201 matches
-
imprimă compozițiilor poetice și plastice un caracter „centripet” în jurul unui nucleu obsesional profund. Cu tot gradul ei (poate inevitabil) de arbitrar, periodizarea în speță o urmează, în linii mari, pe cea propusă de către Ion Pop în studiile sale de sinteză... „integralistă” dedicate avangardei literare românești (Avangardismul poetic românesc, 1969, Avangarda în literatura română, 1990 ș.a.). Totodată, ea își propune să introducă o disociere mai apăsată între avangardele anilor ’20 și Suprarealism, frecvent confundate în critica autohtonă. Cu excepția unor capitole succinte dedicate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
provocarea teologiei eliberării, care nu reprezintă însă decât o specie de integralism teologic, alături de teologia politică a lui Karl Rahner (1904-1984) și mișcarea nouvelle théologie, articulată sub impulsul lui Henri de Lubac (1896-1991)3. Milbank oferă această tipologie a teologiei integraliste: „dacă versiunea franceză «supranaturalizează naturalul», versiunea germană «naturalizează supranaturalul»”4. Legătura dintre teologia sud-americană a eliberării și teologia politică germană se explică printr-o interpretare comună a socialului, înțeles ca „sferă autonomă care nu are nevoie să se îndrepte către
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
o solidaritate de vase comunicante cu dinamica fenomenului creator contemporan, asimilează, În propriul proces de coagulare, ideile-forță ce o susțin, Îi urmează diagrama sinuoasă, imprimîndu-i accente individuale tot mai ușor de recunoscut, pe măsură ce Înaintăm În timp. Chiar și energetismul „șefului integralist”, privit cu o oarecare suspiciune de Lovinescu, Întrucît ar contrazice dominanta sensibilității lui Voronca, nu se mai Înfățișează, considerat În acest context, ca o simplă atitudine mimetică, veleitară, ci se așează organic În ansamblul căutărilor neliniștite ale unor soluții de
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
cubismul, futurismul), constructivismul Îi apare drept „a patra dimensiune”, „stilul epocei, expresia secolului”. Semnificativă sub acest unghi este și categorica respingere a suprarealismului, orientare foarte recentă, totuși, chiar În plină desfășurare, al cărei program este, evident, incompatibil cu al constructivismului integralist, dar care e repudiat În primul rînd cu argumentul necorespondenței cu actualitatea. Căci, după ce i se minimalizează forța Înnoitoare („suprarealismul nu cuprinde nici un aport propriu”) și după ce este redus, În fapt, la un soi de epigonism („realizările de artă suprarealiste
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
acesteia, În Înțelesul dat termenului de Angelo Guglielmi; experimentalism explicabil prin momentul apariției și datele ambianței socio-culturale specifice În care se manifestă avangarda românească, În calitatea sa de fenomen de „sinteză modernă”3, cum se definește ea În reprezentativa etapă „integralistă”. „Elogiul bătrîneții” (e titlul unui articol publicat de Ilarie Voronca În ziarul Adevărul În 1935), al „artei simplicității”, recunoașterea faptului că arta are „o misiune a orei sale”, că „poezia nu mai e [...] o plantă cu rădăcinile În aer”, ci
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
a reține Însă elemente ale energetismului futurist și ale radicalismului, În negație, dadaist. Participarea la revistele Punct și Integral aduce, inevitabil, amprenta mai puternică și mai limpede conturată a doctrinei constructiviste, scoțînd În relief ceea ce s-ar putea numi disponibilitatea integralistă, În sensul (valabil, cum s-a observat, pentru Întreaga avangardă românească) unei deschideri plurale a sensibilității spre acea „sinteză modernă”, de natură să fructifice - acum, Într-o viziune predominant constructivistă - toate ideile novatoare difuzate În spațiul avangardist internațional. În cadrul grupării
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
lumière de l’image” sau de mult căutatul „merveilleux” ale lui André Breton, vizînd o nouă, romantică deschidere a ființei spre Totul cosmic. Afirmă și Voronca: „În fulgerul unei imagini, toate fîntînile universului reînnoite”. Opțiunea pentru imagism fusese și a „integralistului” Voronca, ce așeza poemul sub semnul vizualității: „Fiecare poem o pupilă”. De data aceasta Însă, accentul se mută de pe vedere pe viziune, spectacolul exteriorului ca excitant al sensibilității poetice se anunță ca spectacol interior sau zonă de interferență Între vis
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
unei practici a poeziei ca o construcție În limbaj, ca și indiferentă față de „idee” și față de „natură”; sugestie radicalizată de avangardă În direcția de-simbolizării cuvîntului, a exploatării la maximum a concreteții verbului și, ca atare, a evadării, cum ziceau „integraliștii”, din „pastișul etern natural”. Experiența din Invitație la bal urmează, În linii mari, acestor exigențe. Dacă „artistul nu imită, artistul creează”, căutînd „linia cuvîntul culoarea pe care n-o găsești În dicționar” și forțînd tiparele gramaticii și logicii, eliberîndu-se, pe
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
cu cîteva luni mai Înainte) sub titlul Plante și animale. Terase, constituie, În această etapă a liricii lui Ilarie Voronca, un mic moment de „Întoarcere la natură”. Gestul nu e surprinzător: universul elementar nu fusese absent nici chiar din poemele „integraliste”, discursul erotic din Colomba Își Împrumuta reperele În mod ca și exclusiv din același cadru, iar În Ulise și Brățara nopților deschiderile spre asemenea orizonturi echilibrau, oarecum, febra „Împărăției afișelor luminoase”. Plante și animale șterge Însă cu totul urmele vechilor
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Ca jurnale vitrinele s-au deschis În cartier”, „Pupila ca o panoplie alunecînd”, „Tapetat peisaj ultim amurg În dicționar”. „Și virează foileton acest concert urban”, „Pomii Îți dăruie cărți poștale autumnale”. Dar astfel de imagini apar peste tot În versurile integraliste ale poetului: „Toate planetele au poposit În acest catalog de mașini agricole: Sena”, „miresmele se Împart ca afiș electoral”, „Știu pe dinafară vapoarele, ezitările, / Orașul, viața ta, ca tabla Înmulțirii / Te port În mine ca un registru copier”, „Ce afișe
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Voronca În spațiul avangardei a fost de natură să-i Întrețină, poate chiar mai mult decît la alți confrați, gustul pentru spectacular. Faptul, bunăoară, că primele contacte cu avangarda au avut loc, la el, În momentul de interferențe al constructivismului integralist cu prelungiri de ecouri dinspre futurism și dadaism, - moment de exaltare a „triumfului cerebralității music-hallului, acrobatismului”, cînd „În avioane călători cu sensibilități tari joacă pocker sau stepează În mîini” - s-a soldat cu consecințe hotărîtoare pentru evoluția sa ulterioară. Nu
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
exterior (În ultimă instanță universul Întreg e văzut ca o imensă scenă) și În aproximarea unor stări de spirit individualizate, În structurarea decorului sau În stilizarea gesticulației. Titlul micului volum din 1931 spune deja mult despre culoarea spectaculară a viziunii „integralistului” Voronca. „Invitație la bal” e Întîi de toate o chemare la sărbătoare, la libera expresie de sine și la o Încrezătoare Întîmpinare a lumii prin poezie. Căci lumea toată este un spectacol, În măsura În care se dăruie privirii ca infinită varietate de
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
unități de viziune, În sensul conturării universului ca spectacol dinamic, plin de vitalitate și culoare. Ceea ce se pierde la nivelul asocierilor izolate, se compensează În mare parte prin multiplicarea lor În serii de aproximativă echivalență. Caracterul „descriptiv”, „impresionist” al discursului „integralist”, deschis reportericește spre pulsul realului / imaginar facilitează o astfel de compensație. Trimiterea la tehnicile barocului se poate face din nou, căci, - cum scrie Dolores Toma - „Barocul [...] pe de o parte face similitudinea mai inconsistentă și deci mai insolită, pe de
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
tabuizare estetică a obiectului”. Multiplicarea perspectivelor prin captarea În spațiul asociativ a unor elemente ținînd de straturi diverse ale realului - și care ar putea fi raportată la dinamica plasticii futuriste ori la cubismul „analitic” - e acompaniată, Încă În aceste poeme integraliste, de procedeul numit, tot În legătură cu literatura barocului, circumlocuțiune sau perifrază („figură obținută prin Înlocuirea dominației proprii cu un echivalent, aproape totdeauna multiplicat În baroc și de natură metaforică sau metonimică”), astfel că textul poetic devine și aici „macrologic” („pentru că scrie
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
spus, pe date accidentale și de suprafață. Ne-am putut da seama Însă că o atare practică corespundea tocmai unei „logici” interne, justificată istoricește, a noilor atitudini față de limbajul poetic. În critica mai nouă, reactualizîndu-se ideile lui Voronca din faza „integralistă” despre „obiectivitatea” limbajului poeziei și „materialitatea” lui, accentul interpretării a Început să cadă pe capacitatea de „autoreprezentare”, a cuvîntului ca „material autarhic” supus unui proces al textualizării care „transformă o grămadă de semnificanți (semnele literare), Într-un sistem coerent ce
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
unor formule specifice, creația poetului se suprapune aproape perfect experiențelor acestei prime „avangarde istorice”, rămînÎnd semnificativă și prin distanțele pe care le va lua treptat, pînă la definitiva despărțire de ele, la vîrsta franceză a scrisului său. Încît, dacă formula integralistă a „sintezei moderne” a fost găsită, pe drept cuvînt, definitorie pentru ansamblul demersurilor avangardiste românești din acei ani, ea se aplică, mai mult decît la oricare alt reprezentant al mișcării, lui Ilarie Voronca. Analiza textelor sale programatice a evidențiat, rînd
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
clasicizează” Într-o fază mai tîrzie a creației și gîndirii sale (Ultimele sale poeme românești sînt... sonete!). Pe de altă parte Însă, avem aici o dovadă a deplinei sale reprezentativități pentru o avangardă literară pe drept cuvînt definită prin formula integralistă a „sintezei moderne” sau, mai recent, prin aceea a unui „avangardism prudent”, ca „tentativă de a transforma negativismul tipic avangardist Într-o afirmare constructivă” sau „experimentalistă”. În această ultimă și definitorie ipostază, Ilarie Voronca a ilustrat deopotrivă funciarul nonconformism al
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
preuniversitar, trebuie considerat un tot unitar pentru că reflectă realitatea vieții care există, de sine stătător, într-un mediu dat. La rândul lor, fiecare din disciplinele componente sunt unități de sine stătătoare care se încadrează într-un tot unitar. Concepția sistematică, integralistă asupra relației materiei vii cu mediul s-a impus în anul 1945 prin cercetările lui A. B. Novikoff și apoi prin cele ale lui L. von Bertalanffy din anii 1950-1968 (B. Strugren, 1994). Această toerie afirmă necesitatea de a găsi
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
proclama Manifestul MRP-ului din noiembrie 1944, care se termina printr-un "apel către revoluționari". Dar se preciza că revoluția s-ar fi făcut respectînd legea, adică implicit pe calea compromisului: cuvîntul era golit de sens. În Italia, împotriva propunerii integraliste a lui Giuseppe Dossetti de a forma, în 1948, un guvern monocolor creștin-democrat pentru a promova o societate creștină, s-a impus linia centristă a lui De Gasperi, deschisă "laicilor". În Germania, CDU-ul a trecut de la programul de la Ahlen
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
o parte dintre aceștia, ca și Liga de altfel. Aceasta are în sînul ei un pol catolic dinamic, condus de Irene Pivetti, astăzi președinte al Camerei Deputaților: trecută prin Acțiunea Catolică, formată la Universitatea Sacré Coeur, ea reprezintă un catolicism integralist, străin de tradiția DC. Situația actuală din Italia ne amintește de aceea a anilor 1923-1924. Hegemonia creștin-democrată a luat sfîrșit, iar unitatea catolicilor în jurul DC, impusă după cel de-al doilea război mondial de către Montini și De Gasperi, apare ca
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
aceeași credință, împărtășesc aceleași valori ale demnității umane". Un factor important al reactivării filosofiei creștin-democrate l-a constituit, fără îndoială, ascensiunea Frontului Național și reînnoirea din interiorul său, dar și libertățile pe care le aveau UDF și RPR și tezele integraliste și naționaliste, al căror reprezentant de valoare a fost Philippe de Villiers. Pentru CDS a fost ocazia de a-și trezi identitatea, respingînd tentațiile autoritare și naționalismul exclusiv, de a-și scoate în evidență referințele, atașamentul față de Europa și spiritul
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Cu siguranță, observația lui Slavici este un ecou asupra zilelor când poetul reflecta asupra destinului Basarabiei, la 1878. "Eminescu observă C. Jornescu și C. Petrescu nu a fost jurist și nu poate fi considerat ca atare, însă datorită gândirii sale integraliste, conceptele și ideile juridice, politice, etnografice, sociale și economice constituie un tot organic, un sistem de noțiuni, gânduri și instituții închegate."122 Să nu ne întrebăm de ce un specialist în drept de talia avocatului Titu Maiorescu n-a fost capabil
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
social, fundamentate pe încrederea în valorile științei. Ernst C a s s i r e r este unul dintre reprezentanții de seamă ai Școlii filozofice de la Marburg de orientare neokantiană. Este autor al funcționalismului, un curent de gîndire de tip integralist, și întemeietorul unei logici a funcțiilor. Reflecțiile sale asupra funcțiilor simbolice ale gîndirii sînt susținute de o erudiție neobișnuită, iar, printr-o evidentă deschidere către spiritul științific, Cassirer rămîne în cadrele generale ale criticismului pe care îl caracterizează ca fiind
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
limbajele științelor naturii, limbajele fizico-chimice, limbajele matematice etc.). Pe de altă parte, trebuie observat că există o direcție a segmentării cunoașterii în științe și discipline distincte, dar și o direcție a unificării cunoașterii prin științe și discipline de graniță. Viziunea integralistă nu poate lipsi, de aceea, nici în epoca actuală, apreciată ca o epocă a specializărilor, deși lipsesc spiritele înalte care să acceadă la o astfel de viziune. Din punctul de vedere al departajărilor din limbă, segmentarea cunoașterii presupune și o
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
mai mică măsură conținutul propriu-zis al sistemelor. În acest context, în filozofia lui Aristotel, îndeosebi în logică, s-au văzut reflexele trăsăturilor limbii grecești. Limba germană, cu construcțiile ei ample, a fost considerată de unii modelul indiscutabil al unei concepții integraliste precum cea realizată de Leibniz, în vreme ce alți exegeți consideră că filozofia lui Kant ar fi expresia cea mai adecvată a limbii germane prin afluxul de subiectivitate, pentru ca, după alte opinii, gîndirea lui Hegel, aflată sub zodia devenirii, să fie considerată
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]