16,255 matches
-
Victoriei Costinean, Lucrător Emerit al Culturii din Ucraina, a făcut să răsune un duios colind pentru Nașterea sufletului poporului român. La Muzeul etnografic regional, Elena Tărâțeanu, directoarea Muzeului „Mihai Eminescu”, și gazda Olena Zatulovskaia au primit corul „George Enescu” al intelectualilor din Dorohoi, condus de Gheorghina Gușulei, originară din Ropcea. Invitați de Fundația civică „Gheorghe Asachi”, prin stăruința președintei Eugenia Cimborovici-Teodoreanu, coriștii, alături de elevele din Târnauca, Anastasia Maftei și Corina Vornicu, au însuflețit melodios miracolul versurilor eminesciene. Major a încheiat minispectacolul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/ne-ocroteste-si-ne-invesniceste/ [Corola-blog/BlogPost/93713_a_95005]
-
personalități ale culturii noastre, de la clasicii Eminescu, Caragiale, până la Cioran, Eliade și alții. Vorbind despre I.L.Caragiale, se face aluzie la viața politică actuală, acceptând ideea despre „separarea puterilor în stat, dar nu și separarea politicienilor de cultură, adică de Intelectuali sau de cei care sunt Oameni”ceea ce este un adevăr. O doză de pesimism se simte și în mărturisirea M.Cozma: „Am sentimentul că Natura însăși a dat un certificat de deces pentru plaiul nostru mioritic și că numai un
MARIA APETROAIEI – CRONICĂ LA „SFIDEAZĂ TIMPUL!” DE MARIA COZMA ŞI VASILE POPOVICI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maria_apetroaiei_cronica_valentina_becart_1378571254.html [Corola-blog/BlogPost/364366_a_365695]
-
prin timp.” „Din când în când” cei doi ajung la concluzia că „Azi nu am chef de filosofie” și „Nu înțeleg de ce?”, fiindcă „...adevărul e cumplit”, probabil. Sunt capitole în care veți găsi opinii despre pasivitatea poporului nostru, despre soarta intelectualului, despre mândria de a fi român, inserând chiar „Scrisoarea deschisă poporului român transmisă de arhimandritul Iustin Pârvu”, iar pesimismul reiese din comentariul concis al autoarei: „Oricare ar fi răspunsul ori răspunsurile acestei scrisori deschise, mă tem că nu o să fim
MARIA APETROAIEI – CRONICĂ LA „SFIDEAZĂ TIMPUL!” DE MARIA COZMA ŞI VASILE POPOVICI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maria_apetroaiei_cronica_valentina_becart_1378571254.html [Corola-blog/BlogPost/364366_a_365695]
-
că nu o să fim în stare decât să ne spunem noi între noi:Tu taci!” În cap. „Strugurii lui Burebista”, invocând nume prestigioase ale culturii românești, se simte nu numai sentimentul patriotic, normal pentru orice român, dar și aerul de intelectual răzvrătit împotriva unei ...Europe ignorante: „A auzit de Ionescu! Enescu, Brâncuși, Cioran, I.L.Caragiale, Sadoveanu, Blaga, Alecsandri, Eliade și mulți alții care au forțat Europa să facă reverență culturii românești și să nu-și poată explica practica politică, puerilă, sterilă
MARIA APETROAIEI – CRONICĂ LA „SFIDEAZĂ TIMPUL!” DE MARIA COZMA ŞI VASILE POPOVICI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maria_apetroaiei_cronica_valentina_becart_1378571254.html [Corola-blog/BlogPost/364366_a_365695]
-
-i afectează radical ființă națională, teritoriul și structura socială. De bine de rău, avem un minim de stabilitatea și echilibru macroeconomic, dispunem de resurse naturale, populația este muncitoare și disciplinata dacă este motivată cum trebuie. Totuși, ori de câte ori aud analiști, politicieni, intelectuali că enunță soluții salvatoare mă împiedic în întrebarea: Dar cine poate să acționeze în această direcție? La această întrebare nu avem răspuns pentru că cei care au puterea în stat nu sunt capabili sau nu sunt interesați ori, pur și simplu
STATUL ŞI BISERICA 2014 – UN DIALOG CU ION OLTEANU (1) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Viorel_roman_statul_si_bise_viorel_roman_1387706275.html [Corola-blog/BlogPost/363615_a_364944]
-
facă niciodată intenționat, cu bună-știință!”. Ce-i mai trebuie, în zilele noastre, unui ziarist? Pe lângă talent, acel har cu care l-a înzestrat Dumnezeu, să dovedească o vastă cultură. Să fie bine informat și să cunoască realitatea. Să fie un intelectual, un prefesionist citit. Și, esențial, să cunoască bine gramatica românească, sub acel îndemn al lui Nenea Iancu Caragiale: „Cinste și gramatică!”. Fără cinste și gramatică, fără o vastă cultură, atât de necesare, foarte greu îi va fi unui purtător de
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” by http://uzp.org.ro/gazetaria-nu-i-o-meserie-pentru-fricosi/ [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
gândurile ce-l năpădiseră, ca să poată analiza tot ce-l frământa în ordinea priorităților pe care el însuși o stabilise. Nu-l deranjau vocile consumatorilor de dincolo de draperie, iar ospătarii se mișcau în tăcere... Fănel provenea dintr-o familie de intelectuali și nu se putea plânge că nu a avut o copilarie reușită. Singur la părinți, cu toată atenția lor asupra sa, s-a bucurat aproape întotdeauna de tot ce și-a dorit, mai ales până la mișcările sociale din decembrie 1989
ISPITA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ispita.html [Corola-blog/BlogPost/359616_a_360945]
-
Mihai Sin, apărut și lansat postum de editura „Nemira” din București, cu câtva timp în urmă. O carte trudită, densă, o parabolă uluitoare prin complexitatea, profunzimea și dureroasa franchețe a discursului, o carte matură și responsabilă despre condiția dramatică a intelectualului vremii contemporane românești, peregrin întru regăsirea Adevărului Unic al sinelui. Într-o lume ternă, lipsită de orizont, într-un univers ostil, golit de repere valorice esențiale, ziaristul cândva celebru, asumându-și condiția de... boschetar, trăiește experiența dantescă... a Iadului pământean
O carte pentru Nobel: „Ispita izbăvirii” de Mihai Sin by http://uzp.org.ro/o-carte-pentru-nobel-ispita-izbavirii-de-mihai-sin/ [Corola-blog/BlogPost/92535_a_93827]
-
Dacă ar fi să răspund altfel, cu începutul-începutului, pur și simplu, ca la școală, v-aș spune că este o carte despre poporul român, despre drama conștiinței sale identitare acutizându-se la extrem cu precădere în ultimele două decenii, despre trădarea intelectualilor (a unora dintre ei!) semnalată, cândva, și de Mircea Eliade, și de Petre Țuțea, și de părintele Iustin Pârvu, despre un alt „Diogene - câinele... subteran”, despre această „Românie, țară bleagă,/ Îți fură toți din desagă // (...)// Când te vei trezi flămândă
O carte pentru Nobel: „Ispita izbăvirii” de Mihai Sin by http://uzp.org.ro/o-carte-pentru-nobel-ispita-izbavirii-de-mihai-sin/ [Corola-blog/BlogPost/92535_a_93827]
-
există o puternică negare a existenței acestuia și a scos la lumină impactul legilor și politicilor antisemite din timpul regimului mareșalului Antonescu Poeta și dizidenta anticomunista Ana Blandiana. Fondator și președinte al Alianței Civice, ea a condus o mișcare a intelectualilor doritori de reformă, adevăr și moralitate în politică. Este cofondatoare și este președinte al Memorialului Sighet Ondine Ghergut, reporter de investigație. A demascat rețele infracționale din politică și serviciile de informații. Activitatea să i-a adus ei și fiicei sale
Codruta Kovesi, sefa DNA, a primit premiul Ambasadei SUA care recompenseaza Femeile curajoase din intreaga lume by http://uzp.org.ro/codruta-kovesi-sefa-dna-primit-premiul-ambasadei-sua-care-recompenseaza-femeile-curajoase-din-intreaga-lume/ [Corola-blog/BlogPost/92595_a_93887]
-
își fac vacanța la mare sau la munte? Ce, oamenii normali nu merg în vacanță prin părțile acelea? Sau ei au locuri anume în care își petrec zilele libere? O fi existând o plajă sau vreun loc de campare dedicat intelectualilor? Nu știu ce ar trebui să înțeleg eu din știrile de la TV, dar vă spun sincer că îmi lasă impresia că pe litoralul și la muntele din România merg doar imbecili (ceea ce precis nu e adevărat). Așa că m-am hotărât ca anul
Vacanța by http://www.zilesinopti.ro/articole/5720/vacanta [Corola-blog/BlogPost/97768_a_99060]
-
evidență trăiri ale personajelor și lupte ale acestora cu sine. Astfel, în Pădurea spânzuraților, avem înfățișată drama intelectualității românești ardelene de la începutul secolului trecut, după cum afirmă E. Lovinescu: „Pădurea spânzuraților nu pune, în realitate, cu dezvoltări și variații, decât problema intelectualului ardelean în fața războiului cu frații din regat.” Astfel, Apostol Bologa, protagonistul romanului, are conștiința datoriei față de statul în care trăiește și face orice ca să-l servească, iar condamnarea la moarte a lui Svoboda nu i se pare decât un act
SIMILITUDINI ȘI DEOSEBIRI ÎN ROMANELE 'PĂDUREA SPÂNZURAȚILOR”, 'ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE, ÎNTÂIA NOAPTE DE RĂZBOI” ȘI '1916” de ALEXANDRU ADRIAN DIAC în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 by http://confluente.ro/alexandru_adrian_diac_1494094599.html [Corola-blog/BlogPost/380900_a_382229]
-
pentru a întări frontul împotriva românilor. Pus în fața frontului, el nu are decât două opțiuni: să își facă datoria de onoare față de statul austro-ungar, sau să dezerteze în armata română. Romanul lui Camil Petrescu ne pune în față tot un intelectual, pe Ștefan Gheorghidiu însă unul inadaptat la o lume stupidă a imposturii și mediocrități, care se confruntă cu două realități dominate: războiul și iubirea. În romanul 1916 a lui Felix Aderca, avem însă o situație aparte: un moșier invalid, rănit
SIMILITUDINI ȘI DEOSEBIRI ÎN ROMANELE 'PĂDUREA SPÂNZURAȚILOR”, 'ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE, ÎNTÂIA NOAPTE DE RĂZBOI” ȘI '1916” de ALEXANDRU ADRIAN DIAC în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 by http://confluente.ro/alexandru_adrian_diac_1494094599.html [Corola-blog/BlogPost/380900_a_382229]
-
13 august anul 2003, platoul ori piațeta din fața Bisericii „Sfântul Silvestru“ din București, precum și străzile din preajma ei erau înțesate de foarte multă lume. Patriarh, mitropoliți, episcopi, mulți preoți, oameni simpli și artiști de prestigiu, studenți teologi și cerșetori, muncitori și intelectuali rafinați îl petreceau pe ultimul drum pe cel care a fost Părintele lor duhovnicesc și, fără să greșim, putem spune, pe cel care a fost Părintele duhovnicesc al Bucureștiului. Slujba înmormântării Părintelui Constantin Galeriu, prin amploarea sa, a fost asemenea
NOUĂ ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PĂRINTELUI PROFESOR CONSTANTIN GALERIU DE LA BISERICA „SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 586 din 08 august by http://confluente.ro/In_memoriam_noua_ani_de_la_nasterea_stelian_gombos_1344406657.html [Corola-blog/BlogPost/340862_a_342191]
-
spre discuție în ziua respectivă. Toți așteptau cu interes și surprindere cuvântul venerabilului duhovnic și profesor care uimea prin precizia și corectitudinea intuițiilor sale. Aceste întâlniri au fost cumva o copie a dialogurilor pe care Părintele Galeriu le avea cu intelectuali de marcă, cum ar fi: Andrei Pleșu, Gabriel Liiceanu și pictorul Sorin Dumitrescu de la Fundația și Editura „Anastasia”, la Schitul Darvari, unde se dezbăteau subiecte, începând cu crearea lumii, sensul existenței, pronia lui Dumnezeu sau suferința omului. Reluarea unei astfel
NOUĂ ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PĂRINTELUI PROFESOR CONSTANTIN GALERIU DE LA BISERICA „SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 586 din 08 august by http://confluente.ro/In_memoriam_noua_ani_de_la_nasterea_stelian_gombos_1344406657.html [Corola-blog/BlogPost/340862_a_342191]
-
Cioran este aforistic, el este foarte concis în ceea ce exprimă, paradoxal în modul de a gândi, ceea ce face farmecul operei sale destul de restrânse. Până în 1987 publică o serie de cărți ăn franceză, este apreciat și primește elogii din partea unor prestigioși intelectuali francezi. A locuit în Cartierul Latin, a fost prieten cu Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Samuel Beckett, henri Michaux, Noica, ș.a.A întreșinut o vastă experiență, preferând adesea acest mod de comunicare, în locul discuțiilor, dar a fost și un strălucit interlocutor
EMIL CIORAN de BORIS MEHR în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Emil_cioran.html [Corola-blog/BlogPost/351455_a_352784]
-
cu titlul magna cum laude Mirela Roznoveanu, critic literar, eseist, romancier, poet, jurnalist, redactor de reviste, cercetător de origine română în dreptul internațional, străin și comparat, trăiește din 1991 la New York City, în SUA. Născută la Tulcea, într-o familie de intelectuali, aceasta își ia licența în filologie, la Universitatea din București, cu o lucrare de gramatică istorică. În SUA, Mirela Roznoveanu obține un Master in Science magna cum laude, în 1996 de la Pratt Institute, School of Information Science, New York. Debutul literar
O CARTE DESPRE INTREBARI SI MOMENTE HOTARATOARE, SEMNATA DE MIRELA ROZNOVEA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 by http://confluente.ro/_platonia_o_carte_despre_intrebari_si_momente_hotaratoare_semnata_de_mirela_roznovea.html [Corola-blog/BlogPost/367180_a_368509]
-
datele citite și auzite din bătrânii de demult răposați, mustrându-mă conștiința că dacă nu o fac, zădărnicesc cu desăvârșire cunoasterea monografiei Clisurii și a comunei mele natale pentru totdeauna,Coronini. O mai fac pentru a îndemna și pe alți intelectuali de a scrie monografii ale comunelor din Clisura, neavând niciuna măcar o monografie scrisă.” Încheiat citatul. Monografia Clisurei, scrisă și tipărită de Alexandru MOISI, din care am citat acest minim fragment a fost tipărită în mai multe ediții; 1934, 1938
ÎNVĂŢĂTORUL ALEXANDRU MOISI, AUTORUL MONOGRAFIEI CLISURII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/_invatatorul_alexandru_moisi_mihai_leonte_1351836799.html [Corola-blog/BlogPost/345000_a_346329]
-
care are darul de mări mulțimea și de a cutremura guverne, se pare că este „viciul universității”! Ei, nu în sensul că merge mulțimea la facultate. Nu are ea bani pentru așa ceva. Nu ajunge toată mulțimea să se transforme în intelectuali, că nu sunt nici aceștia agreați oriunde și de oricine dacă nu se vopsesc într-o anume culoare politică. Este un viciu groaznic de periculos. El ascunde mai marele tuturor mulțimilor de români tocmai de ochii acesteia. Îl izolează. Bietul
DESPRE VICIILE VIEŢII MELE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_viciile_vietii_mele_marian_malciu_1329676756.html [Corola-blog/BlogPost/345228_a_346557]
-
strigau apăsat și repetat tinerii la Cluj în fața Catedralei în zilele Revoluției: "Dumnezeu este cu noi". Era copleșitor! De unde știau ei aceasta, dacă nu de la Biserica care nu i-a abandonat în nici o vreme? - Înaltpreasfințite Părinte Iustinian, cum vedeți implicarea intelectualilor în viața Bisericii? - Intelectualul ar trebui să fie un om cu bună învățătură. Un om înțelept, care să poată face mai corect decât oricine deosebirea între bine și rău, pentru el, personal, și pentru societate. Este obligația conștiinței lui profunde
UN GÂND DE RECUNOŞTINŢĂ ŞI PREŢUIRE LA CEAS ANIVERSAR – ÎNALTPREASFINŢIA SA IUSTINIAN CHIRA LA ÎMPLINIREA A NOUĂZECI ŞI CINCI DE ANI DE VIAŢĂ PĂMÂNTEASCĂ, SLUJITOARE ŞI PILDUITOARE. de STELIAN GOMBOŞ by http://confluente.ro/stelian_gombos_1463982795.html [Corola-blog/BlogPost/382156_a_383485]
-
tinerii la Cluj în fața Catedralei în zilele Revoluției: "Dumnezeu este cu noi". Era copleșitor! De unde știau ei aceasta, dacă nu de la Biserica care nu i-a abandonat în nici o vreme? - Înaltpreasfințite Părinte Iustinian, cum vedeți implicarea intelectualilor în viața Bisericii? - Intelectualul ar trebui să fie un om cu bună învățătură. Un om înțelept, care să poată face mai corect decât oricine deosebirea între bine și rău, pentru el, personal, și pentru societate. Este obligația conștiinței lui profunde să fie un factor
UN GÂND DE RECUNOŞTINŢĂ ŞI PREŢUIRE LA CEAS ANIVERSAR – ÎNALTPREASFINŢIA SA IUSTINIAN CHIRA LA ÎMPLINIREA A NOUĂZECI ŞI CINCI DE ANI DE VIAŢĂ PĂMÂNTEASCĂ, SLUJITOARE ŞI PILDUITOARE. de STELIAN GOMBOŞ by http://confluente.ro/stelian_gombos_1463982795.html [Corola-blog/BlogPost/382156_a_383485]
-
profunde să fie un factor de echilibru, de moralitate. Când judeci un om simplu pentru un păcat îi dai o pedeapsă mai ușoară, pe când unui om învățat pedeapsa îi este mai gravă, deoarece și responsabilitatea sa este mai mare. Un intelectual născut într-o societate creștină, care a fost botezat, cununat, care nu concepe să fie înmormântat ca un animal, fără asistența spirituală și sacramentală a Bisericii, ar trebui să fie în societate un model. Inima, caracterul, personalitatea sa ca intelectual
UN GÂND DE RECUNOŞTINŢĂ ŞI PREŢUIRE LA CEAS ANIVERSAR – ÎNALTPREASFINŢIA SA IUSTINIAN CHIRA LA ÎMPLINIREA A NOUĂZECI ŞI CINCI DE ANI DE VIAŢĂ PĂMÂNTEASCĂ, SLUJITOARE ŞI PILDUITOARE. de STELIAN GOMBOŞ by http://confluente.ro/stelian_gombos_1463982795.html [Corola-blog/BlogPost/382156_a_383485]
-
suporturi: pistolul Securității, asta-i morala proletară, sub amenințarea pistolului Securitatii, și este morala creștină. Un om religios nu din frică de Dumnezeu trăiește viața corect, ci din respect și din iubire față de El. Mie îmi este milă de unii intelectuali cărora li s-a imprimat în suflet îndoiala, nu necredința, căci nu există om ateu. Nici cel ce se declară liber-cugetător! Este un moft! Nici el nu crede așa ceva! Este și orgoliul acesta omenesc, deseori: crezi că-i mai elegant
UN GÂND DE RECUNOŞTINŢĂ ŞI PREŢUIRE LA CEAS ANIVERSAR – ÎNALTPREASFINŢIA SA IUSTINIAN CHIRA LA ÎMPLINIREA A NOUĂZECI ŞI CINCI DE ANI DE VIAŢĂ PĂMÂNTEASCĂ, SLUJITOARE ŞI PILDUITOARE. de STELIAN GOMBOŞ by http://confluente.ro/stelian_gombos_1463982795.html [Corola-blog/BlogPost/382156_a_383485]
-
foșnește în bătaia vântului, tot viață este. Te atenționează că trăiește, că este vie. - Da, așa este. Mie, totuși, după anul petrecut la țară în Dobrogea, când am revenit în mediul în care am crescut și m-am format ca intelectual, mi-ar veni greu să plec, să reiau viața de profesor de țară, să trăiesc în praful de acolo, sau pe ulițele desfundate când plouă. A fost o experiență frumoasă într-un fel, romantică, acolo te-am cunoscut și pe
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1405008334.html [Corola-blog/BlogPost/349194_a_350523]
-
Hristosul, Fiul lui Dumnezeu Celui viu” ca, în cele din urmă să fie primul care se leapădă de Hristos. Pe de altă parte, Pavel a venit mai târziu. Dacă majoritatea apostolilor erau oameni simpli, spre exemplu, pescari, Saul era un intelectual de mare calitate și echilibrat din toate punctele de vedere. Limba lui maternă era greaca, dar mai cunoștea ebraica, aramaica. După efectuare studiilor în drept, el a ocupat o funcție importantă de procuror, fiind foarte zelos în practicarea profesiei de
SFINŢII APOSTOLI PETRU ŞI PAVEL – PRIMII MISIONARI AI BISERICII LUI HRISTOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1403950897.html [Corola-blog/BlogPost/347477_a_348806]