594,080 matches
-
cu opresiunea modei blugilor, care nu ar trebui admiși decât că haine de lucru, la strung sau la șantier. Și adidașii intra în aceiași categorie de încălțări lipsite de gust, inacceptabile pentru oricine vine în vizită sau lucrează într-o instituție. Dar purtatul cravatei ? De ce oare în occident toți funcționarii sunt obligați să poarte camase albă scrobita și cravată, cu haine de culoare închisă, chiar și în timpul verii ? Dar la femei, până unde este acceptabil decolteul larg și aerisirea buricului ? O
Ai dreptul sa ramai dezbracat by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82989_a_84314]
-
poporul, timpit de comuniști și exploatat de corporatiști. Da, haină, gesturile, vorba sunt expresii ale persoanei. Unele mesaje sunt evidente, altele mai subtile. Uneori poți alege, alteori nu. Cînd haină, gesturile și vorba devin norme obligatorii, atunci ele exprimă cultură instituțiilor. Cine ți-a imprimat cindva ideea că a vină marxiști dă bine, a uitat să iți spună și că subiectul s-a fumat. Haină mesajelor tale cu Mao, Coreea e tare ponosita. Tu ai spus (v. Delta)că e mai
Ai dreptul sa ramai dezbracat by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82989_a_84314]
-
cu «Mai vorbim noi zilele astea» sau, si mai ciudat, « Hai că poate ieșim și noi la o bere!» deși, în realitate, vorbim de cel mult două ori pe lună și nu ieșim niciodată la bere. Când sun la o instituție de stat și sunt amânat de trei-patru ori pe motiv că funcționarul pe care-l caut nu e-n birou, incep o lungă perorație, presărată cu vorbe proaste, despre slujbașii care trag chiulul pe banii mei. Invariabil, ieșirea mea nu
Extra-optiunea toamnei by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83046_a_84371]
-
cîteva ori de la preluarea mandatului. “Totuși”, adică în ciuda scandalurile legate de obiectivitatea știrilor TVR și cacealmaua programelor electorale, toate patronate de fostul președinte-director general. Acestea contau acum mai puțin - Valentin Nicolau era brusc judecat după profitul pe care-l adusese instituției. Cred că va dati bine seama că avem aici de-a face cu o duplicitate. Pentru că, pe de o parte, cerem televiziunii publice să-și asume rolul educativ și să promoveze cultură și, pe de altă parte, judecăm performanță echipei
Jos din cui de-acum, oglinda! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83055_a_84380]
-
atunci cînd rolurile vor fi reîncărcate cu specificul de gen. Natură le favorizează pe femei în privința inteligenței emoționale, ele pot negocia mai subtil și mai eficace crizele. Cînd acest joc le va fi permis, vom fi într-o reală normalitate. Instituțiile puterii și unii lideri, mai nou, își aleg purtători de cuvînt femei. Dacă situația inversă poate părea ciudată, inseamna ca puțin am dreptate. Înseamnă că rolurile șunt încă scrise de bărbați, pentru bărbați. Așa că nu le întreba pe femei ce
Ce cauta femeile in politica? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82995_a_84320]
-
populare, care nu puteau fi controlate decât cu ajutorul unor bulevarde suficient de largi pentru a permite mișcări de artilerie. Acestea erau datele de tema, deci. Rezultatul a fost, însă, unul impecabil pentru că, în acela moment, arhitectura franceză era deja o instituție care funcționa vizual că un ceasornic sau, mai bine zis, după reguli lingvistice codificate milimetric. De sus în jos, școala de beaux-arts produsese deja îndreptare de ortografie vizuală, reguli de compoziție care cenzurau din start orice abatere de proporții sau
Vlad Bina: Bucuresti, Paris XIX si Boston XXI by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83067_a_84392]
-
post-revolutionari, mă tem că nu. Și mă tem că mai binele ar fi fost în acest caz dușmanul binelui. Dosariada abia începe și mi-a lăsat deja un gust foarte amar: suntem atât de troglodiți încât avem nevoie de o instituție de morală publică (CNSAS) care să elibereze certificate de păcătoși și mântuiți. Suntem atât de orbi încât avem nevoie să vină cineva deștept de la televizor să ne spună dacă mai contează acum că Mona Musca și-a văzut de treabă
Licheaua apelata nu se afla in aria de acoperire by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83063_a_84388]
-
care economistul Joseph Schumpeter (1883-1950), -care a predat la universitățile din Cernăuți și Harvard-, o numea “distrugere creativă”. În principiu, alternativele la “distrugerea creativă” pot fi alese că enunțuri decizionale cu valoare adăugată, într-o democrație participativa reală, unde există instituții normale (universități, academii etc) care pun asemenea liste cu variantele de soluții posibile la dispoziția oamenilor politici. Dar poate că în esență să, ce nu aparține ‚mitului fatalist’ al relației om-natură, “Ecologia Industrială” este mai mult decât o simplă știință
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
de două tipuri de ‘parcuri industriale’, foarte diferite între ele : i.) Parcurile industriale cu zero-emisii. îi.) Parcurile industriale virtuale. Dar nici una dintre aceste abordări extreme n-ar putea fi pusă la adăpost de critică și ‚instituționalizata’ automat. Se știe că instituția bisericii catolice, analizând candidaturile la sanctificare și beatificare, oferea un rol în dezbatere și personajului chemat Advocatus Diaboli. În ceea ce privește considerarea rolului ce îl pot avea parcurile industriale cu „emisii poluante zero” în succesul dezvoltării durabile, „avocatul diavolului” pledând împotriva clamărilor
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
au, prin forța lucrurilor, asemenea interese. Care nu coincid întotdeauna cu cele ale majorității credincioșilor". Fundalul unor atari manifestări, exprimate și prin mijlocirea unor apeluri anonime care au împînzit Capitala, n-ar putea fi decît nesiguranța de sine a unei instituții cu un trecut dubios: "Limbajul fundamental al afișelor cu pricina arată, fără să vrea, un singur lucru: că frica ierarhiei ortodoxe de a nu-și pierde oile din turmă rămîne foarte ușor psihanalizabilă. Modul în care conducerea bisericii oficiale din
Un spirit liber (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14676_a_16001]
-
melancolică, decentă constatare, implicînd un onorabil deziderat. Patriot totuși, la treapta intelectuală ce asigură posturii suportul cel mai substanțial, Mihai Zamfir se vădește în următoarea circumstanță: vizionînd una din renumitele emisiuni ale lui Bernard Pivot, Bouillon de culture, consacrată acelei instituții "fără rival în Europa", numită École Normale Supérieure, a aflat că unul din cei mai buni zece studenți ai acesteia, puși a defila în fața telespectatorilor, era românul Ilarion Pavel, care a comunicat că mai are încă cinci colegi compatrioți și
Un spirit liber (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14676_a_16001]
-
tânărul dirijor Cristian Oroșanu. În adevăr, tânăra generație de muzicieni performeri ai primei noastre scene lirice, preia răspunderi importante, răspunderi ce le-au fost încredințate dat fiind climatul de bună conlucrare indus cu concursul maestrului Ludovic Spiess, actualul conducător al instituției.
Debut de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14659_a_15984]
-
unor lucrări de seminar mai vioaie. Drept urmare, ecoul lor e cvasi-inexistent, iar în străinătate, nul. Cu toate acestea, dl. Treptow e considerat un "mare istoric", primit cu onoruri și, lucru incredibil pentru România, i se pune la dispoziție o veritabilă instituție: Fundația pentru Cultură și Studii Românești. Mai mult, această fundație (printre ai cărei fondatori se numără prefectul din epocă al Iașului!) este finanțată de Fundația Culturală Română! Ca și cum n-ar fi fost destul, echipa d-lui Treptow primește deîndată un
Treptele lui Treptow by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14709_a_16034]
-
această fundație (printre ai cărei fondatori se numără prefectul din epocă al Iașului!) este finanțată de Fundația Culturală Română! Ca și cum n-ar fi fost destul, echipa d-lui Treptow primește deîndată un sediu. Și asta într-un moment în care instituțiile culturale din România sunt, practic, vânate de autorități, scoase din tradiționalele lor locuri de activitate (pot da exemple și aduce probe!). Cum se explică misterul? O oarecare luminiță se întrevede, dacă luăm în considerare că proprietarul clădirii puse la dispoziția
Treptele lui Treptow by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14709_a_16034]
-
bucluc. Dacă înalții specialiști în informații recrutează oameni de factura lui Treptow, atunci mitul "profesionismului" acestor ofițeri e o cacialma de cea mai joasă speță. Deocamdată, pentru a mușamaliza perversiunile amicului draculean s-au coalizat, în grade diferite, mai multe instituții ale statului: SIE, M.Ap.N., Poliția, Ministerul Justiției. Parcă e o adunătură prea mare pentru un Treptow atât de mic. Iar dacă n-ar fi existat și nefericita intervenție a lui Ioan Talpeș, "apărătorul zelos", cum îl descrie un ziar, poate
Treptele lui Treptow by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14709_a_16034]
-
pentru că înainte de a fi o listă de bunuri mai mult sau mai puțin perisabile, înainte de a fi un semn de solidaritate a generațiilor, un argument al continuității și o garanție a debutului responsabil în viața de cuplu, zestrea este o instituție fundamentală a practicii sociale, o acțiune care a atins, prin uz, stereotipia înaltă a unui act ritualic. Este foarte interesant de observat, în acest sens, că din plaja destul de largă a documentelor prezente în expoziție, adică din conținutul foilor de
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
era încorporat în zestre, din moment ce destrămarea unei familii nu atrăgea automat după sine și recuperarea bunurilor aduse în patrimoniul comun dacă vinovăția era limpede stabilită. Dar cum societatea noastră, croită ambiguu după modele orientale, dar plină de interes și pentru instituțiile occidentale, era una evident falocrată, în special vinovăția femeilor în compromiterea unei căsnicii atrăgea după sine și pierderea drepturilor asupra patrimoniului propriu. Chiar dacă toate aceste informații, mai mult sau mai puțin explicite, se regăsesc în textul și în subtextul expoziției
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
spuneți că e absurd, pentru că de doisprezece ani încoace în România nu s-au împlinit decât profețiile absurde! Dacă soluția monarhic-iliesciană nu vă surâde, există încă una, la fel de avantajoasă pentru Iliescu și de catastrofă pentru Năstase: pur și simplu, desființarea instituției prezidențiale. Tot prin modificarea Constituției, și tot prin invocarea unui model ilustru: se știe doar că în America președintele e șeful guvernului - și atunci totul n-ar mai fi decât o chestiune de titulatură. Adică, în loc să ne alegem președintele, ne
Iliescu, succesorul lui Iliescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14688_a_16013]
-
Moldova, după cel de-al doilea război mondial, într-o Românie cu bocancul sovietic pe grumaz? S-a născut Alexa Visarion, astăzi regizor de teatru și film, absolvent în 1971 al I.A.T.C.-ului, profesor de regie la aceeași instituție (U.N.A.T.C.). Omul nostru este și un personaj, cu sînge slav clocotitor - se pare moștenit de la un bunic rus - coleric, pătimaș și sensibil, rece, tăios și intransigent însă cînd ceva sau cineva i se pune de-a latul sau strîmb
Gară pentru trei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14728_a_16053]
-
același tratament e aplicat adjectivului confortabil (din fr. confortable), care devine comfortabil, după engl. comfortable: "telefonul poate fi mânuit destul de comfortabil cu un effort (sic!) minim" (telefonulmeu.ro); "ne este mai comfortabil să vedem răul undeva în afara noastră, într-o instituție sau persoană" (intercer.net/forum); "Acasă ar trebui să fie pentru oricine acel loc unde se simte comfortabil, unde gîndește că poate lăsa o amprentă" (romania.org/forum) etc. Cuvîntul are o tipică istorie de du-te-vino în spațiul lingvistic european
Comfort by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14750_a_16075]
-
Pentru că ei își văd liniștiți de treabă în cele mai înalte funcții. Poți părea nebun cînd încerci să ai o atitudine normală într-un sistem cultural încă extrem de bolnav. Si poți înnebuni de-a binelea cînd vezi teribila continuitate: pentru instituțiile culturale, '89 aproape n-a contat. în ciuda acestora Daneliuc construiește, scrie, imaginează scenarii pentru viitoarele filme. Daneliuc știe unde stă adevărata luptă: "Cenzura economică este mai feroce decît cea ideologică". El este o victimă a ambelor cenzuri. Unul dintre cele
Pisicii, cizme, volupăți by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14745_a_16070]
-
și Averescu. îi plăcea să se filmeze trăgînd din pistoale și, cînd nu se filma, se imagina. A ajuns cu timpul să hrănească fantasma onanistă că ar fi mercenar în Legiunea Străină, deși bietul om nu era decît colonel în instituția aceea." Întîlnirea cu Ion Iliescu este de un haz nebun. Regizorul trebuie să îndure cîteva răbufniri culturale ale președintelui: îi spune că dacii vorbeau latina încă înainte ca romanii să apară pe aceste meleaguri. Personajul Daneliuc nu ripostează, are nevoie
Pisicii, cizme, volupăți by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14745_a_16070]
-
care cele mai faimoase au fost Alianța Civică și Grupul pentru Dialog Social. Ce se întîmplă după aproape un deceniu și jumătate este uimitor doar pentru cei care nu-și cunosc istoria. Nu este, din nefericire, prima oară cînd, reformîndu-se instituțiile statului, o adevărată societate civilă nu ia naștere. Ce înseamnă, îndefinitiv, societate civilă? Foarte simplu spus, ea este o solidaritate și o capacitate de reacție spontană a indivizilor și a grupurilor de indivizi față de deciziile statului și, mai în general
Societatea civilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14739_a_16064]
-
părerea lui, corespunzătoare fondului nostru), pe care le combătea, ca și Eminescu, dar sociologii și istoricii culturii din secolul XX au demonstrat că se poate evolua și de la formă spre fond. nu este altceva decît acest fond intern corespunzător unor instituții democratice pe care le-am adus din afară. Ar fi, cu alte cuvinte, fondul nou intern creat de niște instituții importate. Două lucruri se produc în istoria noastră confruntată cu o asemenea provocare. Primul este refuzul formei noi. Orgoliul național
Societatea civilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14739_a_16064]
-
au demonstrat că se poate evolua și de la formă spre fond. nu este altceva decît acest fond intern corespunzător unor instituții democratice pe care le-am adus din afară. Ar fi, cu alte cuvinte, fondul nou intern creat de niște instituții importate. Două lucruri se produc în istoria noastră confruntată cu o asemenea provocare. Primul este refuzul formei noi. Orgoliul național ne împiedică să acceptăm că, de exemplu, Constituțiile României din 1866, 1923 și 1991 au avut, toate, un model francez
Societatea civilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14739_a_16064]