3,041 matches
-
executoriu, fiind echitabil ca acesta să suporte și cheltuielile de executare silită. Dreptul executorului de a recupera aceste cheltuieli nu este prejudiciat, având în vedere că, în măsura în care nu poate recupera cheltuielile de la debitor, ca urmare a insolvabilității acestuia sau din alte cauze, se poate îndrepta împotriva creditorului. Astfel, prevederile art. 670 alin. (5) din Codul de procedură civilă instituie o ordine de urmărire, nefiind înlăturat dreptul executorului de a recupera cheltuielile de executare de la creditor, ci
DECIZIA nr. 272 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291080]
-
decurg din acesta. În condițiile în care onorariul executorului judecătoresc astfel convenit cu creditorul nu a fost avansat de acesta la momentul încheierii contractului și nici nu a putut fi recuperat de la debitor prin executarea silită, ca urmare a insolvabilității acestuia din urmă, executorul judecătoresc are posibilitatea ca, în temeiul raporturilor contractuale pe care le are cu creditorul, să se adreseze instanței de judecată pentru recuperarea creanței, obținând astfel un titlu executoriu pe care îl poate apoi valorifica împotriva creditorului
DECIZIA nr. 272 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291080]
-
De asemenea, prevederile antereferite, cuprinse în art. 1.417 din Codul civil, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 15 iulie 2011, au următorul cuprins: „(1) Debitorul decade din beneficiul termenului dacă se află în stare de insolvabilitate sau, după caz, de insolvență declarată în condițiile legii, precum și atunci când, cu intenție sau dintr-o culpă gravă, diminuează prin fapta sa garanțiile constituite în favoarea creditorului sau nu constituie garanțiile promise. (2) În sensul prevederilor alin. (1
DECIZIA nr. 498 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/299863]
-
caz, de insolvență declarată în condițiile legii, precum și atunci când, cu intenție sau dintr-o culpă gravă, diminuează prin fapta sa garanțiile constituite în favoarea creditorului sau nu constituie garanțiile promise. (2) În sensul prevederilor alin. (1), starea de insolvabilitate rezultă din inferioritatea activului patrimonial ce poate fi supus, potrivit legii, executării silite, față de valoarea totală a datoriilor exigibile. Dacă prin lege nu se prevede altfel, această stare se constată de instanță, care, în acest scop, poate ține seama
DECIZIA nr. 498 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/299863]
-
privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, înlăturând expres de la aplicare dispozițiile art. 1.417 din Codul civil, care stabilesc decăderea din beneficiul termenului, respectiv faptul că debitorul decade din beneficiul termenului dacă se află în stare de insolvabilitate sau, după caz, de insolvență declarată în condițiile legii sau în alte situații prevăzute de lege (dispoziții ce sunt în strânsă legătură cu cele cuprinse la art. 1.416 din același cod și care reglementează calculul termenelor, respectiv faptul că, indiferent
DECIZIA nr. 70 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301179]
-
de neconstituționalitate, Curtea observă că în analiza acesteia trebuie avute în vedere aspecte referitoare la denominarea monedei naționale, precum și la deprecierea puterii de cumpărare a acesteia. În acest context, Curtea reține că organul fiscal, având în vedere starea de insolvabilitate a contravenientului, a solicitat înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea prestării unei activități în folosul comunității și emiterea mandatului de executare. Persoana în cauză a fost sancționată contravențional prin două procese-verbale de contravenție, emise în anul 2003, respectiv în anul 2004
DECIZIA nr. 81 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299817]
-
de creditor chirografar, aceea de a avea o garanție generală care poate să crească sau să scadă oricând. Așadar, plata cu prioritate a amenzii penale nu afectează interesul general al creditorilor chirografari, aceștia putându-se aștepta, în orice moment, la insolvabilitatea debitorilor. ... 12. Se mai susține că autoarea excepției de neconstituționalitate își dorește, în realitate, reglementarea unei cauze de nepedepsire (impunitate) în favoarea unei persoane juridice care a comis o infracțiune și care se află în faliment, în sensul în care
DECIZIA nr. 665 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299958]
-
pronunța soluția de admitere a excepției de neconstituționalitate, Curtea Constituțională a ținut seama, în esență, de faptul că Legea nr. 200/2006 transpune în legislația internă Directiva Consiliului nr. 80/987/CEE privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la protecția salariaților în cazul insolvabilității angajatorului, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene, seria L, nr. 283 din 28 octombrie 1980, cu modificările aduse prin Directiva Parlamentului European și a Consiliului 2002/74/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 270 din 8
DECIZIA nr. 223 din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288763]
-
cu modificările aduse prin Directiva Parlamentului European și a Consiliului 2002/74/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 270 din 8 octombrie 2002, directivă europeană care impune statelor membre o obligație referitoare la protecția salariaților în cazul insolvabilității angajatorului. Odată asumată în plan național prin lege, această obligație a statului comportă dreptul corelativ al destinatarilor măsurilor de protecție astfel reglementate. Prin urmare, chiar dacă măsura de protecție socială în cauză - și anume asigurarea unui minim de protecție lucrătorilor
DECIZIA nr. 223 din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288763]
-
plan național prin lege, această obligație a statului comportă dreptul corelativ al destinatarilor măsurilor de protecție astfel reglementate. Prin urmare, chiar dacă măsura de protecție socială în cauză - și anume asigurarea unui minim de protecție lucrătorilor salariați aflați în cazul insolvabilității angajatorului, în special pentru a garanta plata creanțelor salariale - nu se află printre cele enumerate expres în art. 41 alin. (2) din Constituție, aceasta se încadrează în teza finală a textului constituțional, și anume „alte situații specifice, stabilite de lege
DECIZIA nr. 223 din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288763]
-
fiscal. Dispozițiile art. 2.321 alin. (3) din Codul civil rămân aplicabile. ... (2) Pentru obligațiile de plată restante ale debitorului declarat insolvabil în condițiile prezentului cod, răspund solidar cu acesta următoarele persoane: a) persoanele fizice sau juridice care, anterior datei declarării insolvabilității, cu rea-credință, au dobândit în orice mod active de la debitorii care și-au provocat astfel insolvabilitatea; ... b) administratorii, asociații, acționarii și orice alte persoane care au provocat insolvabilitatea persoanei juridice debitoare prin înstrăinarea sau ascunderea, cu rea-credință, sub orice
DECIZIA nr. 50 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275681]
-
ale debitorului declarat insolvabil în condițiile prezentului cod, răspund solidar cu acesta următoarele persoane: a) persoanele fizice sau juridice care, anterior datei declarării insolvabilității, cu rea-credință, au dobândit în orice mod active de la debitorii care și-au provocat astfel insolvabilitatea; ... b) administratorii, asociații, acționarii și orice alte persoane care au provocat insolvabilitatea persoanei juridice debitoare prin înstrăinarea sau ascunderea, cu rea-credință, sub orice formă, a activelor debitorului; ... c) administratorii care, în perioada exercitării mandatului, cu rea-credință, nu și-au îndeplinit
DECIZIA nr. 50 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275681]
-
următoarele persoane: a) persoanele fizice sau juridice care, anterior datei declarării insolvabilității, cu rea-credință, au dobândit în orice mod active de la debitorii care și-au provocat astfel insolvabilitatea; ... b) administratorii, asociații, acționarii și orice alte persoane care au provocat insolvabilitatea persoanei juridice debitoare prin înstrăinarea sau ascunderea, cu rea-credință, sub orice formă, a activelor debitorului; ... c) administratorii care, în perioada exercitării mandatului, cu rea-credință, nu și-au îndeplinit obligația legală de a cere instanței competente deschiderea procedurii insolvenței, pentru obligațiile
DECIZIA nr. 50 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275681]
-
a activelor debitorului; ... c) administratorii care, în perioada exercitării mandatului, cu rea-credință, nu și-au îndeplinit obligația legală de a cere instanței competente deschiderea procedurii insolvenței, pentru obligațiile fiscale aferente perioadei respective și rămase neachitate la data declarării stării de insolvabilitate; ... d) administratorii sau orice alte persoane care, cu rea-credință, au determinat nedeclararea și/sau neachitarea la scadență a obligațiilor fiscale; ... e) administratorii sau orice alte persoane care, cu rea-credință, au determinat restituirea sau rambursarea unor sume de bani de la bugetul
DECIZIA nr. 50 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275681]
-
bugetare ori ca urmare a constatării la fața locului, informații cu privire la istoria comportamentului bugetar al debitorului, al reprezentanților legali și asociaților/acționarilor majoritari (mod de declarare și plată, situații de atragere a răspunderii solidare, situații de insolvență sau de insolvabilitate etc.) ........................................... Prezentarea activelor patrimoniale identificate asupra cărora pot fi instituite, în ordine, măsuri asigurătorii: Bunurile și/sau valorile identificate asupra cărora pot fi instituite măsuri asigurătorii Datele de identificare Descriere sumară Cantitatea Valoarea (exclusiv TVA) (lei) Bunurile mobile și imobile care
ANEXE din 19 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288950]
-
6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiate, a excepțiilor formulate, arătând că motivele invocate vizează situații de fapt care excedează controlului de constituționalitate, întrucât solvabilitatea sau insolvabilitatea debitorului nu poate influența constituționalitatea textelor de lege criticate. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele: 7. Prin Sentința civilă nr. 5.062 din 17 mai 2023, pronunțată în Dosarul nr. 30.567/300/2022, Judecătoria Sectorului 3 București - Secția civilă
DECIZIA nr. 295 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291193]
-
deci să renunțe la dreptul său de proprietate asupra remunerației datorate pentru prestația efectuată, servicii gratuite care, cumulate, îl duc pe el însuși în insolvență. Sub acest aspect, dispozițiile art. 670 alin. (5) din Codul de procedură civilă transferă riscul insolvabilității debitorului de la creditor la executorul judecătoresc, făcându-l pe acesta din urmă să presteze pe propria sa cheltuială activitățile specifice de executare silită, în condițiile în care executorul judecătoresc nu este parte în raportul execuțional, ci organul învestit cu
DECIZIA nr. 295 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291193]
-
forma în vigoare la data de 12 iunie 2015, nu prevedea la art. 669 alin. (5) din Codul de procedură civilă (în vechea numerotare) exceptarea onorariului executorului dintre cheltuielile de executare care pot fi recuperate de la creditor în situația insolvabilității debitorului. ... 81. Pentru aceleași motive, autorul excepției susține că dispozițiile art. 670 alin. (1) prima teză raportate la dispozițiile art. 647 alin. (1) din Codul de procedură civilă sunt neconstituționale în măsura în care se interpretează că (i) dintre cheltuielile
DECIZIA nr. 295 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291193]
-
a primi remunerația datorată pentru serviciile prestate, acesta putând ajunge la imposibilitatea continuării activității sale. În condițiile în care executorul judecătoresc nu este parte în raportul execuțional, ci organ învestit cu realizarea executării silite, s-ar transfera fără temei riscul insolvabilității debitorului de la creditor la executorul judecătoresc, deși riscul insolvabilității debitorului trebuie suportat de către creditor, în temeiul raportului juridic obligațional. Consecința este că executorul prestează pe propria sa cheltuială activitățile specifice de executare silită, fără a putea să solicite
DECIZIA nr. 295 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291193]
-
la imposibilitatea continuării activității sale. În condițiile în care executorul judecătoresc nu este parte în raportul execuțional, ci organ învestit cu realizarea executării silite, s-ar transfera fără temei riscul insolvabilității debitorului de la creditor la executorul judecătoresc, deși riscul insolvabilității debitorului trebuie suportat de către creditor, în temeiul raportului juridic obligațional. Consecința este că executorul prestează pe propria sa cheltuială activitățile specifice de executare silită, fără a putea să solicite de la creditor plata în avans a onorariului și fără
DECIZIA nr. 295 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291193]
-
executoriu, fiind echitabil ca acesta să suporte și cheltuielile de executare silită. Dreptul executorului de a recupera aceste cheltuieli nu este prejudiciat, având în vedere că, în măsura în care nu poate recupera cheltuielile de la debitor, ca urmare a insolvabilității acestuia sau din alte cauze, se poate îndrepta împotriva creditorului. Astfel, prevederile art. 670 alin. (5) din Codul de procedură civilă instituie o ordine de urmărire, nefiind înlăturat dreptul executorului de a recupera cheltuielile de executare de la creditor, ci
DECIZIA nr. 295 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291193]
-
decurg din acesta. În condițiile în care onorariul executorului judecătoresc astfel convenit cu creditorul nu a fost avansat de acesta la momentul încheierii contractului și nici nu a putut fi recuperat de la debitor prin executarea silită, ca urmare a insolvabilității acestuia din urmă, executorul judecătoresc are posibilitatea ca, în temeiul raporturilor contractuale pe care le are cu creditorul, să se adreseze instanței de judecată pentru recuperarea creanței, obținând astfel un titlu executoriu pe care îl poate apoi valorifica împotriva creditorului
DECIZIA nr. 295 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291193]
-
trimite un exemplar al procesului-verbal de cercetare administrativă ordonatorului de credite care are în evidență paguba, pentru aprobarea scăderii din evidența contabilă a acesteia, fără a mai fi necesar avizul comandantului/șefului eșalonului superior. ... 11. Ordonanța: Articolul 17 În cazul constatării insolvabilității autorului direct al prejudiciului, răspund, în limita valorii pagubei de recuperat, militarii vinovați de: a) nerespectarea prevederilor legale privind angajarea sau numirea în funcția de gestionar, precum și de neconstituire a garanțiilor de către gestionari; ... b) neluarea măsurilor de înlocuire
INSTRUCȚIUNI DE APLICARE din 10 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/281854]
-
următoarelor condiții: a) debitorul sau autorul direct al pagubei să fie declarat insolvabil, înainte sau după obținerea titlului executoriu; ... b) prejudiciul sau debitul rămas de recuperat să fie consecința faptelor prevăzute la art. 17 din ordonanță. ... Articolul 36 Starea de insolvabilitate a autorului direct al prejudiciului se dovedește conform prevederilor art. 1.417 alin. (2) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau ale art. 265 alin. (1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură
INSTRUCȚIUNI DE APLICARE din 10 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/281854]
-
privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, înlăturând expres de la aplicare dispozițiile art. 1.417 din Codul civil, care stabilesc decăderea din beneficiul termenului, respectiv faptul că debitorul decade din beneficiul termenului dacă se află în stare de insolvabilitate sau, după caz, de insolvență declarată în condițiile legii sau în alte situații prevăzute de lege (dispoziții ce sunt în strânsă legătură cu cele cuprinse la art. 1.416 din același cod și care reglementează calculul termenelor, respectiv faptul că, indiferent
DECIZIA nr. 571 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/284093]