197 matches
-
pentru întreaga umanitate și pentru toate timpurile. Și nu contează că se scrie ceva într-o limbă determinată: acesta este un mod de a fi universal pentru orice epocă și pentru orice destinatar."300 7. Statutul "discursului repetat" din perspectivă integralistă 7.0. În urma observațiilor de mai sus, câteva întrebări se profilează ca inevitabile: în ce măsură cadrul teoretic al integralismului lingvistic poate ajuta la o mai bună înțelegere a textemelor? Care ar fi particularitățile semantice ale "discursului repetat" în raport cu "tehnica discursului"? Care
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
este deductibilă din semnificații elementelor sale și din combinația lor gramaticală (ea nu semnifică faptul că "toate pisicile sunt gri în timpul nopții")"305. 7.1.2. Totuși, a proclama caracterul fundamental inanalizabil al textemelor ar presupune o deformare a doctrinei integraliste, de vreme ce, în realitate, Coșeriu nu susține așa ceva. Tot ceea ce afirmă, în ultimă instanță, textul din 1966 este că textemele nu pot fi analizate "în sensul propriu al termenului", "sens propriu" care coincide, în articolul respectiv, cu perspectiva lexematicii, adică a
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
mai multă precizie domeniul textemelor prin discutarea anumitor cazuri mai dificil de catalogat. b) Clasificarea coșeriană rămâne una efectuată dintr-o perspectivă gramaticală (mai exact, sintactică), vizând exclusiv clasa de substitute ale unităților "discursului repetat". Or, dat fiind specificul doctrinei integraliste, se pune problema dacă nu cumva se poate găsi și o modalitate de definire semantică (nu doar sintactică) a textemelor. c) Deși a avansat o clasificare de ansamblu a unităților "discursului repetat", Coșeriu nu și-a propus să realizeze și
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
doar exemplifică extensiunea textemelor, dovada cea mai concludentă în acest sens constituind-o faptul că, deși a avansat un aparat conceptual nou, autorul studiului a continuat să folosească chiar și aici categoriile lingvisticii tradiționale. Prin urmare, clasificarea textemelor din perspectivă integralistă (cu precădere din unghi semantic) rămâne un obiectiv încă nerealizat. 2.1.1. Vom începe, așadar, cu prima dintre cele trei probleme semnalate mai sus: care sunt cu exactitate frontierele textemelor? Coșeriu însuși își mărturisea dificultatea de a distinge "perifrazele
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
limbii și al designațiilor, care devin doar semnificante pentru 'sensul metaforic' al expresiei. Studiul acestor texteme constituie [...] cel dintâi "filon" care se impune a fi investigat sistematic în metaforica textului."323 3. Modelul prismatic al lui Dirk Geeraerts din perspectivă integralistă 3.0. Fără a intenționa să diminuăm acuitatea observațiilor lui Mircea Borcilă, credem, totuși, că "receptarea" și "încadrarea" câștigurilor semanticii cognitive de către lingvistica integrală nu ar trebui să se limiteze la achiziții empirice, ci poate să includă și anumite scheme
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
analiza discursului" și "lingvistica textului" (cea dezvoltată independent de doctrina coșeriană) au propus, în ultimele decenii, numeroase taxonomii ale textelor "informative"381. Mai mult, după 2000 s-a înregistrat și un riguros demers de fundamentare a tipologiei textuale din perspectivă integralistă 382. Cu toate acestea, stadiul curent al cercetării textual-tipologicului a arătat până acum "doar" că fiecare tip discursiv se caracterizează prin anumite funcții reperabile la nivelul configurației de ansamblu a textului, nu și (sau, în orice caz, nu în mod
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
a textemelor. Reconfigurarea se manifestă, de obicei, sub forma unor transformări care afectează însuși nucleul textemului (verbul, numele predicativ și/sau complementele necircumstanțiale), ceea ce face ca procedeele respective să poată fi clasificate pe bază gramaticală. Totuși, dat fiind specificul abordării integraliste, ne întrebăm dacă nu cumva putem găsi și un criteriu semantic de clasificare a transformărilor în cauză. 3.2. Din acest punct de vedere, e util să ne îndreptăm atenția spre clasificarea structurilor lexicale pe care Coșeriu a propus-o
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
lexical și clasa lexicală) și structuri paradigmatice "secundare", care "corespund domeniului tradițional al formării cuvintelor". În cadrul acestui domeniu, Coșeriu a înlocuit terminologia canonică (derivare - schimbare a categoriei gramaticale - compunere) printr-o nouă trihotomie: modificare - dezvoltare - compunere 390. Astfel, din perspectivă integralistă, modificarea "corespunde unei determinări gramaticale "inactuale", adică unei determinări care nu implică o funcție specifică (în enunț) a termenului primar modificat" (ex.: casă [subst.] - căsuță [subst.]). În schimb, dezvoltarea "corespunde unei determinări gramaticale care implică o funcție specifică a termenului
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
textelor literare, el este, totuși, insuficient pentru a surprinde complexitatea și, mai ales, specificul poesis-ului textual- discursiv. Acest fapt a fost subliniat în mai multe rânduri de către Borcilă, care, evidențiind atât meritele, cât și limitele lingvisticii textului, a adăugat doctrinei integraliste un cadru conceptual și metodologic capabil să explice particularitățile textului literar. Este vorba despre teoria poezei discursive 399, la care vom recurge de-a lungul acestui capitol pentru a identifica și explica sensurilor textemelor din romanul sadovenian. În această privință
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
inelul meu. Vei vorbi puțin și vei răspunde în limba elină la întrebări. Și astfel vei intra la învățătura ta cea din urmă și desăvârșită, sălășluind în acel templu șapte ani." (p. 22) Fără a constitui, din punct de vedere integralist, un textem propriu-zis, replica Magului funcționează ca un textem în ansamblul romanului. În plan compozițional, fragmentul citat reprezintă ceea ce naratologii numesc "prolepsă", adică o relatare a unui eveniment viitor. Acest eveniment se va desfășura - aflăm din capitolele următoare - întocmai cum
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
paremiologia, studiile literare ș.a.). Desigur că, din cauza complexității problemelor pe care le ridică, atingerea unui asemenea obiectiv nu ar putea fi, în ultimă instanță, decât rezultatul unui efort colectiv, la care să participe un număr cât mai mare de "școli" integraliste active pe plan național și internațional. Îndrăznim să credem, totuși, că în studiul de față am reușit măcar să întrezărim câteva dintre coordonatele unui asemenea demers, care vor putea servi astfel drept ghid sau, cel puțin, drept termen de referință pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
e Coşeriu. Dalla metaforica del linguaggio a una poetica de la cultura", în Nicoleta Neșu (ed.), Romania culturale oggi. Quaderni di Romania Orientale, vol. 2, Bagatto Libri, Roma, 2008, pp. 253-271. Borcilă, Mircea, "Resurecția mitului în studiile integraliste", în Caietele de la Putna, vol. 4: Fertilitatea mitului, 2011, pp. 158-167. Borcilă, Mircea, "Bringing Coseriu Home: Reflections on the Fate of his Legacy in our Changing World", în Eugenia Bojoga, Oana Boc și Dumitru-Cornel Vîlcu (eds.), Coseriu: Perspectives contemporaines, vol
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
București, 2001. Zaharia, Casia, Expresiile idiomatice în procesul comunicării. Abordare contrastivă pe terenul limbilor română și germană, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" Iași, Iași, 2004. Zagaevschi Cornelius, Lolita, Funcțiile metaforice în "Luntrea lui Caron" de Lucian Blaga. Abordare în perspectivă integralistă, prefață de Mircea Borcilă, Clusium, Cluj-Napoca, 2005. Zanne, Iuliu A., Proverbele românilor din România, Basarabia, Bucovina, Ungaria, Istria și Macedonia, vol. 1-10, ediție îngrijită de Mugur Vasiliu, Scara - Asociația Română pentru Cultură și Ortodoxie, București, 2003-2004. Ziem, Alexander, Frames of
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
180 Rodica Marian, "Lumile" Luceafărului, Remus, Cluj-Napoca, 1999. Emma Tămâianu, Fundamentele tipologiei textuale. O abordare în lumina lingvisticii integrale, Clusium, Cluj-Napoca, 2001. Lolita Zagaevschi Cornelius, Zagaevschi Cornelius, Lolita, Funcțiile metaforice în "Luntrea lui Caron" de Lucian Blaga. Abordare în perspectivă integralistă, prefață de Mircea Borcilă, Clusium, Cluj-Napoca, 2005. Nicoleta-Daisa Neșu, Textul politic. Limite și deschideri semiotice, Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2005. Oana Boc, Textualitatea literară și lingvistica integrală. O abordare funcțional-tipologică a textelor lirice ale lui Arghezi și Apollinaire, Clusium
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Idem, p. 315. 232 V. în acest sens Idem, Lecții de lingvistică generală, pp. 263-268; v. și infra, 4.1.1. 233 Idem, "Determinare și cadru", în Teoria limbajului și lingvistica generală, pp. 319-320. 234 În această privință, actualitatea concepției integraliste poate fi probată prin confruntarea cu una dintre cele mai răspândite perspective contemporane de abordare a discursului: pragmatica lingvistică. Astfel, tipologia coșeriană a "cadrelor" lingvistice seamănă în chip izbitor cu tipologia "contextelor" pe care o va propune, trei decenii mai
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
273 Ibidem, p. 165. 274 Ibidem. 275 Ibidem, pp. 87-88. 276 Apud Ibidem, p. 88. 277 Ibidem, p. 150. 278 Ibidem. 279 Ibidem. 280 În acest spațiu problematic al lingvisticii textului trebuie ținut cont și de contribuțiile substanțiale ale "studiilor integraliste" clujene: Emma Tămâianu, Fundamentele tipologiei textuale. Lolita Zagaevschi Cornelius, Funcțiile metaforice în "Luntrea lui Caron" de Lucian Blaga. Nicoleta-Daisa Neșu, Textul politic ș.a. 281 Eugeniu Coșeriu, Lingvistica textului, pp. 105-149. 282 Ibidem, p. 107. 283 Ibidem, p. 110. 284 Ibidem
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Idioms, pp. 57-78; Idem, The Poetics of Mind; Idem, "Idiomaticity and Human Cognition", în Martin Everaert, Erik-Jan van der Linden, André Schenk și Rob Schreuder (eds.), Idioms, p. 97-116. 317 V. în acest sens Mircea Borcilă, "Resurecția mitului în studiile integraliste", în Caietele de la Putna, vol. 4: Fertilitatea mitului, 2011, pp. 158-167. 318 Idem, "Lingvistica integrală și fundamentele metaforologiei". 319 Ibidem, p. 69. 320 Ibidem, p. 70. 321 Ibidem, p. 71. 322 Ibidem, p. 72. 323 Ibidem, p. 73. 324 Dirk
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de discurs și o retorică cu puternice accente naționaliste și antisemite. O intervenție precum aceea a lui Mihail Kogălniceanu, din 12 noiembrie 1857, de la tribuna Adunăriii Moldovei arăta, dincolo de exprimarea unei preocupări privind statutul evreilor în România, existența unei viziuni integraliste, unificatoare a diferențelor din spațiul românesc și nu una care să permită păstrarea elementelor distinctive ale fiecărei etnii. Sub aparenta respectare a libertății de conștiință și a neluării în calcul a diferențelor religioase, se ascundea aceeași incapacitate de percepere a
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
proclama Manifestul MRP-ului din noiembrie 1944, care se termina printr-un "apel către revoluționari". Dar se preciza că revoluția s-ar fi făcut respectînd legea, adică implicit pe calea compromisului: cuvîntul era golit de sens. În Italia, împotriva propunerii integraliste a lui Giuseppe Dossetti de a forma, în 1948, un guvern monocolor creștin-democrat pentru a promova o societate creștină, s-a impus linia centristă a lui De Gasperi, deschisă "laicilor". În Germania, CDU-ul a trecut de la programul de la Ahlen
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
o parte dintre aceștia, ca și Liga de altfel. Aceasta are în sînul ei un pol catolic dinamic, condus de Irene Pivetti, astăzi președinte al Camerei Deputaților: trecută prin Acțiunea Catolică, formată la Universitatea Sacré Coeur, ea reprezintă un catolicism integralist, străin de tradiția DC. Situația actuală din Italia ne amintește de aceea a anilor 1923-1924. Hegemonia creștin-democrată a luat sfîrșit, iar unitatea catolicilor în jurul DC, impusă după cel de-al doilea război mondial de către Montini și De Gasperi, apare ca
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
aceeași credință, împărtășesc aceleași valori ale demnității umane". Un factor important al reactivării filosofiei creștin-democrate l-a constituit, fără îndoială, ascensiunea Frontului Național și reînnoirea din interiorul său, dar și libertățile pe care le aveau UDF și RPR și tezele integraliste și naționaliste, al căror reprezentant de valoare a fost Philippe de Villiers. Pentru CDS a fost ocazia de a-și trezi identitatea, respingînd tentațiile autoritare și naționalismul exclusiv, de a-și scoate în evidență referințele, atașamentul față de Europa și spiritul
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
inevitabil, instituțiile, este posibil, avînd în vedere structura diversă a oportunităților politice, să elaborăm o tipologie, așa cum apare în tabelul 3.2. Tabel 3.2. Tipologia raporturilor mișcări / instituții Nivelul de opoziție față de instituții parțial total conflictual Mișcări expresive Mișcări integraliste Tipuri de raporturi cu instituțiile pacific Mișcări reformiste Mișcări comunitare Sursă: Tarrow [1996, 108] Legăturile dintre energiile eliberate de mișcări, cererile lor și răspunsurile sistemului și ale actorilor individuali au făcut deja obiectul unor cercetări referitoare la cazul Italiei [Tarrow
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
integral”, rezultat al interferenței artelor moderne: „poezie, muzică, arhitectură, dans, toate merg înlănțuite integral spre o gamă definitivă și înaltă”; în locul dezagregării suprarealiste, se propune „ordinea de esență instructivă, clasică, integrală”, integrarea în civilizația urbană modernă. Un precursor al modelului integralist pare să fie rusul N.C. Mihailovski (A. Nour, Un precursor integralist). Eterna problemă a luptei dintre vechi și nou în artă este reluată într-un atac la tradiție și la modelul ei literar reprezentat de Cezar Petrescu. În articolul Precizări
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287566_a_288895]
-
merg înlănțuite integral spre o gamă definitivă și înaltă”; în locul dezagregării suprarealiste, se propune „ordinea de esență instructivă, clasică, integrală”, integrarea în civilizația urbană modernă. Un precursor al modelului integralist pare să fie rusul N.C. Mihailovski (A. Nour, Un precursor integralist). Eterna problemă a luptei dintre vechi și nou în artă este reluată într-un atac la tradiție și la modelul ei literar reprezentat de Cezar Petrescu. În articolul Precizări lui Cezar Petrescu și etc. (5/1925) se promovează un nou
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287566_a_288895]
-
la humanitas, adevărata umanitate, fusesem în măsură să formulez destul de repede următoarea diferență elementară între bine și rău ca normă fundamentală pentru o moralitate umană autonomă: binele nu este doar ceea ce are valoare oricând și oriunde, cum susțin tradiționaliștii și integraliștii: buna tradiție antică adesea se dovidește mizantropică. Binele totuși nu este uneori nici măcar noul, cum susțin revoluționarii și extremiștii: noua mare revoluție se dovedește și ea puțin filantropică. În schimb, spus în cuvinte simple, pentru om binele este ceea ce îl
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]