177 matches
-
dar acolo unde existența oamenilor nu depinde de aceste arte, ele sunt periculoase pentru săraci care sunt obligați să-și obțină pâinea zilnică prin truda lor zilnică”, se afirma într-o scriere a timpului. Iar în continuare, era accentuată ideea insignifianței educației generale: „nimic nu este mai ușor de conceput sau inventat mai destructiv pentru interesele și principiile fundamentale ale unei națiuni dependentă în întregime de manufacturi și comerț, decât a da educație clasei celei mai de jos a populației, ceea ce
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
interdicțiilor, dublată de diverse taxe. Emanciparea mijloacelor de comunicare constă tot în înmulțirea vectorilor, a rețelelor, ziarelor, editorilor etc. Dar de aici și platitudinea mesajelor. Cu cît sînt mai puțin controlabile, cu atît sînt mai anodine. Or înecarea cuvîntului în insignifianță înseamnă și recrearea unui altfel de pericol, și mi se pare necesar în prezent, de pildă, să scoatem laicitatea republicană din vechiul cerc vicios: dacă Dumnezeu nu există, totul e permis; dacă totul e permis, atunci vreau din nou un
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
acum Îți accept teoria În totalitate. Dar ce părere ai despre critica În afara creației? Am prostul obicei de a citi periodice și mi se pare că mare parte a criticii moderne este lipsită de valoare.” Apărând criticii de acuzația de insignifianță, Gilbert afirmă că ei sunt mult mai cultivați decât autorii despre care scriu, și că actul critic pretinde infinit mai multă cultură decât actul artistic. Tocmai În acest cadru al apărării criticii sub statutul ei de artă intervine prima apologie
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
care va fi obținut) dac) se menține pacea” (1933, p. 501). Deși imperialismul promoveaz) angajarea, prin exportul surplusului de capital și al forței de munc), pierderile suferite de o tar) imperialist) dep)șesc de departe câștigurile. În parte, câștigurile sunt insignifianțe, pentru c) cea mai mare parte a lor merge c)tre oameni de afaceri și investitori, o minoritate neînsemnat) din cadrul națiunii. Ei culeg roadele imperialismului; națiunea în ansamblu îi suport) costul imens. În termenii pe care Hobson i-a împrumutat
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
oric)reia dintre ele pot amenință securitatea celorlalte. Este vorba de un num)r prea mare, pentru a permite, indiferent cui, s) observe în mod cert ce se întâmpl), si de un num)r prea mic, pentru a face evenimentele insignifianțe. Cercet)torii politicii internaționale au crezut c) incertitudinea care rezult) din flexibilitatea alinierii trage un serios semnal de alarm), valabil pentru politica extern) a oric)reia (cf. Kaplan 1957, pp. 22-36; Morgenthau 1961, partea a patra). Invers, ei au crezut
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
atât de particulară și de ciudată a ostroavelor Deltei. Între Cuzma Pavlov, atotputernicul lipsit de scrupule al locului, și învățătorul Ciudin, idealist irecuperabil și victimă inocentă a unui joc social regizat, se plasează o întreagă caracterologie umană stând sub semnul insignifianței, al ambițiilor mărunte, al spaimelor și bucuriilor comune, al veșnicului miraj pe care îl reprezintă, pentru țăran, pământul. Integrat aceleiași „epopei” rurale, romanul Satele pleacă de la date puse la dispoziție de peisajul propriu-zis și de peisajul uman al așezării natale
JORDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287674_a_289003]
-
o navă „alunecând în gol”, fără țintă, tot mai amenințat de stingere - imagine recurentă în poezia lui S. -, viața omului e jalonată de haos („cu groază privim înainte, cu groază privim înapoi”, Odată) , eul resimte vertijul trecerii, al efemerității și insignifianței individului („noi suntem o fărâmă din Totu-mprăștiat”, o sintagmă antinomică pentru „Marele Tot”). Ulterior percepțiile negative (unele doar reflexe livrești) se atenuează, și în plachetele Fierbea az-noapte marea... (1933), Nopți pontice (1937) - reluate, împreună cu alte poezii din periodice sau inedite
SALCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289444_a_290773]
-
un program estetic în siajul suprarealist, dar conținutul îl ilustrează în mică măsură, din cauza duratei efemere. Colaborează cu poezie Stephan Roll (Semn), B. Fundoianu (Parada). Proza lui Ion Călugăru se distinge mai degrabă prin înverșunarea tonului sumbru cu care zugrăvește insignifianța, decât prin transparența scrierii automate (Omul de după ușă). Mai publică Sașa Pană și M. H. Maxy (cronică plastică). Desenele sunt realizate de Victor Brauner. N.S.
OPINIA PUBLICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288545_a_289874]
-
furie cu una din secretarele studioului. Analiza scriitorului nu e, după cum se vede, nici compact apologetică, nici nedrept-denunțătoare. Evidențele dezastrului moral și estetic sunt prea șocante pentru a nu fi luate în seamă. Capacitatea Hollywoodului de a reduce totul la insignifianță, la irelevanță, la simplu deșeu nu stârnesc, însă, revoltă, ci, cum spunea în debutul articolului, plictis. Un plictis combinat cu uimire, cu o jenată stupefacție în fața ravagiilor produse de malaxorul estetic, de mașinăria dezinvolt-infernală: O industrie cu resurse atât de
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
perfect echipament de camuflaj, după cum cafeniul hainelor lui Canino trădează natura teratomorfă a ucigașului plătit. Nu trăsăturile feței, nu gesturile sau limbajul îl caracterizează pe Eddie Mars, ci deghizamentul, talentul impresionant de a-și ascunde ghearele în catifeaua agresivă a insignifianței: Era un om cenușiu, îmbrăcat complet în cenușiu, cu excepția pantofilor negri lustruiți și a celor două diamante stacojii înfipte în cravata de mătase cenușie, care semănau cu carourile de pe masa de ruletă. Avea o cămașă cenușie, iar costumul la două
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
care se reflectă viața detectivului. Într-un fel, evoluția domestică a acestuia depinde de capacitatea sau incapacitatea proprietăresei de a urca scările sau de simpla ei decizie de a se întoarce acasă. Veritabil ritual de luare în posesie a propriei insignifianțe, gesturile matinale ale detectivului construiesc o ramă existențială în care derizoriul pare să fi învins definitiv: Dimineața m-am bărbierit, m-am îmbrăcat și m-am dus, ca de obicei, în centru: mi-am parcat mașina în locul obișnuit și, dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
felurite), Candide continuă să afirme că „totul este cum nu se poate mai bine”. Atunci când sistemul său defensiv eșuează, el cade într-o profundă și dureroasă depresie, iar când credința sa în persoanele idealizate se erodează, Candide trăiește sentimente de insignifianță, de abandon și fragmentare. Tipul de interpretare eronată a realității - sub forma idealizării - ar constitui forma cea mai matură a negării realității. Prezentă la adulții excesiv de optimiști, pozitivi, mulțumiți, ea este desemnată în psihologia clinică prin termenul refuz pollyanic, de la
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
de „tistii”, titluri și funcții invocate cu grandilocvență puerilă, ignoranța apare adesea uluitoare și declanșează o serie de neînțelegeri și vane zâzanii. La B., invenția este ca și inexistentă, iar comicul vine din alte zone. Mai întâi din disproporția dintre insignifianța conflictelor, disputelor și amploarea, forma supradimensionată pe care acestea o iau. Prozatorul evită să povestească; introduce personajul în scenă și îl lasă apoi să-și spună păsul ori „convingerile”. Tipul de discurs al eroilor (scrisoare, cerere, petiție, raport, telegramă, cuvântare
BANUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285614_a_286943]
-
Mottram și a excursiilor cu mașina de fiecare duminică, împreună cu Eva. Lângă el, cufundat într-o tăcere posomorâtă, inspectorul Flint își pierduse farmecul său simbolic. Acum el nu mai era mentorul încrederii în sine proaspăt cucerite de Wilt, nici potrivnicul insignifianței sale, ci devenise un tovarăș de suferință în încleștarea cu viața, aproape o reflexie în oglindă a nonentității reprezentate de Wilt însuși. Iar înaintea lor, dincolo de peisajul acesta plat și mohorât, cu pământul lui întunecat și norii lui cumulus, aștepta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
primară a prezenței plăcerii sau suferinței corporale este însăși existența trupului. Acestei cauze-condiții i se adaugă cauze secundare și factori determinanți. Transcendența oferă, în schimb, extazul infinit al spiritului proiectat spre abisuri nesfârșite. Comparația se rezumă, în esență, la conștientizarea insignifianței paradigmei corporale a existenței umane în raport cu cea eliberată de greutatea metafizică a materiei. Aderarea la imperativele transcendenței, desprinderea chemărilor trupului de cele ale spiritului se dovedește, în acest context, o etapă ce urmează unei aprecieri trans-existențiale corecte. Revelația permite această
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
secvențele care au fost evocate în ordinea succesiunii lor drept constituiente ale saltului spre absolutul dimensiunii spirituale sunt: chemarea adresată ființei umane de către transcendență, asumarea acestei chemări, survenirea în tensiunea sufletului a incandenscentei dorințe pentru saltul spre abisurile divine, revelația insignifianței așezării în freamătul istoric ireversibil raportată la descoperirea veșniciei sublimului transcendent și fundamentala reînnoire, resurecție apocaliptică la nivelul conștiinței individuale. Aici apare respingerea adeziunii la iureșul de senzații ce reverberează în fiecare particulă celulară a trupului, refuzul de a răspunde
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
aerul... De aceea, revolta pare a fi atitudinea sa permanentă, venind din sentimentul sacrificiului neîntrerupt, al Golgotei zilnice, părând a relua destinul „poeților blestemați”, cu ecouri neoromantice. Paradoxal, poetul pare partizan al suferinței, pe care și-o agravează, supralicitându-și insignifianța: nimic din ce spun nu e mai mare / decât o furnică. În plus, trădat, umilit, copleșit de griji, își strigă multilaterala nedreptate deschis: eu trebuie să-mi povestesc povestea prin baruri / să spun cum e când ai picioare înghețate copii
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
dacă fac bine sau rău), a cărui conștiință, deși există, nu-l împiedică să plece pe drumul sublimului. Legate de aceasta, apar, firesc, cea a dragostei (în viziunea înțeleptului Solomon: ...dragostea este tare ca moartea) și cea a zădărniciei, a insignifianței omului, indiferent de treapta pe care ar sta în viață (de altfel, și eu și tu, și toți ceilalți / suntem sortiți să pierim definitiv / și nu știm cât din noi / ar putea supraviețui după noi / un poem, un vers, un
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
poți, într-un fel, să te lași în voia ei. Un bolnav are nevoie de blândețe, îi place să știe că se poate sprijini pe ceva, cum e și firesc. Dar la Oran, excesele climei, importanța afacerilor care se tratează, insignifianța decorului, rapiditatea crepusculului și calitatea plăcerilor, totul cere sănătate zdravănă. Un bolnav se simte foarte singur aici. Gândiți-vă atunci la cel care trage să moară, prins în cursă, îndărătul sutelor de pereți trosnind de căldură, în timp ce în același minut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
DE SUS, ÎI DESENA GURA CU O UMBRĂ. DACĂ ADĂUGĂM LA ACEST PORTRET UN MERS DE SEMINARIST, ARTA DE A ȘTERGE DIN MERS PEREȚII ȘI DE A SE STRECURA PE UȘI, UN MIROS DE PIVNIȚĂ ȘI DE FUM, TOATE ÎNTRUPĂRILE INSIGNIFIANȚEI, VOM RECUNOAȘTE CĂ NU PUTEAI SĂ ȚI-L ÎNCHIPUI ÎN ALTĂ PARTE DECÂT ÎNAINTEA UNUI BIROU, STRĂDUINDU-SE SĂ REVIZUIASCĂ TARIFELE BĂILOR DIN ORAȘ SAU SĂ ADUNE PENTRU UN TÂNĂR REFERENT ELEMENTELE UNUI RAPORT PRIVITOR LA NOUA TAXĂ ASUPRA RIDICĂRII
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
modernismului (F. Aderca, B. Fundoianu, Tzara ș.cl.), în Evreii în mișcarea de avangardă românească (Ed. Hasefer, București, 2001, p. 40). Diminuarea dramatică a importanței administrative a Iașiului - fosta capitală a Moldovei - a generat o puternică frustrație în rîndul intelectualilor locali, insignifianța economică producînd acute bovarisme/complexe culturale (similare Rusiei fin de siécle). Diferența - teoretizată în interbelic de către N. Davidescu și T. Vianu - dintre simbolismul moldovean (liric, autentic melancolic, introvertit, cu atmosfera lui de sanatoriu, spital, provincie alienantă), reprezentat de Bacovia, Fundoianu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
de orice conținut, precum vide apar toate proiectările finaliste și iluziile teologice ale omului. A avea conștiința unei îndelungi agonii este a desprinde experiența individuală dintr-un cadru naiv și din integrarea ei naturală, pentru a-i demasca nulitatea și insignifianța, este a ataca înseși rădăcinile iraționale ale vieții. A vedea cum se întinde moartea peste această lume, cum distruge un arbore și cum se insinuează în vis, cum ofilește o floare sau o civilizație, cum roade din individ și din
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
și mai marele meu regret. Deși simt că tragedia mea este pentru mine cea mai mare tragedie din istorie - mai mare decât prăbușirile de împărați sau decât cine știe ce irosire în fundul unei mine -, totuși am implicit sentimentul totalei mele nulități și insignifianțe. Sânt convins că nu sânt absolut nimic în univers, dar simt că singura existență reală este a mea. Și dacă aș fi pus să aleg între existența lumii și existența mea, aș înlătura pe cealaltă, împreună cu toate luminile și legile
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
pe retină pare să îndeplinească o funcție de autentificare, similară celei a unui film documentar sau a unei fotografii, mărturie despre acele momente, prin nimic spectaculoase, care trec fără să lase urme, devenind, în mod paradoxal, poate tocmai datorită aparentei lor insignifianțe, dovezi ale fantasmagoricei multiplicități a lumii. Din această perspectivă, s-ar putea afirma chiar că experiența poetică a lui Roberto Deidier nu este străină de acea metamorfoză treptată, uneori greu sensizabilă, a obiectului plasat în temporalitate, caracteristică pentru ontologia barocului
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
punctul de vedere al venalității, ceea ce însemna că dinafară se ofereau bani spre a corupe unele personalități să contribuie la formarea unui curent în favoarea mișcării pro germano-italiene. Asemenea lucruri se mai întîmplase și în trecut. Ceea ce surprindea pe Ioanide era insignifianța completă a numelor așa-numitei Mișcări. Ioanide avea superstiția notorietății întemeiate pe valoare și-și închipuia că cineva care nu se cheamă Leonardo da Vinci nu e calificat a decide în afacerile publice. Mai reieșea că Doru avea un rol
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]