of law checklist, adoptat la cea de-a 106-a sesiune plenară (Veneția, 11-12 martie 2016), reține că procedura de adoptare a legilor reprezintă un criteriu în aprecierea legalității
DECIZIA nr. 16 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265509]
-
paragraful 34). ... 35. Principiul securității juridice este instituit, implicit, de art. 1 alin. (5) din Constituție și reprezintă un principiu care exprimă în esență faptul că cetățenii trebuie protejați contra unui pericol care vine chiar din partea dreptului, contra unei insecurități pe care a creat-o dreptul sau pe care acesta riscă s-o creeze, impunând ca legea să fie accesibilă și previzibilă (Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din
DECIZIA nr. 649 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264629]
-
în condițiile în care sunt întrunite toate elementele constitutive ale infracțiunii. Dispozițiile de lege criticate determină supraviețuirea în fondul legislației a prevederilor art. 18^1 din Codul penal din 1969, care sunt caracterizate de neclaritate și impredictibilitate și care conduc la insecuritate juridică. Norma criticată face trimitere la Codul de procedură penală, fără ca acest act normativ, spre deosebire de Codul de procedură penală din 1968, să prevadă modalități de punere în aplicare a art. 18^1 din Codul penal din 1969, încălcându
DECIZIA nr. 529 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264493]