186 matches
-
într-un alt text, încăpător, al realității cu adevărat devoratoare. Altceva dă, însă, farmec povestirii, în întregul ei. E vorba de erotism și senzualitate. Mai bine zis, de erotismul acvatic (prezent și în cel mai recent roman al său - Femeile insomniacului), de un lirism aparte: marea, „frecându-și, leneș, trupul de malul nisipos” sau „În apă, ființa mea se împrăștie și se adună continuu, fiecare moleculă mi se transformă într-o gaură de pește care aspiră și filtrează apa. Uneori, apa
Despărțiri în game diferite by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3011_a_4336]
-
un castel din țara negurilor, îl strămuți piatră cu piatră în Florida: fantoma suferă, la schimbarea climei - și se poate întâmpla să nu fie de acord nici cu politica dlui Bush. Cel mai des s-a semnalizat existența unor fantome insomniace, puse pe tapaj la orele somnului dulce, răutăcioase, stricăcioase, refractare comunicării, alergice la schimbarea de proprietari. De aceea o fantomă modestă, melancolică și meditativă este o adevărată comoară la casa omului, nepretinzând nici un fel de cheltuieli suplimentare, peste cele curente
Nimeni nu vă vrea răul by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11129_a_12454]
-
ideea întruchipată, ca și mine, ești incredibila răsplată mie pentru nașterea și rătăcirile mele, și pentru credința în Dumnezeu, și pentru obidă. Sora mea - viața a fost închinată femeii. Stihia obiectivității s-a îndreptat spre ea cu o dragoste maladivă, insomniacă, întunecătoare de minți. Ea s-a măritat cu altul. S-ar putea continua: în consecință, m-am însurat și eu cu alta. Dar eu, cu tine vorbesc. Tu știi că viața, oricum ar fi ea, e întotdeauna mai nobilă și
Avanpremieră editorială - Rilke - Țvetaieva - Pasternak - Roman epistolar -1926 by Janina Ianoși () [Corola-journal/Journalistic/10814_a_12139]
-
acum când scriu, mândru de puterea mea spirituală. Și când te gândești ce aș fi fost în stare să cred, așa, doborât de somn și totuși nedormind, coborând acuși la bucătărie - unde am s-o găsesc pe T, și ea insomniacă - gata ca, orbecăind, să pun zahărul alături de ceașcă și ceaiul să-l torn direct pe masă... Uite cum poți să te înșeli!... „Să reținem această idee, anume că, din dragoste față de oameni, Dumnezeu le trimite un maestru care să-i
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3097_a_4422]
-
opt ani în urmă. Pacientul lui, un evreu între două vârste, născut în București, suferea de o boala foarte interesantă. Omul acesta era, cum să îți spun, fără astâmpăr. Însă nu ca tine, Ratvich, sau ca alții. Nu era un insomniac care nu e în stare să stea liniștit într-o sală de așteptare. Omul acesta era literalmente fără astâmpăr. Hai să-i spunem un neastâmpar geografic. Ravitch nu menționase nimic despre insomnia lui. Cum de știa? se întrebă. Oare se
Yosef Hayim Yerushalmi G I L G U L – fragment – by Adriana Gurău () [Corola-journal/Journalistic/3971_a_5296]
-
propriu-mi impas, Cu al cărui machairodus zi și noapte mă confrunt. A plecat privighetoarea: sprijin sufletului meu; Mângâierea-mi burdușită cu ardoare și cu har! Și-am rămas redus la karma celui mai căznit plebeu: Scormonindu-mi sihăstria de insomniac bizar. A plecat privighetoarea, ca un vis fluorescent, Ocarina mea vrăjită; gingașu-mi sonor breloc! Și-am rămas captiv în sine-mi ca un veșted penitent, în caverna nopții albe hărăzit să mă sufoc. A plecat privighetoarea, panaceul meu de tril
Gheorghe Azap by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/10091_a_11416]
-
moarte, îngere, mângâie-mi fața atât de durută! pași însemnați printre frunze - octombrie mă recunoști? pietre-carate de-a valma să zornăie pe drumuri de droști numai petale sângele tău ce aur înseminează e viu, nelumesc vă adun dintre perne de insomniac, aventurile autumnale să le istorisesc de la o scorbură la o grotă de la pin la salcâm de la glicinele ce miresme confundă la paradis sau la nimburi de fân o dogoare de pâine o mireasmă amarului le aruncă sfidarea de tot suverană
Tatiana Rădulescu by Tatiana Radulescu () [Corola-journal/Imaginative/10343_a_11668]
-
care l-ai cunoscut până acum? După mine, oamenii se împart în două categorii: unii plați și lipsiți de orice expresivitate, care ar putea să funcționeze pe post de somnifere și chiar să facă bani din a le readuce odihna insomniacilor, alții foarte expresivi și interesanți, care sunt deja personaje, pe care poți să le iei și să le bagi oricând într-un sitcom, un lung-metraj, o povestire, un roman. Mă atrage, evident, categoria a doua și o întâlnesc suficient de
Un interviu din Unica de martie și cum arată revista în haină nouă by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19097_a_20422]
-
care Iulius Mall o face sâmbătă, 13 noiembrie 2010, tuturor clienților săi, pe care îi invită la tradiționalul eveniment „Veniți la miezul nopții!” . La ora 19.00 se va da startul „Celor Mai Mici Prețuri” la magazinele din Iulius Mall! Insomniacii dependenți de shopping și distracție vor participa la o petrecere specială, cu recitaluri live susținute de Elenă Gheorghe & Band, Rawanne și formația Ambasador. Cătălin Dezbrăcatu’ va deschide festivitățile și va anima atmosferă de carnaval din Iulius Mall. Citește tot... Caravană
Iasi 4u - Pagina 2 [Corola-blog/BlogPost/92329_a_93621]
-
preot? Că mie În ăsta mi se pare că a intrat dracul, propuse doña Encarna. — Nu. Îi trebuie un medic, fiindcă se omoară. Hai, Daniel, dă fuga. Și dumneavoastră dați-mi cheia aceea, vă rog. Doctorul Baró era un burlac insomniac ce-și petrecea nopțile citindu-l pe Zola și privind stereograme cu domnișoare În lenjerie intimă spre a-și alunga plictisul. Era un client obișnuit al prăvăliei tatei și el Însuși se califica drept un măcelar de mîna a doua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
am pregătit patul la noi?, doar ați văzut. Dimineața, se trezea, ca nebuna, la șapte și cobora la bucătărie, zdrăngănea acolo de făceam ochi toți, eu m-am făcut artistă ca să mă pot trezi la zece, nu la șapte, ca insomniaca aia, parcă nu dormea niciodată, îmi plăcea doar când o lua bărbatul meu afară, în grădină, odată, într-o duminică, m-am suit în mașină și am plecat de la Snagov la București să-l aduc pe Alex la noi, ăla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
subțiri, înghețată toată, strângând o vestă de fâș la piept. Așa arăta el în mai 2005. Singur și speriat. Disperat, dar spunând la televizor că a avut un an foarte bun, plin de împliniri, că urmează să facă Regele Lear. Insomniac, lipsa de somn marcându-l, îmbătrânindu-l mai tare, pungile-i atârnau sub ochi, ridurile se adânceau, sprâncenele albe, părul rărit și, evident, vopsit, dinții stricați, îi lipseau deja măsele. Iubitor de bani. Doar că strălucea pe scândura teatrului, ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
altă viață am fost bufniță sau liliac... -Zii, măi , dolofănel, când ziseși că vine soru-mea? Mihai e lângă mine. “Ce vrea și mortăciunea asta?” îmi zic răutacios. Luna rece o fi de vină! I-o fi “trezit” la viață pe insomniacii din vecie și ăștia și-au uitat calea. Bine că mai e așa o prostie abia în 2034! -Ce treabă am eu cu “soru-ta”? mă răstesc, ridicându-mă iar, ca o păpușă de porțelan, în fund. -Te uitași și tu
CONDESCENDENŢĂ (FICTIUNE) de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363420_a_364749]
-
da, în afara visului. III Dacă ai dori să găzduiești steaua aceea, talisman, sculptură în aer, înainte ca ea să dispară, am urzi împreună fire intuitive, și-am țese cu ele imprevizibilul tapițându-ne ochii cu un noian de lumină, dincolo de insomniacul nor negru al discordiei, dincolo de torentele ploii ce alimentează furia însetată a jgheaburilor cu chip de himeră. IV Dacă prin mijlocirea acelei stele, scânteiere în căușul celest al umbrei, un vechi clopot s-ar balansa până-n zori, până la ivirea minunii
GOYA GUTIÉRREZ, DESPRE CONVIEŢUIREA NOASTRĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362365_a_363694]
-
mare, nu? Chircuț îi era porecla, așa era cunoscut în Greblești și chiar în toată Loviștea. Porecla asta i s-a tras de la mama lui, Chirculeasa, care era fata lui Chirca Barna, stră-stră bunicul meu, cum ar veni.... XXI. GÂNDURI INSOMNIACE, de Marian Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 1619 din 07 iunie 2015. Elaborarea eseului de față are o ”istorie” atipică. Ea nu a urmat calea obișnuită, adică cea care presupune parcurgerea în general a trei etape, și anume: 1. Gând
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
Mendeleev", elementele descoperite de-a lungul timpului reprezintă un unicat în plămada Naturii. El este unic dacă-l privim și ca personalitate artistică, și ca om. A iubit întotdeauna teatrul. Cu patimă. Cu tenacitate. Așa cum afirma, în volumul "Note de insomniac", "Iubesc teatrul, care este arta de a povesti opozițiile. Teatrul te învață să-l cunoști și să-l iubești pe celălalt". A privit dincolo de scenă. Dincolo de replici. A înțeles personajele. A avut parteneri celebri de scenă, dar și de echipă
RADU BELIGAN, UN SENIOR AL SCENEI ROMANE! de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346625_a_347954]
-
de Alexei Arbuzov, „Doctor fără voie" de Molière și „Străini în noapte" de Eric Assous (2007). El este totodată și autorul unor volume de eseuri, în care se povestește pe sine: „Pretexte și subtexte", „Luni, marți miercuri..." și „Note de insomniac", „Confesiuni despre Artă și Viață". Cărțile lui au emoție și asta vădește că sunt amprentate autobiografic. Ce a realizat în 2011? Maestrul Radu Beligan repetă, acum, ca regizor, la Teatrul de Comedie, „Spiritul de familie" (Les Belles-Soeurs) de Eric Assous
RADU BELIGAN, UN SENIOR AL SCENEI ROMANE! de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346625_a_347954]
-
domnul Sterian, hoțul internaut, și-a asigurat și o acoperire veridică, o firma internațională care se ocupă de soparta animalelor defavorizate de soartă! Dar umanitatea își vede de ale ei, insensibilă la cruelitudinea ființei umane: „Noaptea înainta înspre ora 000. Insomniacii, noctambulii, târfele, peștii, chefliii, aurolacii, toată fauna aceea nocturnă, era în plină activitate. Terasele făceau afaceri fabuloase, orașul vuia de muzică și de zgomotele acelea nelămurite care-i dădeau un farmec ascuns.” Bandiții îl recuperează pe corean: „-Dong, vrem să
UNE HARMONIE PARFAITE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355997_a_357326]
-
Acasa > Versuri > Iubire > POEM INSOMNIAC Autor: Daniela Popescu Publicat în: Ediția nr. 1893 din 07 martie 2016 Toate Articolele Autorului Zorii Se dezbracă noaptea de stele, Luna-și duce geana altui orizont. Cântă frunza în arbori uvertura luminii! Păsările încă n-au ochi, Doar apele
POEM INSOMNIAC de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369333_a_370662]
-
gri-albastru, Iau luna pe umăr, Îmi leg șireturile Și pornesc spre serviciu. Apoi fac popas la răscruce, Cu luna tot pe umeri, Dar cu vântul în față. Și, iată, cum intru eu iar, cu zorii în viață! Referință Bibliografică: Poem insomniac / Daniela Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1893, Anul VI, 07 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Daniela Popescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
POEM INSOMNIAC de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369333_a_370662]
-
răgușită ori un pește ce se zbate pe nisipul fierbinte. Ca o floare de nufăr deasupra apei unui lac cu apă stătută, așa mi-a înflorit iubirea într-o zi de primăvară! Nu mi-ai cules florile albe, ca nopțile insomniace în care ți-am scris poezii de dragoste, pe care nu le vei citi niciodată. Am plâns toate ploile cu tunete și fulgere din lunile fierbinți de vară când mi-ai bântuit nopțile. Cu ce cheie fermecată ai deschis lacătul
CUM SĂ TE PUN ÎN CUVINTE? de DORINA STOICA în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369398_a_370727]
-
golește în scurgerea sa într-o singură direcție. Depărtarea dintre ea și imaginarul iubit pe care și l-ar dori mereu aproape, ca să le treacă viața împreună consumand o iubire ideală, e dureroasă și face ca nopțile să fie lungi, insomniace și pustii.” La fereastra casei mele,/ Frig, pustiu s-așterne-n casă/ Nici curajul n-am să-mi pese,/ flori uscate cad pe masă/ și-un paianjen firu-și țese” versuri triste ce mi-au amintit poezia lui Octavian Goga “Cade-o lacrimă
ANNA NORA ROTARU- O VIAȚĂ PICTATĂ ÎN CUVINTE, „LA RĂSCURCE DE LUMI” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357755_a_359084]
-
și norii-ncărcați de pe cer... invidioși. Mă-ntreb dacă inima-mi se va molcomi la timp pân' la căderea bătrâneții,-n acest răstimp al schimbului de răsărituri și apusuri stelare, să pot prelua atribuțiile toamnei tutelare. Pân' atunci rămân o insomniacă ambulantă. Până-n suflet cresc flori. Nu voi fi capitulantă. Voi încerca iar și iar. Dar pentru a câta oară? Spuneți-mi voi... până când o să mă mai doară? Referință Bibliografică: TRISTEȚE TOMNATICĂ / Irina Bbota : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2070
TRISTEȚE TOMNATICĂ de IRINA BBOTA în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/358937_a_360266]
-
zeci, fără vreun alt amănunt identificator, a produs reamintirea: Vantul prin sălcii. Aici, minute de trudă nu au mai desfrunzit nicio amintire, doar o verificare meticuloasă a cărții pe bloguri a mai croit câte un lujer de detaliu. Deseori, în insomniace nopți mature, răsfoiesc caietul acela neverosimil de greu, în care mâna mea grijulie a notat, an de an, de la primele lecturi, titluri, autori, personaje, povești. Consemnări uluitoare de frumusețe...Caietul acela nu există și nici măcar nu a existat vreodată, dar
TALISMANUL DE SAFIR de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359463_a_360792]
-
nu se cantonează în deplângerea hazardului , refulându-și sentimentele în versuri. Iubiri trecătoare, pasiuni devoratoare, uitate sau care încă bântuie prezentul... Dar, ca orice spirit înalt, preferă beția unei iubiri pierdute, mulțumindu-se că a îndrăznit: „Iubirile s-au stins insomniac.../ De-aceea mă îngrop acum în vers” (E ziua-n mine ca o moarte lentă). Deveniă mărturie vie a timpului trecut ireversibil, amintirea îl adâncește în cuvântul scris, îi alină singurătatea. Eul care se zbate este ispitit de dorința de
VOLUMUL ANTOLOGIC VADE MECUM (VINO CU MINE)! de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360044_a_361373]