15,922 matches
-
împlinit în spațiul unde tradiția trece în inovație fără salturi în logica sentimentelor și fără explozii pătimașe în desfășurarea raționamentelor. Le-a combinat într-un amalgam al cărui secret îl deține. A jucat teatru clasic și contemporan, eroi și mediocrități, intelectuali și băieți cu bască, personalități accentuate și purtători ai nimicului, a creat o lume independentă de el, fără sens și fără relief în absența lui. Nu o să închei cu insulta de a-l considera un artist sau un om modest
Omul din artist și invers by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14729_a_16054]
-
aceștia, au beneficiat de burse de studiu la Universitatea din Udine o serie de cadre didactice universitare dornice de a-și completa studiile de românistică, italianistică, științe politice, în Italia, profitând de o lege a statului italian anume creată pentru intelectualii din țările din Est. Putem însă afirma - fără exagerare sau eroare - că Udine, Provincia Udine și mai ales Universitatea au fost extrem de generos deschise către România. Să nu uităm: Universitatea din Udine a fost cea dintâi Universitate italiană care a
Studii românești la Udine by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14735_a_16060]
-
de care nu mai are nimeni nevoie, precum și la un altul bântuit de accese catafazice (subiect și predicat, logic, nu știu dar zic, ș.a ), dar și afolat de ideea că cineva ar putea crede că el nu este un intelectual. Aceștia, umplând ecranele televizoarelor, și, în fond, plângând pe umărul lui Miloșevici, susțineau neutralitatea (vitejească) a României. Argumentul lor? Poporul (?!) nu vrea din cauza prieteniei care ne leagă de poporul iugoslav, și, în plus, că nu am avut niciodată conflicte cu
Democrația fuzzy by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/14726_a_16051]
-
Victor Athanasie Stănculescu sau e o simplă coincidență de nume? Se prea poate că prezența acestui document să facă pereche cu cel din Banalitatea răului... despre măsurile luate împotriva "sectei" Meditația transcendentala (cu efecte dezastruoase asupra unui număr mare de intelectuali că Andrei și Catrinel Pleșu sau Aurora Liiceanu) în care un rol important l-a avut Ristea Priboi, pe vremea aceea maior DIE, acum membru în Parlamentul României. Dintre documentele publicate de Marius Oprea în Banalitatea răului, o parte sînt
Fetele ascunse ale documentelor de partid by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14765_a_16090]
-
său, aidoma unui acrobat care merge pe sîrmă, cumpanindu-se între cele două aripi de văzduh de care dispune. Fără dificultate putem stabili profilul moral al autorului Verii de fosfor drept cel al unui sensibil nesatisfăcut de sine, al unui intelectual exprimînd o idealitate agresată care-i inspiră uneori momente de amuzata autocaricatura. O variantă "echinoxista" a "omului din subterană", atenuata de sobrietatea transilvana și de factorii de cultură, rareori frizînd deznădejdea: "Disperat pînă la Dumnezeu/ de existență mea de cîrtita
Un deceptionat caligrafic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14770_a_16095]
-
cunoscuse în 1942, în calitate de atașat cultural pe lângă Ambasada Română din Spania. 1954, pentru câteva detalii legate de prezența lui din nou în capitala Franței, și 1955, tot așa, pentru capitala Spaniei, apoi anii 1956 și 1957, cu aceleași însemnări ale intelectualului pasionat, politicește ancorat în prezentul imediat trăit de el, atent la reputația științifică pe care și-o râvnește, autor de păreri, plăsmuiri ale ochiului corectat de rațiune, spirit pozitiv, capabil de elegante speculații, fără a le fi fost răpite nici
"Singurătatea mea populată de cărți" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14799_a_16124]
-
spre un comunism cu față musulmană, amenințând să ne retrimită în siberiile / saharele dominate de imaginația paranoică a cutărui Bin Laden vorbitor și scriitor de franceză maoizată, de italiană arhaic-stalinistă și de germană ecologizantă. Din acest punct de vedere, destui intelectuali și jurnaliști români baletează și ei plini de gravitate spre găurile negre ale prostiei. A scrie că semnătura pusă pe acordul cu americanii înseamnă trădarea patriei e o gravă formă de deranj mintal. Scufundați într-un antiamericanism coleric, ei nu
11 Septembrie. Instrucțiuni de întrebuințare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14812_a_16137]
-
dinainte de '89. Eu înțeleg destul de bine cât se putea face în comunism. Sunt însă neîmpăcat că 'după' nu s-a făcut gestul ce mi se pare atât de firesc din partea celor care au această responsabilitate, a celor care se consideră intelectuali și preocupați de adevăr și idee, de a reface tot ceea ce a fost maculat din 1947 încoace. Unde sunt cărțile care să evoce anii de teroare de la instalarea comunismului? Unde sunt cărțile care să vorbească despre forța de constrângere a
Generații by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/14841_a_16166]
-
mie de ani purtînd permanent povara amintirii a ceea ce s-a întîmplat, dar nici nu ai voie să uiți. Cu atît mai vigilent trebuie să fii atunci cînd observi că există deja semnele unei amnezii voite. Care este așadar rolul intelectualului, martor și victimă, care este rolul scriitorului? H. B.: În ceea ce privește fenomenul iertării, fiindcă de acolo am pornit, bineînțeles că există o limită. N-aș fi în stare, dacă mă întreb acum foarte autocritic și foarte prudent, să-l iert pe
Hans Bergel - suferință și iertare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14833_a_16158]
-
nivelul individului simplu, banal care trăiește în mizeria acelor ani strivit de viața ternă și sufoca(n)tă zi de zi. Fără a avea excepționale abilități de a discuta principii de morală și filosofie perorând artificial la infinit ca niște intelectuali cel puțin geniali, eroii acestor proze gustă eșecul la nivelul lor comun, într-o societate mutantă în care comunicarea firească, relațiile sociale și de cuplu sunt viciate până la otrăvire. Istoria cotidiană postbelică trăită de majoritatea oamenilor aici este, în paginile
Povestiri actuale despre o lume trecută by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14868_a_16193]
-
eșantion al micului nostru univers stăpînit de "proiecții rezumative", de "discursuri substitutive", de "mimeze simplificatoare", falacioasa opoziție dintre retorica extrem-naționalistă și cea autodenigratoare, care, în realitate, exprimă o subterană corespondență. Nu sînt decît cele două fețe ale medaliei excesului: "Cei mai mulți intelectuali români (nici nu mai vorbesc de autorități!) văd această reparație imagistică în două feluri, așezate la două extreme. Prima este discursul encomiastic, autolaudativ, pompos (să nu spun pompieresc) și găunos, cealaltă este apărarea stridentă, defensivă, plină de reacții mînioase, furia
Un româno-american (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14873_a_16198]
-
cineva urmărit de Securitate, fără ca tu să ai idee de asta, ca să ți se însceneze un proces. Din lotul ,,omitenților" mai făceau parte I.D. Sîrbu, Alexandru Ivasiuc și alții. În același număr din Memoria sînt evocate și alte figuri de intelectuali marcanți pe care comuniștii i-au întemnițat pentru vinovății uneori la fel de fanteziste precum aceea de care a fost vorba. Între cei evocați, avocatul Hurmuz Aznavorian și inginerul Victor Nicolau. Nu s-a insistat îndeajuns pe importanța mărturiilor, documentelor și evocărilor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14889_a_16214]
-
nu e decît un atavism al comunismului degenerat în decursul "epocii de aur". Virgil Nemoianu se înscrie foarte onorabil în cadrele unei Americi ospitaliere, care, după cel de-al doilea război mondial, a primit "valuri și valuri" de scriitori și intelectuali majori ai Europei, care fie s-au strămutat, fie au fost găzduiți anumite perioade, fie au fost traduși și adoptați în Lumea Nouă, precum Wellek, Spitzer, Cassirer, Maritain, Derrida, Foucault, W. H. Auden, Thomas Mann, Mircea Eliade, Hannah Arendt, Brodsky
Un româno-american (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14900_a_16225]
-
de Securitate Pleșiță în colaborare cu ziaristul Viorel Patrichi și tipărită inițial în revista Lumea. Pe drept cuvînt, dl D. T. se miră că nimeni nu i-a cerut încă, la tribunal, dlui Pleșiță să răspundă pentru învinuirile aduse unor intelectuali și scriitori români. Dl Pleșiță susține că i-a "brichisit" (cuvînt inventat de d-sa, cu un sens transparent) pe Noel Bernard, Goma, Noica și alții. Dl D. T. se referă apoi la Agora, revista pe care a editat-o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14942_a_16267]
-
Asta nu mai ține de subiectivitatea noastră, ține de istorie. E curios că tocmai criticii tineri, care pun preț pe pragmatism, pe "eficiența" atitudinilor intelectuale, nu interpretează corect rolul jucat de literatură în spulberarea mitologiei comuniste. E adevărat, desigur, că intelectualii au vorbit deseori în pustiu. Și Voltaire, și Diderot, și Jean-Jacques Rousseau au vorbit în pustiu la vremea lor, dar din asta a ieșit Revoluția Franceză. Și Havel și Michnik au predicat la pereții celulelor unde erau închiși. A trebuit
Scriitorii vechi și criticii noi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14943_a_16268]
-
în pustiu la vremea lor, dar din asta a ieșit Revoluția Franceză. Și Havel și Michnik au predicat la pereții celulelor unde erau închiși. A trebuit să vină 1989 pentru ca puterea celor fără putere, cum i-a numit Havel pe intelectuali, să-și dovedească importanța istorică. Pe de altă parte, mi se pare simplist să susții că operele scriitorilor vechi n-au răsturnat comunismul fiindcă n-au spus lucrurilor pe nume, preferînd să semene cu niște "istorii hieroglifice", cu niște parabole
Scriitorii vechi și criticii noi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14943_a_16268]
-
cu publicul, s-a îmbolnăvit și a fost transportat, de urgență, la Praga). În absența personajului principal, am văzut, la festival, un film, Largo desolato, de Agnieszka Holland, după un scenariu de Havel, cu o vizibilă încărcătură autobiografică. Nevroza unui intelectual disident, la sfîrșitul anilor '80, claustrat în propriul apartament, supravegheat de poliție. Omul care, privit dintr-un anumit unghi, e "un simbol", din alt unghi e un bărbat slab, debusolat, teoretizîndu-și în van propriul blocaj emoțional ("se cască un hău
Teatrul unor nopți de vară by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14910_a_16235]
-
în Franța, la Editura L'Harmattan. Cea de a doua carte a Sandei Nițescu, intitulată Café este în curs de apariție, tot la Editura Cartea Românească. "De atunci a început aventura" Succesul Firului de mărar... în România, cel puțin printre intelectualii dintr-o anumită generație, este un fapt. Cred însă că pe cititorii noștri i-ar interesa și ce soartă a avut Un brin d'aneth... în Franța. Te-aș ruga să povestești cum s-a vîndut cartea, ce ecouri ai
Sanda Nițescu - Cum pot comunica două culturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14938_a_16263]
-
frumoasele gînduri, la frumoasa sferă de aur a abolirii tuturor contradicțiilor hidoase de pe glob între rase, clase, sexe, popoare, pentru ce? R.B.: François Furet spunea că tocmai universalismul doctrinei comuniste a fost cel care a tras în capcana lui și intelectualii. Însă eu v-am pus întrebarea tocmai pentru că după prăbușirea comunismului au ieșit la iveală, mai ales pentru mulți occidentali, și toate atrocitățile comise în numele unei lumi "mai bune". N.C.: Grozăvenia a fost ce s-a instalat. Atenție, nu ideile
Nina Cassian - "Partidul comunist nu m-a iubit niciodată, a fost o dragoste neîmpărtășită" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14932_a_16257]
-
îmbrățișezi feminismul nu doar pentru că e o gândire nouă cu perspective foarte fertile de interpretare, ci și pentru că e bine susținută logic, articulată corect și silogistic. Este o carte de maturitate, pe care o recomand nu doar misoginilor ci tuturor intelectualilor interesați de exercițiul gândirii și de cultivarea plasticității în idei. Mihaela Miroiu, Convenio, Despre natură, femei și morală, Polirom, 2002, 272 pag., f.p.
Despre femei și morală by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14994_a_16319]
-
fără să țină cont de succese și insuccese. Cedrul este unul dintre arborii divini, împreună cu palmierul. Vizita lui Victor Askenaze la standul nostru; plăcut, inteligent și cu acea aură venind chiar din numele lui. Povestește despre România, despre scrisoarea unor intelectuali români trimisă dictatorului: Dan Deșliu, Mircea Dinescu și alții, de faptul că ei au fost închiși la Tulcea. Că Sorescu ar fi spus: Nu mă bag!" Victor voia ca editorul Vladimir Dmitrievici și alții să semneze o hârtie, dar nu
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
că în lac e un francez mort, cu un steag înfipt în burtă. Cineva îi răspunde că nu e francez, ci cubanez! înaintea ultimei zile, la recitalul de poezie, orchestra finlandeză improvizează din Wittgenstein, în mod hilar, producând indignarea unor intelectuali care chiar făcuseră efortul să-l citească. La întoarcerea din Finlanda suntem invitați la Furusund (unde Strindberg obișnuia să-și petreacă vacanțele cu familia) la prietenii noștri, Agneta (Pleijel) și Maciej (Zaremba). Este o casă veche, aparținând bunicului Agnetei, al
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
la Mircea Zaciu există o "dedublare a personalității de tip maiorescian". Jurnalul lui Maiorescu dezvăluie un tip pus pe căpătuială, ipohondru, avar etc. Păcatul Jurnalului lui Mircea Zaciu este tocmai lipsa de complexitate a personajului pe care îl propune: un intelectual scîrbit de traiul sub comunism și a cărui greață se adîncește pe măsură ce principalul proiect al vieții lui, Dicționarul scriitorilor români (DSR, în cunoscuta prescurtare), devine mai mult o povară, un blestem... Are bineînțeles și DSR-ul istoria lui. Interesant e
Mircea Zaciu, între jurnal și dicționar by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15292_a_16617]
-
pentru Ťfripturiștiť și ŤPurtătorii de vorbeť". Cît despre o altă față a personalității sale, aceea legată de DSR și de luptele pentru apariția acestei cărți, Gelu Ionescu îi face o descriere precisă, pentru că este vorba despre o expresie comună a intelectualului român în general, intelectualul "învins": "Istoria Dicționarului este istoria unor umilințe și a unor concesii, a unei lupte surde pentru calitatea acestei cărți nedorite și de aceea nepublicate - așa cum s-a dovedit a fi. Paharul acestei încercări e greu de
Mircea Zaciu, între jurnal și dicționar by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15292_a_16617]
-
de vorbeť". Cît despre o altă față a personalității sale, aceea legată de DSR și de luptele pentru apariția acestei cărți, Gelu Ionescu îi face o descriere precisă, pentru că este vorba despre o expresie comună a intelectualului român în general, intelectualul "învins": "Istoria Dicționarului este istoria unor umilințe și a unor concesii, a unei lupte surde pentru calitatea acestei cărți nedorite și de aceea nepublicate - așa cum s-a dovedit a fi. Paharul acestei încercări e greu de băut - și numai acei
Mircea Zaciu, între jurnal și dicționar by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15292_a_16617]