270 matches
-
rvajatijñ³na)2. Altele sunt derivate sau corespondente. Ajuns În acest stadiu, Patañjali descrie cum yoghinul poate poseda „cunoașterea trecutului și a viitorului” (atșt³n³gatajñ³na) sau „cunoașterea vocilor tuturor ființelor” (sarvabh¿tarutajñ³na). Între acele siddhi care au o funcție tehnică, nu numai intelectivă, sunt blocarea foamei și setei (kÌutpip³s³niv•tti) sau obținerea imobilității (sthairya), iar Între cele propriu-zis magice: intrarea În corpul altcuiva (paraïarșr³veïa), deplasarea În spațiu („mersul În cer”, ³k³ïa-gamana) sau posibilitatea de a deveni infinit de mic (añim³di-pr³durbh³va). Prin astfel de
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Îi dezvoltă gândirea creatoare, Îi conferă Încredere În propriile forțe și În capacitatea sa de a se integra cu rezultate superioare În lumea sa umană și/sau naturală. Formarea abilităților raționale, ale spiritului de sinteză, de analiză, ale celorlalte capacități intelective sunt, În bună parte, rezultatul acestei laturi educaționale. Numai că, excesul de scientism poate și, adesea, chiar conduce la o unidimensionalizare a personalității umane. Întradevăr, putem constata cu ușurință că, pentru marea majoritate a subiecților procesului instructiv-educativ actual, realizarea În
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
factori conativi. Factorii motivaționali sunt factorii propulsivi, cei care determină la acțiune. Aici se înscriu trebuințele, mobilurile, tendințele, emoțiile, dorințele. Factorii cognitivi sunt factori de cunoaștere a situației, a mijloacelor de acțiune. Intră în această categorie factorii perceptivi, reprezentativi, imaginativi, intelectivi. Factorii conativi sunt cei care determină punerea în aplicare a dorinței, a planului de acțiune. Aceste categorii de factori există în realizarea de obiective licite, dar și ilicite. În ambele cazuri se manifestă tendințe, dorințe de a realiza ceva și
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
individuală, voința rămâne atunci "în suspans", iar această favorizează paralizarea durerii din lume3. De altfel, Cioran se simte chemat a recenza iraționalitatea vieții, chemare ce îl transformă într-un "specialist al intolerabilului 4. Situată, ca și moartea, în afară rigorii intelective de vreme ce despre ambele se poate spune orice -, viața este irațională, fiindcă nu-i posibilă decât în absență cunoașterii, a raționalității. Nu trăim decât pentru că ne lipsește cunoașterea, spune Cioran, de îndată ce știm, nu ne mai convine nimic, atâta vreme cât suntem ignoranți, aparențele
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
coregrafice, teatrale, cinematograficeă și axiologica (valoricăă. Este o reflectare interpretativa a lumii prin mijoace expresive specifice. Prin forme, sunete, ritm și melodicitate, cuvinte, linii, culori etc., arta oglindește o realitate obiectiv subiectivă. Ea exprimă în variate forme comportamentul sensibil uman, intelectiv al creatorului, moduri specifice de a vedea, de a simți. Artă da expresie modului de a gândi și interpreta, comunica mesaje de idei și sentimente, comunica stări de spirit, se adresează senzorialității, experienței memorizate, inteligenței, imaginației creatoare. Henri Delacroix sintetizează
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
stări de spirit, se adresează senzorialității elevilor, experienței memorizate, inteligenței și imaginației creatoare. Prin forme, sunete, muzicalitate, cuvinte, linii, culori prin care elevul este educat să se exprime, oglindește o realitate obiectiv-subiectivă.Ea exprimă în diferite forme comportamentul sensibil uman, intelectiv al creatorului, moduri specifice de a vedea, de a simți. Creativitatea - una din cele mai fascinante noțiuni pe baza căreia progresul omenirii nu s-ar realiza - cu toate că este foarte mult utilizată, ea este încă o problemă controversată. Din toate definițiile
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
imaginii). În ciuda preciziei cu care sunt delimitate conceptele și cu care este individualizată în sistemul filosofic al Stagiritului, imaginația se dovedește totuși dificil de definit și de analizat altfel decât prin imagini, expresiile și totodată mediile sale de manifestare. "Facultatea intelectivă gândește speciile în imagini" (Despre suflet 431b) − ca și sintagma celebră din tratatul despre memorie, conform căreia nu se poate gândi fără imagine (450a1-2) −, introduce faptul că imaginile nu pot fi despărțite niciodată de concepte, cu toate diferențele dintre ele
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
lumea sensibilă la nivelul percepției, ordonând existența în relație cu ea; relativ independent față de fenomenul perceptiv i-mediat, sintetizează datele a ceea ce a perceput și transmite rezultatul în "memorie", în imaginar, orientat și controlat, conform unei subtile colaborări cu funcția intelectivă; totodată, atunci când trebuie să găsească soluții la situații de criză sau doar să dea răspunsuri la diverse probleme concrete, reîntoarce informațiile stocate, pe care poate să le reformuleze eficient. Imaginea ar corespunde unui tip de "efect de real"; deși e
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
folosirea limbii, oferind sugestii pentru pentru multiplicarea posibilităților ei și transformarea unor virtualități în fapte actualizate și în realități. Fără îndoială, funcția poetică presupune manifestarea subiectivă a vorbitorului, dar nu numai în formă sentimentală și volitivă, ci și în formă intelectivă și rațională. Funcțiile limbii, pe care le-a identificat Roman Jakobson, au fost stabilite prin analiza procesului comunicativ, ceea ce presupune, în principiu, că există o funcție supraordonată lor, funcția comunicativă, în sfera căreia ele pot fi considerate specii. În acest
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Întregii existențe și toate obiectele și experiențele noastre (simțuri, gândire, sentimente și intuiție) sunt doar posibilități cuantice dintre care conștiința poate alege, transformându-le În realități palpabile. Conștiința este expresie a activității ansamblului de funcții, stări și procese psihice senzoriale, intelective și reglatorii În unitatea lor funcțională; o sinteza integratoare de fenomene psihice ce permit subiectului (individul uman) să fie capabil să aibă percepția imediată și continuă a existenței sale, a actelor sale comportamentale și a consecințelor lor În lumea exterioară
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
și asupra sinelui și de a acționa În conformitate cu propria voință, ceea ce ne deosebește de mașini. Conștiința este un sentiment pe care omul Îl are asupra moralității acțiunilor sale. Conștiința expresie a activității ansamblului de funcții, stări și procese psihice senzoriale, intelective și reglatorii În unitatea lor funcțională. Conștiința o sinteza integratoare de fenomene psihice ce permit subiectului (individul uman) să fie capabil să aibă percepția imediată și continuă a existenței sale, a actelor sale comportamentale și a consecințelor lor În lumea
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
ochiul (ca substitut reciproc cu piatra), spirala. Uneori, în plan formal, răzbat ecouri din creațiile lui Ion Caraion sau Cezar Ivănescu, alteori cadențele sunt ludic folclorice sau argheziene și barbiene, dar B. încearcă să evite actul mimetic, chiar dacă uneori asumarea intelectivă nu e săvârșită. Un ultim poem, mărturie a unei conștiințe, iese din sfera ciclurilor și încheie o viață și o operă mult prea scurte (Posteritate). SCRIERI: Versuri pentru aer, I-II, îngr. și pref. Nicolae Manolescu, București, 1986-1989; ed. (Vers
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285976_a_287305]
-
Perspective ale creativitatii I 1.2. Teorii ale creativității CAPITOLUL II p.18 Factorii creativitatii II 1. Sistematizare si prezentare p.18 II .2. Factori care condiționează creativitatea p. 21 II .2.1. Factori psihologici II .2.1.1. Factori intelectivi A. Imaginația B. Gândirea C. Stilul perceptiv II .2.1.2. Aptitudini speciale II .2.1.3. Factori nonintelectuali A. Sistemul atitudinal B. Motivația C. Afectivitatea D. Temperamentul E. Caracterul II .2.2. Factori biologici A. Ereditatea B. Sănătatea mentală
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
d) nivelul cultural; e) securitatea psihologică; f) securitatea personală g) spiritul vremii h) „ miturile dinamice ” ca expresie a dorințelor umane colective (Ana Stoica-Constantin, 2004, pp. 158-159) Carmen Crețu prezintă factorii care influențează evoluția fenomenului creației: A. Factori psihologici 1. Factori intelectivi a) gândirea divergentă b) gândirea convergentă c) stilul perceptiv 2. Factori nonintelectivi ( de personalitate ) a) Motivația b) Afectivitatea c) Imaginea de sine d) Sistemul atitudinal B. Factori biologici 1. Ereditatea 2. Vârsta C. Factori externi a) Mediul socio-cultural b) Familia
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
condiții educative: * nivelul de pregătire al profesorului; * influența predecesorilor, mediul ambiant, a profesorului, a școlii. (A., Cosmovici, Luminița Iacob, 1987, pp. 21-23) Consultând literatura de specialitate, considerăm că următorii factori care influențează evoluția fenomenului creației: A. Factori psihologici I. Factori intelectivi 1. Imaginația 2. Gândirea cu factorul ei general inteligență 3. Stilul perceptiv II. Aptitudini speciale III. Factori nonintelectuali ( de personalitate ) 1. Sistemul atitudinal 2. Motivația 3. Afectivitatea 4. Temperamentul 5. Caracterul B. Factori biologici 1. Ereditatea 2. Sănătatea mentală / fizică
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
Factori biologici 1. Ereditatea 2. Sănătatea mentală / fizică C. Factori externi 1. Condiții educative în mediul școlar și familial 2. Condiții socio-economice și culturale II .2. Factori care condiționează creativitatea II .2.1 Factori psihologici II .2.1.1 Factori intelectivi A. Imaginația Imaginația - proces psihic al cărui rezultat este obținerea unor reacții, fenomene psihice noi în plan cognitiv, afectiv sau motor. ( A., Cosmovici, 1996, p. 36) Imaginația prezintă următoarele însușiri care pot fi considerate drept principalele caracteristici ale creativității: 1
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
perspectiva disputei contemporane amintite, statutul de id quo sau id quod al entita tilor interme diare, adică funcția pe care entitățile intermediare o joacă în cadrul procesului de cunoaștere. Datorită atenției sporite pe care exegeza contem porana a oferit-o nivelului intelectiv al cunoașterii, o sarcină aparte a acestui capitol este reprezentată de topografierea diverselor tipuri de interpretări actuale dedi câte epistemologiei tomiste. Rolul acestei topografieri este acela de a ma ghida în încercarea de a propune o nouă interpretare a procesului
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ceea ce noi astăzi am numi o teorie hibrida a cunoașterii a realistă și reprezentationalista în același timp, doar ca pe segmente diferite ale procesului de cunoaștere. Analizând textele to miște, am observat că, de la nivelul simțurilor externe până la primul nivel intelectiv, cel al intelectului agent, entitățile intermediare specifice joacă rolul de id quo al cunoașterii, adică joacă un rol cauzal, ceea ce se integrează în cadrele interpretării realiste. Însă la cel de-al doilea nivel intelectiv, cel al intelectului posibil, la care
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
nivelul simțurilor externe până la primul nivel intelectiv, cel al intelectului agent, entitățile intermediare specifice joacă rolul de id quo al cunoașterii, adică joacă un rol cauzal, ceea ce se integrează în cadrele interpretării realiste. Însă la cel de-al doilea nivel intelectiv, cel al intelectului posibil, la care se produce actul propriu-zis al cunoașterii, entitatea intermediară joacă un rol cogni tiv, îndeplinind funcția de id quod al cunoașterii, ceea ce înseamnă că, la acest nivel, duelul este câștigat de interpretarea reprezentationalista. Consider că
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
va facilita identificarea modurilor cognitive de a fi ale unei forme și, implicit, aflarea criteriului cognitiv. În plus, parte din aceste informatii îmi vor folosi și în capitolele următoare, atunci când voi pune în discuție probleme legate de cunoașterea senzorială și intelectiva. Din aceste motive propun următorul tabel, care cuprinde în coloanele de la A la D modurile de a fi ale unei forme, iar în rândurile de la 1 la 6 exemple de situatii în care este implicat un transfer de forme. Intersecțiile
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
o formă este mai imateriala, cu atat devine mai inteligibila. În simțuri formă este mai puțin imateriala, deci mai puțin inteligibila decât în intelect, motiv pentru care există o diferență între cunoașterea senzorială, care este legată de individual, și cea intelectiva, care este universală. Îngerul, fiind prin natura lui o ființă complet imateriala, spre deosebire de intelectul uman, a cărui imaterialitate este situată pe o treaptă inferioară îngerilor datorită unirii cu trupul, vă recepta formă altui înger într-un mod pur ima terial
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
dublă, anatomica și fiziologica. În subcapitolele ÎI.1. a Cum are loc cunoașterea umană la nivelul simțurilor externe?, ÎI.3 . a Cum are loc cunoașterea umană la nivelul simțurilor interne?, ÎI.5 . a Cum are loc cunoașterea umană la nivelul intelectiv? voi realiza o analiză anatomica a etapelor succesive prin care trece un subiect cunoscător uman pentru a putea ajunge de la cunoașterea senzorială la cea intelectiva; mai exact, voi prezenta stadiile procesului de cunoaștere și elementele angre nate în acest proces
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
umană la nivelul simțurilor interne?, ÎI.5 . a Cum are loc cunoașterea umană la nivelul intelectiv? voi realiza o analiză anatomica a etapelor succesive prin care trece un subiect cunoscător uman pentru a putea ajunge de la cunoașterea senzorială la cea intelectiva; mai exact, voi prezenta stadiile procesului de cunoaștere și elementele angre nate în acest proces. În subcapitolele ÎI.2. a Ce rol joacă speciile sensibile în cadrul procesului cunoașterii umane?, ÎI.4. a Ce rol joacă imaginile (phantasmata) în procesul cunoașterii
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
tuita din materie (trup) și forma (suflet). Urmându-l și în acest loc pe Aristotel, Toma vorbește despre trei părți ale sufletului: partea vegetativa, responsabilă de nutriție, creștere și reproducere; partea senzorială, responsabilă de senzații și de mișcare; și partea intelectiva, care conține voința și intelectul. Propriu-zis, doar partea senzorială și cea intelectiva sunt implicate în procesul cunoașterii, motiv pentru care, în cele ce urmează, voi analiza doar aceste două pa rti. Fiecare din aceste două părți ale sufletului are potente
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
loc pe Aristotel, Toma vorbește despre trei părți ale sufletului: partea vegetativa, responsabilă de nutriție, creștere și reproducere; partea senzorială, responsabilă de senzații și de mișcare; și partea intelectiva, care conține voința și intelectul. Propriu-zis, doar partea senzorială și cea intelectiva sunt implicate în procesul cunoașterii, motiv pentru care, în cele ce urmează, voi analiza doar aceste două pa rti. Fiecare din aceste două părți ale sufletului are potente (potentia), sau puteri (vis), care pot fi cognitive sau apetitive. Pentru a
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]