96 matches
-
însuflețit de cugetarea de-a nu lăsa să domnească nimica nemijlocit în întrul său, ci de-a-și da socoteală de toate intențiunile poetului și de-a nu se abandona în neci un moment al reprezentațiunei sale momentului nepăzit, afectului și inspirațiunei nemijlocite, ci de-a (acorda) da ascultare Cu totul în sensul acesta zice Cicero în Brutu[s], cap. 29, despre necesitatea culturei 355 v tecnice a oratorului: "Fără ea nu poate oratorul să aibă la dispozițiunea lui aceea ce-l
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
același prin toate fazele deosebite a realizărei sale dramatice, fără ca artistul să și-l fi desfăcut cu știre până-n minuțiozitățile lui. Artiști[i] dramatici așadar în cari această privire intuitivă lucră cu deosebire pot, în momente, să se și abandone inspirațiunei, pentru că iluziunea caracterului lucrează așa de puternic în ei încît nu au a se teme de ieșirea la lumină a propriului lor eu. Condițiunea necesibilă pentru aceasta se-nțelege că e dominarea absolută și dispunerea de mijloace (moienuri) naturale însemnate
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a și fost 360 r proporționalmente un cerc restrâns, pentru că-n tragedie erau mai mult personalități de-o răutate demonică mai mult abstractă, acelea cari erau de domeniul creării sale, iar nu caractere umane și avute în sine. Aicea și inspirațiunea sa afla un câmp mai liber, abstrăgând de la toate astea că și însuși mijloacele sale chiar îl făceau capabil cu deosebire de astea. Câmpul său propriu era umorul liber, creatoriu, în care el cufunda până și figuri mai ne-nsemnate
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de poetică încît forma din ele un ce cu mult mai mare decum făcuse poetul din ele. Mai presus de o comică numai locală el se înălța totdeuna până la un comic național. Artistimea (actorimea) femeiască, în genere mai înrudită cu inspirațiunea decât cu reflexiunea, va ieși totdeuna în forma asta dezvoltată de noi daca va fi ajuns S. Bălănescu această treaptă a virtuozității supreme. {EminescuOpXIV 273} Reprezentarea lor cea plină de geniu (și poezie) e cea mai mare parte productul acelei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și originalitatea reprezintărei în loc să-i adaoge; pentru că împăcarea absolută [a] unor asemeni antiteze, ca acelea a simțitului și-a cugetatului, îi pare eterogenă naturei femeiești în genere, o natură în care însuși supremul cugetărei sale are mai mult caracterul unei inspirațiuni și-a unei intuițiuni decât a unei productivități conștiute de cugete. Efectele cele mai puternice cari le-au produs și le produc încă damele, Bethman, Sophia Schroder, A. Crelinger, Schroder-Devrient, Mars și Rachel, se bazează pe aceea că în ele
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
continuu și trebuie să economize astfel cu ele încît numai împărțirea lor cea mai precugetată și cea mai precaută poate să producă efectul just. E așadar a acestei direcțiuni ca artistul să se abandone aicea cu mult mai puțin unei inspirațiuni, pentru că vine-n pericolul de-a fi părăsit de măsura mijloacelor sale; pe când forțe naturali eroice permit și o abandonare mai ne-ngrijită la momentul creațiunei și la inspirațiunile intuițiunei poetice. Fiecare din aceste două direcțiuni își are așadar greutățile
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ca artistul să se abandone aicea cu mult mai puțin unei inspirațiuni, pentru că vine-n pericolul de-a fi părăsit de măsura mijloacelor sale; pe când forțe naturali eroice permit și o abandonare mai ne-ngrijită la momentul creațiunei și la inspirațiunile intuițiunei poetice. Fiecare din aceste două direcțiuni își are așadar greutățile sale. Cea însemnată de noi ca cea întîi va cădea mult mai lesne în pericolul de-a esceda chiar și măsura nobleței și-a frumuseței, fiindcă se lasă apucată
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
departe cât și puterea reflexiunei, daca cea din urmă nu e decât opera desfășurărei și urmărirei caracterului până în nervii săi cei mai delicați, pe când cea dentîi în același timp o traduce mereu în nemijlocirea vieței, astfel încît totul are aparința inspirațiunei și e cu toate astea totodată productul spiritului celui mai precugetat, daca actorul se poate abandona vârtejului pasiunei fără frică ca el îl va duce într-adevăr peste marginele artei și l-ar arunca în brațele naturei, daca el în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
reprezintatorii cei mari nu e decât forma necesarie, ea însă din formă numai își constituie însăși ființa sa, de-aceea toate modurile individuale de-a concepe și de-a se esprima, cari ni se prezintă la actorii cei mari ca inspirațiuni și erupțiuni ai geniului său, se vor răstoarce în imitatori numai într-o simplă manieră, care ne alungă de pe terenul poetic. Trăsura de durere care face din o actriță mare o copie a Niobei, pentru că vine din sufletul cel mai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
vedem în spiritul lui Nathan cum se naște acea narațiune renumită, vrem să vedem și noi oarecum procesul acestei nașteri în spiritul său. Narațiunea însași trebuie să fie vorbită cu o simplitate nobilă, făr-a pierde însă nici un moment caracterul unei inspirațiuni momentane, a unei improvizațiuni, geniale se-nțelege, însă în același timp să ni se arate că Nathan are cea mai clară conștiință asupra adîncei semnificări a acestei povești părute. Fără simplitatea și neîmpodobirea cea mai mare a declamațiunii s-ar
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și funeța“ Emilia CHISCOP Suntem invadați de publicitate pe toate posturile de televiziune, În ziare și reviste. Reclamele ne agasează uneori, cele bune ne amuză, dar parcă În ultima vreme publicitarii de pe ale noastre meleaguri au intrat În criză de inspirațiune, nu a mai apărut de mult un spot care să mă amuze, să spargă gheața și atenția. (Pentru cei care iubesc reclamele deștepte, le recomand până la următorul spot românesc inteligent o reclamă nemțească savuroasă la Dacia Logan, pe site-ul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
Nimic nu este mai inegalitar decât libertatea. Inegalitatea reală e însă întemeiată pe cantități de muncă, fie în mișcare, fie aprovizionate. Inegalitatea factice e întemeiată pe dreptul pozitiv. [LIBERTATEA ȘI MARGINILE EI] 2270 Libertatea este facultatea de-a dispune după inspirațiunea propriei noastre judecăți de puterile noastre mecanice și intelectuale. Marginea libertății e paguba ce i-o putem aduce altuia. Ce este dar lupta între partizi? E o luptă pentru judecata noastră - fiecine vrea s-o convingă în chipul [său], pentru că
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
răsare, Alături c-un nor, Din noaptea eternă prin raze apare Un sânt meteor. (: In timp ce cântecul durează, Mureșanu [doarme]. - Fața sa se descompune ca de-o fericire suprapământească - și asupra frunții sale, în toată ființa sa, plană seninul inspirațiunei. In momentul acela apare din ruina de marmură: ) LUMINA (Albă și surâzândă. In păru-i blond ard stele - într-o mână crinul luminei - în cealaltă o coroană de lauri de argint). Tu care treci prin lume străin și efemer Cu
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
o dea doctorul. [...] Există un rău în țară, un rău economic, un rău social: atâta e dator curentul să ne arate, iar mijloacele suntem noi datori să le arătăm. Noi însă, în loc de a lumina pe popor, când venim și primim inspirațiuni de la dânsul, în multe cestiuni nu facem decât a prostitua inteligența pe care Dumnezeu a binevoit să neo dea. Și aceia cari se cred că au primit o cultură mai înaltă, aceia au datoria sacră de a veni, când poporul
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
am avut nuntași Brazi și paltinași, Preoți, munții mari, Paseri, lăutari, Păserele mii, Și stele făclii. Interpretarea baladei Pe drept cuvânt balada Miorița a fost considerată „cea mai frumoasă epopee pastorală din lume, o adevărată minunăție poetică” (Alecu Russo), „acea inspirațiune fără seamăn, acel suspin al brazilor și al izvoarelor din Carpați” (Mihai Eminescu). Fiind „cea mai nobilă manifestare poetică a neamului nostru” (Mihail Sadoveanu), ea o mărturie în timp a geniului creator al poporului român deoarece fascinează prin bogăția de
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
trebuie considerate de transcriere, nu de concepție și nici de compunere. Poeziile respective erau mai vechi, ca rezultat al unui lung proces de cristalizare interioară. Tudor Ștefanelli scria în Amintirile sale: "Am observat că dacă-i venea vreo idee, vreo inspirațiune, atuncea el, oriunde s-ar fi aflat, căuta un petic de hîrtie și scria ou creionul poezia. Astfel, frumoasa poezie Kamadeva, a cărei ciornă se află în posesiunea mea, este scrisă cu creion, pe o foiță de hîrtie, ruptă dintr-
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
săptămânală. ... „Era prin 1881, un frig teribil, un ger de cră pau pietrele - se spune în Paloda nr. 27 din 1899; în odăița mică dar caldă, caldă ca inimile fondatorilor, se strânsese mănunchiul cel mai ales de tineri și sub inspirațiunea entuziastă și patriotică a regretatului profesor Ștefan Neagoe s‐au pus bazele unui ziar 112 care să predice adevărul și să distingă abuzul și nedreptatea..” Ziarul respectiv era Paloda. „Te avizez că în Bârlad apare un ziar hebdomadar - Paloda; în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
la un fenomen natural, furtuna; cel din urmă semnalează bogăția întâmplărilor. În fine, cea din mijloc rostește esențialul, denumirea unei categorii estetice: tragedia și caracterizarea ei - oribilă. Abia mai târziu povestitorul acestor întâmplări evocă inspirația, un alt factor important: O inspirațiune... - eu ca poet am totdeauna inspirațiuni! Dintre toate povestirile de natură dramatică din teatrul lui Caragiale, cea de față are o intenționalitate și o limpede conștiință estetică; ea nu este o simplă informare care poate să cuprindă, în textura ei
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
din urmă semnalează bogăția întâmplărilor. În fine, cea din mijloc rostește esențialul, denumirea unei categorii estetice: tragedia și caracterizarea ei - oribilă. Abia mai târziu povestitorul acestor întâmplări evocă inspirația, un alt factor important: O inspirațiune... - eu ca poet am totdeauna inspirațiuni! Dintre toate povestirile de natură dramatică din teatrul lui Caragiale, cea de față are o intenționalitate și o limpede conștiință estetică; ea nu este o simplă informare care poate să cuprindă, în textura ei, anumite elemente epice sau dramatice; este
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
pretendezvous encore? Inima-mi palpită de amoare. Sunt într-o pozițiune pitorească și mizericordioasă și sufăr peste poate. O da! Tu ești aurora sublimă, care deschide bolta azurie într-o adorațiune poetică infinită de suspine misterioase, pline de reverie și inspirațiune, care m-a făcut pentru ca să-ți fac aci anexata poezie: ‘Ești un crin plin de candoare, ești o fragedă zambilă, ‘Ești o roză parfumată, ești o tânără lalea! ‘Un poet nebun și tandru te adoră, ah! copilă! ‘De a lui
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
său asupra temelor de uz comun. Pentru a înțelege pe Loghi, trebuie din capul locului să vezi în artist un tovarăș de gânduri, să fi trecut prin aceleași emoțiuni ca și dânsul și, mai cu seamă, să ții ca integritatea inspirațiunii tale să nu fie cotropită de unele curente din moda cea nouă. Dar tocmai pentru aceasta, vor spune unii, Loghi nu e original; ceea ce vezi la dânsul vezi și la Böcklin. Din faptul că Loghi zugrăvește castele vechi, cu chiparoși
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]