397 matches
-
această metodă de învățământ, criteriile sub care putem dezvolta tipologii ale exercițiului sunt multiple; considerăm că am putut evidenția prin cele prezentate mai devreme câteva arii de acțiune ce pot fi dezvoltate prin intersecțiile care se produc între ele. Simulările instrucționale implică, la diferite niveluri, cursanții. În literatura de specialitate sunt ilustrate mai multe funcții ale acestora: - stimulează interesul participanților; - oferă informații acestora; - intensifică dezvoltarea anumitor abilități; - produc schimbări în atitudini și comportamente; - pregătesc cursanții să-și asume noi roluri în
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
tuturor membrilor; și - sarcina de tip discreționar presupune că membrii grupului pot combina opțiunile individuale în orice manieră doresc, neexistând paternitatea soluției exprimate, aceasta din urmă fiind rezultatul contribuției tuturor participanților. Astfel, învățarea prin cooperare reprezintă mai degrabă o filosofie instrucțională decât o metodă aparte (putându-se regăsi, de altfel, în structura mai multor metode și tehnici de învățare). Utilizarea cooperării în învățare se bazează pe faptul că o instruire guvernată de competiție, așa cum de multe ori regăsim în învățământul tradițional
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
stabilește zece etape necesare: 1. împărțirea clasei în grupe de patru până la șase elevi/studenți; 2. selectarea câte unui subiect din fiecare microgrupă pentru rolul de profesor; 3. predarea pe care trebuie să o efectueze aceștia este călăuzită spre obiective instrucționale identice, dar cu utilizarea propriilor alegeri în ceea ce privește metodele pe care le vor folosi în grupuri; 4. desemnarea „elevilor-profesori” este simultană, iar pregătirea lor, care va necesita 15-20 de minute, se va face în colțuri diferite ale clasei; 5. „elevii-profesori” vor
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Handbook of Organizational Communication, Sage Publications, Inc., Thousand Oaks. Jinga I.; Negreț, I. (1999), Învățarea eficientă, Editura Aldin, București. Jinga, I. (2005), Educația și viața cotidiană, Editura Didactică și Pedagogică, București Jinga, I., Negreț-Dobridor, I. (2004), Inspecția școlară și designul instrucțional, Aramis, București. Jinga, I.; Istrate, E. (coord.) (2001), Manual de pedagogie, Editura All, București. Johns, G. (1998), Comportamentul organizațional, Editura Economică, București. Johnson, D.; Johnson, R. (1995), Creative Controversy: Intelectual Challenge in the Classroom, Interaction Book Company, Edina, Minnesota. Johnson
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
care după cum am văzut, era cea care formula pentru prima dată necesitatea proiectării bazată pe obiective, nu este considerată și tratată special, ca un element de adevărată noutate, despre aceasta vorbindu-se accidental, poate pentru reducerea redundanței terminologice, cf. unitatea instrucțională, (p. 132), utilizându-se pentru unități interpuse între conținuturile anuale și cele ale unității didactice fundamentale, lecția cu precădere temă și capitol. Ea beneficiază ca factor distructiv și de o hipocodificare, în această etapă, din partea unor specialiști, fiind subsumată lecției
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
sînt date două variante de proiecte de planificări trimestriale (C. Bărboi, 1983:.131-132). Prima variantă conține la prima rubrică „obiective terminale”, rubrică urmată de materializarea obiectivelor în „activități didactice”, iar în varianta a doua, prima rubrică cere menționarea capitolului (unității instrucționale), iar în rubrica următoare obiectivele urmărite prin studierea acestuia. Aceste dovezi nu pot decât să ne conducă la concluziile că, deși lucrarea în discuție este cea mai novativă pentru etapa despre care vorbim - fiind și cea mai elaborată, prin dimensiunea
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
a acestei reforme. Faza de tranziție Prima lucrare apărută după declanșarea reformei educaționale românești, în didactica limbii și literaturii române este lucrarea Georgetei Corniță, (1993). în ceea ce privește problematica proiectării și nu numai, autoarea reia demersul C. Bărboi (1983), în capitolul Design instrucțional, unde distinge 2 tipuri de proiectare: „a sistemelor de instruire” și a „activităților didactice”, sub cele din urmă înregistrând proiectarea „scenariului didactic”, termen utilizat ca sinonim pentru mai vechiul „plan de lecție” (1993: 3). Găsim însă alocat un spațiu special
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
conținut, evaluare, Tribînv, 5, nr. 50, 1994, 4-5. [50] CONSTANTINESCU-DOBRIDOR, GH., Ore speciale pentru citire și scriere, Tribînv, 5, nr. 7, 1994,5. [51] CONSTANTINESCU-DOBRIDOR, GH., Sintaxa limbii române. București, EȘ, 1994, 604 p. [52] CORNIȚĂ, GEORGETA, CONSTANTIN, CORNIȚĂ. Management instrucțional: proiectare-planificare, limba și literatura română: gimnaziu / - Baia Mare: Umbria, 1994. [53] CORNIȚĂ, GEORGETA, Metodica predării si învățării limbii și literaturii române, Baia Mare, Ed. Umbria, 1993, 222 p. Rec.: Violeta Apostol, Tribînv, 5, nr. 9, 1994, S; Cornelia Gârmacea, Un util manual
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Teora, 1996. [29] CONSTANTINESCU, ELENA; GOIAN, MARIA EMILIA; SÂRBU, MARCELA, Limba română. Citire - Comunicare - Lectură. Manual pentru clasa a III-a. București, Editura Teora, 1997, 208 p. în: îPrim, nr. -2, 1996, p. 46. [30] CORNIȚĂ, GEORGETA, CORNIȚĂ, CONSTANTIN, Management instrucțional. Proiectare-planificare, limba și literatura română, gimnaziu, Baia Mare, Eumbria, 1994, 81 p.(Didactici speciale). [31] COSTEA, OCTAVIA, Situații didactice de exprimare orală și scrisă, LL, 41, nr.1, 1996, 107.115. [32] COSTEA, OCTAVIA, Textul dialogat - demers practic pentru clasele V-
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
școlarității, fenomenul cunoaște nu numai o creștere cantitativa, ci și una de ordin calitativ;elevii rămași În urmă din clasa a IV-a rămân din ce In ce tot mai În urmă; ei acumulează mai multe și mai profunde lacune instrucționale care se repercutează negativ, În primul rând, asupra capacităților lor de a Înțelege și asimilă cunoștințele predate. Experiență valoroasă a Învățătorilor din școala noastră că și cea Înregistrată În alte țări, oferă nenumărate argumente În sprijinul concepției că soluția optimă
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
reliza un audit asupra organizării și funcționării centrelor de reeducare a minorilor și o analiză pertinentă a programei de educație fizică și a activităților extracurriculare, coroborate cu fundamentarea teoretică reieșită din literatura de specialitate, atunci vom putea determina experimental strategii instrucționale în plan educativ adecvate nivelului de cunoaștere, vârstei și caracteristicilor indivizilor din centrele de reeducare și vom putea elabora o programă de educație fizică și sport și o programă a activităților extracurriculare, în măsură să contribuie la îndeplinirea finalităților privind
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
cercetării așa cum sunt prezentate în capitolul 4.1. Obiectivul privind „fundamentarea teoretică și metodologică a cercetării” a fost realizat prin desfășurarea activităților care au vizat organizarea cercetării, documentarea asupra literaturii de specialitate aferente temei, studiul programelor școlare și a strategiilor instrucționale specifice învățământului preuniversitar de cultură generală și efectuarea auditului asupra mediului organizațional supus cercetării (anul 2007. Pentru realizarea obiectivului privind „elaborarea modelului strategiei instrucționale” s-a procedat la realizarea de activități care au vizat prelucrarea, analizarea și interpretarea datelor reeșite
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
vizat organizarea cercetării, documentarea asupra literaturii de specialitate aferente temei, studiul programelor școlare și a strategiilor instrucționale specifice învățământului preuniversitar de cultură generală și efectuarea auditului asupra mediului organizațional supus cercetării (anul 2007. Pentru realizarea obiectivului privind „elaborarea modelului strategiei instrucționale” s-a procedat la realizarea de activități care au vizat prelucrarea, analizarea și interpretarea datelor reeșite din activitățile primului obiectiv, elaborarea proiectului strategiei instrucționale de către membrii echipei de cercetare cu atribuții în acest scop. Apoi, prin analiza critică a proiectului
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
efectuarea auditului asupra mediului organizațional supus cercetării (anul 2007. Pentru realizarea obiectivului privind „elaborarea modelului strategiei instrucționale” s-a procedat la realizarea de activități care au vizat prelucrarea, analizarea și interpretarea datelor reeșite din activitățile primului obiectiv, elaborarea proiectului strategiei instrucționale de către membrii echipei de cercetare cu atribuții în acest scop. Apoi, prin analiza critică a proiectului elaborat și definitivarea proiectului de către componenții echipei desemnați cu astfel de sarcini (anul 2007. Obiectivul privind „experimentarea modelului de proiect” definitivat în cadrul obiectivului precedent
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
elevilor, cât și cadrelor didactice de specialitate cu activitate în școlile centrelor de reeducare din Găești și Buziaș. Acest obiectiv al proiectului ce face obiectul grantului în discuție s-a realizat și prin activități de autoevaluare a efectelor aplicării strategiei instrucționale experimentată, activități realizate de ambii parteneri ai procesului didactic și educațional: profesor - elev, materializate în răspunsurile acestora la o serie de itemi ai chestionarelor utilizate. Pe parcursul derulării acestei faze a proiectului s-au utilizat trei chestionare cu adresabilitate diferită
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
și din evaluarea aplicării experimentale la nivelul obiectivelor cadru și de referință, a conținuturilor și a formelor de organizare, a activităților specifice educației fizice și sportului, prevăzute în Planul cadru, în concordanță cu vârsta elevilor și carențele lor în plan instrucțional și educativ. Rezultatele evaluării și autoevaluării efectelor experimentării strategiei instrucționale au confirmat ipotezele cercetării și au determinat elaborarea argumentelor în modificarea programelor școlare de educație fizică și sport la ciclurile primar și gimnazial, programe prin care se propune o nouă
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
de referință, a conținuturilor și a formelor de organizare, a activităților specifice educației fizice și sportului, prevăzute în Planul cadru, în concordanță cu vârsta elevilor și carențele lor în plan instrucțional și educativ. Rezultatele evaluării și autoevaluării efectelor experimentării strategiei instrucționale au confirmat ipotezele cercetării și au determinat elaborarea argumentelor în modificarea programelor școlare de educație fizică și sport la ciclurile primar și gimnazial, programe prin care se propune o nouă strategie instrucțională pentru centrele de reeducare a minorilor, la această
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
educativ. Rezultatele evaluării și autoevaluării efectelor experimentării strategiei instrucționale au confirmat ipotezele cercetării și au determinat elaborarea argumentelor în modificarea programelor școlare de educație fizică și sport la ciclurile primar și gimnazial, programe prin care se propune o nouă strategie instrucțională pentru centrele de reeducare a minorilor, la această disciplină de învățământ. S-au realizat intervenții și la nivelul obiectivelor și a strategiei activităților extracuriculare și a celor educative care, intervenții ce s-au materializat într-un proiect global de utilizare
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
cu modul de organizare a proiectului cuprins în contractul de cercetare; d. se preocupă de realizarea dotărilor materiale și de capital necesare cercetării; 236 237 e. are dreptul de proprietate asupra rezultatelor cercetării, în condițiile legii; f. elaborează modelele strategiilor instrucționale în conformitate cu prevederile proiectului de cercetare; g. pune la dispoziție baza de documentare și cercetare proprie în vederea realizării cercetării; h. acordă asistență științifică și de specialitate în procesul de implementare a programelor de educație fizică și sport; i. în realizarea
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
cercetării experimentale; c. asigură înregistrarea în inventarul centrului a materialelor didactice procurate de prestator și utilizate în cadrul activității experimentale; d. are dreptul de folosință a datelor și informațiilor reieșite ca urmare a desfășurării cercetării; e. participă la elaborarea modelelor strategiilor instrucționale care fac obiectul cercetării; f. desemnează reprezentanții proprii în echipa de cercetare; g. întreprinde orice alte măsuri și activități considerate necesare proiectului, înștiințând partenerul în acest sens; 237 238 (3 Activități comune desfășurate de părțile semnatare: Realizarea și finalizarea proiectului
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
de continuitate. În acest context, principalele categorii de activități vizează: a. realizarea demersurilor necesare la organismele în drept pentru aprobarea / avizarea desfășurării cercetării; b. asigurarea desfășurării proiectului de cercetare în conformitate cu modul de organizare reieșit din contract; c. realizarea proiectului strategiei instrucționale sub forma programelor de educație fizică și sport; d. gestionarea utilizării datelor și informațiilor reieșite din cercetare, precum și diseminarea și valorificarea acestora, în condițiile legii. Art.6. Intrarea în vigoare și încetarea protocolului (1 Prezentul protocol intră în vigoare odată
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
cunoscute și evidente pentru toată lumea, și o serie de puncte slabe. Considerăm că una dintre cele mai importante limite ale modelului disciplinar de instruire, care justifică și încercarea noastră de a trece dincolo de ele, este modelul mental derivat din cel instrucțional și, mergând mai departe, modelul de acțiune (vezi figura 27). Compartimentarea instruirii produsă de modelul pe discipline se transferă în plan cognitiv prin operarea cu structuri foarte clar delimitate, situate mai mult sau mai puțin în interiorul „teritoriilor” disciplinare. Însă problemele
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
în manifestare de îndeplinirea unor condiții. Ea poate fi transferată cu ușurință și de aceea are o durabilitate ridicată. Pentru dezvoltarea cunoașterii conceptuale, rezultatele cercetărilor arată că trebuie folosite: 1. un curriculum în care disciplinele sunt integrate și 2. tehnici instrucționale care îi implică pe elevi într-o învățare socială interactivă, cum ar fi învățarea bazată pe probleme și pe proiect, învățarea prin cooperare (Roberts, Kellough, 2002, p. 2). Tabelul 5. Cunoașterea declarativă, procedurală și conceptuală În mod evident, disciplinele școlare
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
pentru rezolvarea problemei? III. Sinteza și aplicarea: a) construirea unei soluții/unui set de soluții alternative la problema respectivă; b) încercarea de a pune în aplicare soluția selectată sau de a oferi portofoliul de soluții unor persoane/instituții interesate. Modelul instrucțional derivat din instruirea centrată pe probleme este tot unul de sorginte constructivistă, în cadrul căruia elevii construiesc propria cunoaștere și înțelegere, corelând experiențele de învățare prin care trec cu achizițiile precedente. Ei sunt puși în fața unor probleme insuficient definite, care nu
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
constă în planificarea, eșalonată pe lecții și repere temporale exacte, de predare a materiei respective, în conformitate cu programa școlară unde sunt prevăzute capitolele, temele și subtemele, cu numărul corespunzător de ore pentru tratarea acestora. Proiectarea unei lecții constă în identificarea secvențelor instrucționale care se vor derula în cadrul unui timp bine determinat, respectiv o oră școlară 2, concretizându‑se, de la caz la caz, în proiecte de lecție, scenarii didactice, proiecte de activități educative recuperativ‑compensatorii, planuri de lecție etc. În activitatea de proiectare
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]