208 matches
-
ca „aparat Înregistrator” (al „funcționării reale a gîndirii”) se va putea face fără mari dificultăți, deși cu oarecari contradicții. Fondul „romantic” al sensibilității lui Voronca, ce subminează proiectul acelei „ordini sinteză obiectivă, clasică, integrală”, pregătește o atare tranziție. În plin „integralism”, el reabilitează conceptul de inspirație, scriind, de exemplu, În Note despre poem și antologie, că: „Poetul comunică cu Dumnezeu; glasul lui are răsfrîngeri de dincolo” și că: „Asemeni Ioanei d’Arc, poetul aude voci”. Cu cît Înaintează În timp, această
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
e un indiciu Însemnat, ca și numeroasele apeluri, În definiția imaginii, la „hazard”, „neprevăzut”, „aventură totală”, „nedefinit”, „miracol”, „impalpabil”, „magie” etc. „Desenul naiv, dezorganizat, suprarealist, nu putea lupta cu desenul construit masiv și viril, constructivist” - scria autorul eseului Suprarealism și integralism, optînd pentru „ordinea abstractă, cu armonie de legi și linii echilibrate” a celui din urmă (pe care o va dori transmisă și creației sale poetice din anii Integralului). Tot el introducea Însă În „ordinea” și „echilibrul” constructiviste, În același moment
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
pentru ca Înseși „fundamentele constructiviste” ale sintezei operate să fie pe nesimțite deviate spre un avangardism oarecum mai atenuat, dacă nu În spiritul său programatic afișat, cel puțin În litera... poemului. Am avut ocazia, de altfel, să semnalăm că, În plin „integralism”, Voronca nu renunță la ipostaza romantică a „inspiratului” („Poetul comunică cu Dumnezeu; glasul lui are răsfrîngeri de dincolo”, „Asemeni Ioanei d’Arc, poetul aude voci”) și declară că „Între a trăi aventura și a o scrie prefer(ă) ipostaza din
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
v. Punct, 1924, nr. 6-7. . Gramatică, ibidem. Pe marginea unui festin, În Integral, 1927, nr. 10. . Între mine și mine, În unu, 1929, nr. 19. . Gramatică, loc. cit. . 1924, În 75 H.P. . Arhitectura, În Punct, 1925, nr. 9. . Suprarealism și integralism, În Integral, 1925, nr. 1. . v. unu, 1929, nr. 19. . Tudor Arghezi - fierar al cuvîntului, În Integral, 1925, nr. 3. . Gramatică, loc. cit. . Ibidem. . Gramatică, loc. cit. . Cicatrizări (Poezia nouă), În Integral, 1925, nr. 1. . Marin Mincu notează: „Numai procesul
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
contemporane, II, București, Ed. Meridiane, 1971, p. 102. . G.C. Argan, Walter Gropius și Bauhaus-ul, București, Ed. Meridiane, 1976, pp. 62-63. . Cicatrizări..., loc. cit. . St. Bann, Op. cit., p. 1011. . v. articole ca Glasuri (În Punct, 1925, nr. 8) sau Suprarealism și integralism (În Integral, 1925, nr. 1). . Ora 10 dimineața, În unu, 1928, nr. 6. . Cicatrizări (Poezia nouă), În Integral, 1925, nr. 1. . v. Integral, 1927, nr. 13-14. . v. unu, 1930, nr. 25. . „Poeme În aer liber” de Stephan Roll, În unu
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
de sistem al limbii cu toate implicațiile sale:separarea sistemului (sincroniei) de seria modificărilor (diacronie), impunerea formei și nu a substanței, caracterul imanent al analizei stau la baza structuralismului lingvistic și semioticii. Deci structuralismul reprezintă privilegierea relaționismului (față de substanțialism), a integralismului (față de atomism), a formalismului (față de empirism). Analiza structurală (începînd cu cea avant la lettre a formaliștilor ruși de începutul secolului) pune între paranteze conținutul povestirii (mit, basm, nuvelă etc.) și se concentrează exclusiv asupra formei. Figurile narative nu contează (cîrtița
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
IX-lea, "atitudinea învinșilor", la "noul intransigentism", acela al lui Leon al XIII-lea, "sufletul cuceritor", care înțelegea să cucerească secolul pentru Christos și "să făurească o lume altfel decît prin forțele non-creștine din prezent"16. Se impune, astfel, ideea integralismului, întărită de Georges Goyau, istoric și catolic social, apropiat al lui Leon al XIII-lea, și preluată de Émile Poulat: catolicismul social nu este altceva decît consecința creștinismului integral, adică aplicat în mod integral, cu toate consecințele sale sociale: religia
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
creștine" (ianuarie 1944), el pune bazele unui Stat democratic, oferind Bisericii garanția libertății în acțiunile ei, dar departe de orice formă de clericalism. La acest catolic, care îi datora mult lui Lacordaire și părintelui Gratry, nu exista nici un fel de integralism. Biserica nu constituia pentru el decît inspiratoarea valorilor morale ale vieții sociale. Partidul a jucat un rol determinant în acești ani nesiguri dar cruciali, între 1943 și 1945; în Sudul eliberat, creștin-democrații au participat la viața politică ce a renăscut
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
fenomen artistic novator, chiar și în manifestările lui extreme de ostentație polemică și rebeliune paroxistică. Ramură insurgent-radicală a modernității și anticipatoare a postmodernismului, avangarda, devenită deja istorie literară, s-a perpetuat până în zilele noastre nu prin dadaism, futurism, constructivism sau integralism, ci prin curentul suprarealist; "legiferat" în 1924 de André Breton și trăit până la cel din urmă vers de Gherasim Luca sau Gellu Naum. Redescoperit și ilustrat în anii '60 de neoavangarda onirică (D. Țepeneag, Leonid Dimov, Vintilă Ivănceanu, Virgil Mazilescu
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
iar o bună parte din populație suportă teroare unor minorități agresive. Între acești poli, pot fi identificate alte situații-tip. Astfel, asistăm uneori la subordonarea, pentru scurte perioade de timp, a părților de câtre întregul social și instituirea unui fragil integralism societal-etatic, în cazul alianțelor naționale și coalițiilor de salvgardare publică. Mult mai frecvente sunt, însă, situațiile în care are loc subordonarea întregului social de câtre părți. Este cazul partidocrațiilor, caracterizate prin dominația oligarhiilor și a aparatelor de partid asupra întregului
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
opun o rezistență îndârjită ideilor moderne; secularizare și laicizare (adică desprinderea societății de instituțiile și practicile religioase); criza spirituală, concretizată prin slăbirea autorității instituțiilor religioase; prozelitismul și libertatea religioasă; comunismul și ateismul; ascensiunea sectelor; conflictele religioase; fundamentalismul; d) Fundamentalismul religios (integralismul) Fundamentalismul este o mișcare religioasă caracterizată prin interpretarea radicală a mesajului religios transmis de textele sacre. Pe baza lor, unele grupări, sub pretextul apărării valorilor religioase tradiționale dintr-o anumită societate, caută să preia toată puterea într-un stat. Fundamentalismul
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
care trebuie neapărat să le răstoarne scriitorul. Ceva să umble prin fundul cuvintelor, să le reînsuflețească, să le croiască un destin, să le stăpânească și să le comande". Fie că răspunde unui cititor și colaborator al publicației, fie că ironizează integralismul după ce reprezentanții curentului i-au dedicat un număr întreg al revistei, fie că respinge concepția tolstoiană despre artă sau critică realismul lui Delavrancea, Arghezi își scrie manifestul polemizând explicit. Ofensiva directă, motivată conjunctural, poate fi un bun pretext pentru a
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Un subcapitol este intitulat chiar: „Zalmoxis și preoții terapeuți“. Eliade crede că se practica și o magie în sensul superior al cuvântului. După ce comentează remarca lui Socrate din Charmides, el afirmă că în concepția medicală dacică transpare „doctrina analogică a integralismului hippocratic“ precizând: Tot Eliade afirmă că vechii biografi a lui Hippocrat sunt de acord în ceea ce privește șederea acestuia în nordul Traciei și anumiți autori moderni observă în privința cărților I și III ale Epidemiilor, că par a fi scrise de Hippocrat într-
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
e că prin intervenția rasei, sau prin cine știe ce fatalități ale destinului, acest iepure vrea să necheze și să muște, vrea să mugă și să sfâșie ca leii, acest contemplativ visător vrea să fie revoluționar. Voronca este, anume, unul din șefii integralismului, adică al unei arte complexe, energetice, cu imagini de 75 H.P. de care nu te poți apropia fără a fi electrocutat pe loc, cu pocnet de mitraliere și cu descărcări de artilerie grea... Voronca al nostru, păpădia risipită la vânt
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
cuvânt”. E o idee pe care poetul o va relua în mai multe rânduri, la scurte intervale, în articole din revistele Punct și Integral, în termeni sensibil asemănători. „Mai presus de pulsul individual - se poate citi sub titlul Suprarealism și integralism - stăruie pulsul epocei. Există un fond social care fecundă stilul artistului în stilul vremei. Realizările de artă se proiectează pe un perete de contimporaneitate”. Sunt formulări ce participă la fondul comun de idei al tendințelor „moderniste” ale momentului, neavând în
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
a se menține “în pas cu vremea”. Surprinderea „pulsului epocei” e urmărită însă cu atâta încordare, încât secvențele de timp avute în vedere devin tot mai mici, iar procesul metamorfozelor artistice corespondente e tot mai accelerat. Astfel că, vorbind despre „integralism” ca mișcare de sinteză modernă în care se contopesc elemente de expresionism, futurism, dadaism și suprarealism, Voronca le împinge de fapt pe toate acestea într-un trecut, ca evenimente precursoare în raport cu mișcarea cu adevărat vie, care este și ultima, cea
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
adaos: „Și apoi esențialul: Suprarealismul nu răspunde ritmului vremei. Acest caracter trebuie subliniat. E singurul care ne interesează”. Iar câteva rânduri mai departe: „La glasul secolului integral, suprarealismul însemna deci o absență. ș...ț Suprarealismul a ignorat glasul secolului strigând: INTEGRALISM. După expresionism, futurism, cubism, suprarealismul era tardiv”. Un atare atașament față de realitatea imediată ca proces, dinamică transformatoare, supusă unui ritm al metamorfozării permanente, presupune în mod logic opoziția, pe de o parte, în raport cu achizițiile culturale ale timpului revolut, cu tradiția
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
a implicat la noi mai mult decât el în definirea (și asumarea) acestei „stări de spirit”, marcată în egală măsură de ceea ce am putea numi teroarea convenției, a formelor moștenite și stereotipizate, și patosul înnoirii. În citatul articol Suprarealism și integralism, el evidențiază „efortul contimporan de neîncetată căutare de forme noi și lepădare a celor găsite” (s.n.) adăugând că: „Vizionarii de azi ne conduc fiecare cu un pas mai aproape de India Sufletească actuală. Dintre premergătorii aceștia se va înălța mâine Columbul
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
valabil, cum s-a observat, pentru întreaga avangardă românească) unei deschideri plurale a sensibilității spre acea „sinteză modernă”, de natură să fructifice - acum, într-o viziune predominant constructivistă - toate ideile novatoare difuzate în spațiul avangardist internațional. În cadrul grupării unu, unde „integralismul” inițial (vezi Manifestul semnat în primul număr al revistei de Sașa Pană) va ceda treptat locul unei tot mai evidente simpatii pentru programul suprarealist, Voronca va face și el uitată respingerea ideilor lui André Breton ca necorespunzând „ritmului vremei” și
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
ordinii-sinteză, clasice, integrale”, Voronca rămâne în fond un dezordonat și un ne-clasic, o sensibilitate ardent pasională - și această „mișcare ce deplasează liniile” străbate până în miezul celor mai voit austere geometrii, proclamate (cu patos!) în scrierile sale „integraliste”. „Sintetismul” sau „integralismul” în care i se pare că aude, în acest moment, împreună cu cei de la „Bauhaus”, „glasul secolului”, îl și situează, de altfel, într-un punct de răscruce al mai multor direcții avangardiste străbătute subteran de marea obsesie a dinamicii absolute a
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
ca „aparat înregistrator” (al „funcționării reale a gândirii”) se va putea face fără mari dificultăți, deși cu oarecari contradicții. Fondul „romantic” al sensibilității lui Voronca, ce subminează proiectul acelei „ordini sinteză obiectivă, clasică, integrală”, pregătește o atare tranziție. În plin „integralism”, el reabilitează conceptul de inspirație, scriind, de exemplu, în Note despre poem și antologie, că: „Poetul comunică cu Dumnezeu; glasul lui are răsfrângeri de dincolo” și că: „Asemeni Ioanei d’Arc, poetul aude voci”. Cu cât înaintează în timp, această
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
e un indiciu însemnat, ca și numeroasele apeluri, în definiția imaginii, la „hazard”, „neprevăzut”, „aventură totală”, „nedefinit”, „miracol”, „impalpabil”, „magie” etc. „Desenul naiv, dezorganizat, suprarealist, nu putea lupta cu desenul construit masiv și viril, constructivist” - scria autorul eseului Suprarealism și integralism, optând pentru „ordinea abstractă, cu armonie de legi și linii echilibrate” a celui din urmă (pe care o va dori transmisă și creației sale poetice din anii Integralului). Tot el introducea însă în „ordinea” și „echilibrul” constructiviste, în același moment
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
pentru ca înseși „fundamentele constructiviste” ale sintezei operate să fie pe nesimțite deviate spre un avangardism oarecum mai atenuat, dacă nu în spiritul său programatic afișat, cel puțin în litera... poemului. Am avut ocazia, de altfel, să semnalăm că, în plin „integralism”, Voronca nu renunță la ipostaza romantică a „inspiratului” („Poetul comunică cu Dumnezeu; glasul lui are răsfrângeri de dincolo”, „Asemeni Ioanei d’Arc, poetul aude voci”) și declară că “între a trăi aventura și a o scrie prefer(ă) ipostaza din
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
v. Punct, 1924, nr. 6-7. . Gramatică, ibidem. Pe marginea unui festin, în Integral, 1927, nr. 10. . Între mine și mine, în unu, 1929, nr. 19. . Gramatică, loc. cit. . 1924, în 75 H.P. . Arhitectura, în Punct, 1925, nr. 9. . Suprarealism și integralism, în Integral, 1925, nr. 1. . v. unu, 1929, nr. 19. . Tudor Arghezi - fierar al cuvîntului, în Integral, 1925, nr. 3. . Gramatică, loc. cit. . Ibidem. . Gramatică, loc. cit. . Cicatrizări (Poezia nouă), în Integral, 1925, nr. 1. . Marin Mincu notează: „Numai procesul
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
contemporane, II, București, Ed. Meridiane, 1971, p. 102. . G.C. Argan, Walter Gropius și Bauhaus-ul, București, Ed. Meridiane, 1976, pp. 62-63. . Cicatrizări..., loc. cit. . St. Bann, Op. cit., p. 1011. . v. articole ca Glasuri (în Punct, 1925, nr. 8) sau Suprarealism și integralism (în Integral, 1925, nr. 1). . Ora 10 dimineața, în unu, 1928, nr. 6. . Cicatrizări (Poezia nouă), în Integral, 1925, nr. 1. . v. Integral, 1927, nr. 13-14. . v. unu, 1930, nr. 25. . „Poeme în aer liber” de Stephan Roll, în unu
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]