89 matches
-
a merge să vedem ce-i dincolo, dincolo de fluviu, dincolo de mare, dincolo de munți, noi îi apărem ca niște vietăți ciudate, instabile și puțin fiabile. Din neîmplinirea, din nedesăvârșirea noastră, se naște o incontestabilă vulnerabilitate psihică o inferioritate morală, cred musulmanii integriști, care opun nebuniei îndoielii permanente nebunia imuabilei certitudini. Ei ignoră până la ce punct am putut noi miza pe aspirații nemărginite și am putut transforma însăși insuficiența noastră într-o dorință de peregrinare și de scotocire, luând-o ca remediu suprem
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
copii cu pasăre pe copertă. Ministerul Educației al Frontului Hamas tocmai a interzis acest basm popular. Hai spune păsărică, mai spune, din cauza iubirii imorale dintre un prinț și o prințesă (interdicția va fi curând abrogată). Proteste generale. Vă dați seama? Integriștii sunt puternici. Și cu ei trebuie să guvernăm. Asemeni tuturor liberalilor secularizați, asemeni creștinilor arabi, și el se simte prins într-un clește. Încadrat de "ultra" și la dreapta și la stânga. De la israelieni, de la guvernanții lor, vreau să zic, nu
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
care-i face să se omoare între ei pe radicalii din Hamas și pe burghezii cuminți din Fatah. Marionetele puppet kings, numite de romani, nu-și dau oare mâna cu monarhii, ereditari puși pe aceleași tronuri, de către Washington? Roma și integriștii evrei, America și zeloții lui Allah... Lucrurile se desfășoară ciclic, schimbarea gărzilor continuă, doar firma se schimbă. Santinelele israeliene postate la Poarta de Fier și la Poarta Neagră vinerea, pentru a interzice accesul pe esplanadă musulmanilor de mai puțin de
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
bune odată cu trecerea anilor. Să-i lăsăm lui Allah timpul de a ajunge pe divan pentru a ațipi un pic. Și să-i cerem lui Paris cel răzgâiat distanță și reținere. Să-i uite măcar o clipă pe extremiști, pe integriști, pe dijhadiști și pe ultraortodocși, pentru a băga de seamă mediile și constantele. Nu "religia radicală", ci calea de mijloc, esența "burgheză" a Revelațiilor scrise. Comentariul n-ar fi fair play. Atrocități? Au comis cu toții, pe rând. Vulcanii confesionali nu
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Alejandro Pidal y Mar a creat un partid confesional catolic, numit La Unión Católica. Luptele cauzate de orientările politice diferite au provocat discuții publice acide între El Siglo Futuro și La Fe, concretizate prin ruptura din 1888 și crearea Partidului Integrist, al cărui ziar avea să fie El Siglo Futuro. În 1887, din cele 492 de ziare cu subiect politic, 70 erau ale republicanilor. Cele mai importante erau: El Globo, El Solfeo, La Vanguardia, La República, La justicia. Anarhismul (clandestin până în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
din publicațiile importante din presa catolică a fost, așa cum am mai spus, El Debate, care era de partea conservatorilor și care s-a bucurat de o difuzare bună; a constituit o ocazie pentru ca ierarhia bisericească să se desprindă de presa integristă și carlistă, din ce în ce mai fragmentată. Dintre ziarele carliste, amintim El Correo Español (20.000 de exemplare în 1913); printre redactorii săi se număra Benigno Bolaños, ce manifestase anumite excese verbale în săptămânalul El Fusil, apărut după La Estaca și La Escoba
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
din ce în ce mai fragmentată. Dintre ziarele carliste, amintim El Correo Español (20.000 de exemplare în 1913); printre redactorii săi se număra Benigno Bolaños, ce manifestase anumite excese verbale în săptămânalul El Fusil, apărut după La Estaca și La Escoba. Dintre cele integriste s-a remarcat El Siglo Futuro, care a distribuit între 4.000 și 6.000 de exemplare în 1927. Tot catolice erau și El Universo (1900-1936), cu 15.000 de exemplare în momentele de vârf și La Gaceta del Norte
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Tiempo și El Nacional. Între cele liberale, Imparcial, El Liberal, El Correo și El Heraldo de Madrid. În sânul carliștilor, se dădea o luptă îndârjită între trei curente, reprezentate de câte un ziar: colaboraționiștii (El Fénix), legitimiștii (La Fe) și integriștii (El Siglo Futuro) (C. Almuina Fernandez, op. cit, p. 140). 175 J.L. Ruiz Sanchez, Prensa y propaganda catolica (1832-1965), Universidad de Sevila, 2002, pp. 22-23. 176 Ibidem, p. 22. 177 Dificultățile au fost diferite de cele existente în România; aici
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
el violent? Subliniați în cartea dvs. că există nenumărate versete blânde, care promovează toleranța față de ceilalți... Violența este conținută în Coran, dacă n-ar fi acolo, lucrurile ar fi foarte simple. Trebuie să admitem că poți fi foarte bine musulman integrist citind pur și simplu din Coran. Problema este de interpretare și de ierarhizare a ceea ce citești. Coranul nu este mai violent decât Biblia, ba chiar mai puțin. În Vechiul Testament există extrem de multă violență, o demonstrează astăzi unii specialiști. Chiar și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
ținut cont de îndulcirea evanghelică ce se operează față de Tora. Din păcate, astăzi nu această tendință de îmblânzire este pusă în valoare, e mult de făcut în sensul acesta. Singura posibilitate pentru a conjura violența coranică și lectura pe care integriștii o favorizează este de a decanta cele două tendințe: tendința transistorică cu mesajul peren și mesajul care merită neutralizat prin contextualizare istorică. Pentru că atunci când s-a născut Coranul, în spațiul antropologic care e al său, a constituit un progres din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
adevărului religios. Astfel, integrismele ratează să distingă între esențial și accesoriu. El vede de aceea o trădare a spiritului catolicismului în oficierea mesei în franceză și nu în latină, uitând că limbile primilor creștini au fost arameica sau greaca. Pentru integrist, tradiția trebuie acceptată așa cum este, fără modificare. Altfel spus integrismul transpune pe teren religios un conservatorism radical, producând o alianță între refuzul istoriei și nostalgia după trecut. Doar ca istoria ne arată că inexorabil lucrurile se schimbă... Fanatismul O ultimă
Religie () [Corola-website/Science/296516_a_297845]
-
amor"”, dar aceasta a fost de ajuns pentru a fi considerat unul dintre principalii exponenți ai literaturii spaniole. Această carte conține un protest de tip „goliardesc” (propriu clericilor sau studenților din Evul Mediu care duceau o viață dezordonată) împotriva posturii integriste a unui prelat care pretindea introducerea în dieceza să a doctrinei papale a celibatului obligatoriu, față de tradiția hispanica a unui contract de convenientă a preotului cu o femeie, potrivită unui teritoriu multicultural cum era dieceza din Toledo, care fusese locul
Arcipreste de Hita () [Corola-website/Science/308512_a_309841]
-
răsplătii, al Iadului și Raiului. Recurgerea la asemenea referințe elementare sărăcesc, în ochii săi, câmpul experienței interioare și o reduc la o „târguiala de bazar”, întărind tot mai mult cenzură socială și poliția moravurilor: acestea sunt ,după opinia lui, tentațiile integriste care atentează la libertatea individuală și integritatea corpului, care sunt cele două achiziții prețioase ale modernității, a căror adoptare, islamul o poate ocoli, nici amâna. Meddeb deplângea absența în țările islamice a unei elite educate care să conducă o dezbatere
Abdelwahab Meddeb () [Corola-website/Science/324604_a_325933]
-
simplă reîntoarcere la cuib a creștinilor necatolici, ci ca o posibilitate a unei dezvoltări calitative a catolicității.” De la Conciliul Vatican II, se vorbește despre Biserici și comunități ecleziale. Astfel a scris mult despre ecumenism și despre Biserică, inclusiv despre criza integristă. Influența sa a fost determinantă pentru următorii: A. Roncalli, viitorul Ioan al XXIII-lea, pe atunci nunțiu la Paris, citise și adnotase lucrarea « Vraie et fausse réforme dans l'Église » (1950), Paul al VI-lea era familiarizat cu opera lui
Yves Congar () [Corola-website/Science/328839_a_330168]