243 matches
-
Adevărului la o dimensiune a conceptualizării. Gândește și mai presus de orice, te rog să simți, dragul meu cititor. Chiar totul, fie mundan sau transcendental, poate fi încadrat în concepte? Oare nu există virtuți, valori, atribute inefabile și dincolo de teoretizarea intelectualistă? În infantuarea lor, intelectualii au încercat să-l definească și pe Dumnezeu, au cântărit chiar și sufletul. Se pare că toți definesc, puțini experimentează și câțiva cunosc. Așa că te întreb, cititorule: tu cunoști Adevărul? Ce este Adevărul, te-ai gândit
PREMIUL III LA CONCURSUL INTERNAȚIONAL MEMORIA SLOVELOR, EDIȚIA A II-A, 2016 [Corola-blog/BlogPost/379396_a_380725]
-
prin Adevăr vom dobândi Viața veșnică. În acest caz, el relevă sufletul nostru divin, reîntregirea sa în atribute și valori, căci doar redobândindu-ne sufletele putem accede la eternitate. Altfel spus, Adevărul expiază sfera dialecticii iar orice încercare de definire intelectualistă a conceptului eșuează lamentabil. Acesta este dincolo de ceea ce putem percepe cu acest embrion de suflet. Vom putea afla Adevărul doar prin urmarea drumului lui Hristos, trăind drama lui cosmică la nivel psihologic, prin uciderea defectelor în scopul trezirii Conștiinței de
PREMIUL III LA CONCURSUL INTERNAȚIONAL MEMORIA SLOVELOR, EDIȚIA A II-A, 2016 [Corola-blog/BlogPost/379396_a_380725]
-
Adevărului la o dimensiune a conceptualizării. Gândește și mai presus de orice, te rog să simți, dragul meu cititor. Chiar totul, fie mundan sau transcendental, poate fi încadrat în concepte? Oare nu există virtuți, valori, atribute inefabile și dincolo de teoretizarea intelectualista? Citește mai mult MĂDĂLINA BĂRBULESCU (Oteșani / Vâlcea) - PREMIUL III la Concursul Internațional MEMORIA SLOVELOR, ediția a II-a, 2016 - Sețiunea ESEUCele două Adevăruri Adevărul a fost întotdeauna un precept în jurul căruia au gravitat filosofiile marilor gânditori ai lumii. Ei, ca
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
Adevărului la o dimensiune a conceptualizării.Gândește și mai presus de orice, te rog să simți, dragul meu cititor. Chiar totul, fie mundan sau transcendental, poate fi încadrat în concepte? Oare nu există virtuți, valori, atribute inefabile și dincolo de teoretizarea intelectualista?... XVII. ECATERINA ȘINIȚA (CHIȘINĂU / REP. MOLDOVA) - PREMIUL III LA CONCURSUL INTERNAȚIONAL MEMORIA SLOVELOR, EDIȚIA A II-A, 2016 - SECȚIUNEA ESEU, de Ion Nălbitoru , publicat în Ediția nr. 2093 din 23 septembrie 2016. ECATERINA ȘINIȚA (Chișinău / Rep. Moldova) - PREMIUL III la
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
Ghidirmic, care spune: „Doina Drăguț este o poetă cerebral, la care rigoarea se împletește, în chip admirabil, cu lirismul, într-o poezie, de cunoaștere, densă și substanțială, de o maximă concentrare a limbajului, pe care nu ezităm să o numim intelectualistă, în sensul cel mai bun al termenului“. Doina Drăguț fiind de formație științifică, precizia sensului, (de fapt interpretativ al mesajului din consistentele poeme), uneori, devine cerebral.Imaginea e de ficțiune lirică prin care circulă un sânge rece, încărcat de „globule
AL FLORIN ŢENE DOINA DRĂGUŢ – TIMPUL DINTRE VALURI DE LUMINA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371590_a_372919]
-
mântuire, tăgăduind mâna providenței în istorie, chiar pe Iisus Hristos. Despre o asemenea filosofie a umanului nimic nou, este idealul sofistic, care a existat și în antichitatea creștină, mai exact în gnosticism, care se preta în a fi o religie intelectualistă, a elitelor culturii. Era greu de respins pentru că se dădea drept religia însăși, o falsă religie care parazita ortodoxia credinței, pentru că îi folosea schemele teologice, metodele exegetice, dar această pervertire intelectualistă a creștinismului era o atitudine față de dogmă, revelație, credință
DESPRE RAPORTUL INTELECTUALILOR CU BISERICA, ASTAZI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 16 din 16 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344936_a_346265]
-
gnosticism, care se preta în a fi o religie intelectualistă, a elitelor culturii. Era greu de respins pentru că se dădea drept religia însăși, o falsă religie care parazita ortodoxia credinței, pentru că îi folosea schemele teologice, metodele exegetice, dar această pervertire intelectualistă a creștinismului era o atitudine față de dogmă, revelație, credință. Ea venea cu o teorie: Evanghelia Bisericii era o formă superficială a revelației, există o altă revelație profană, accesibilă doar gnosticilor, deci esoterică. Uitând că Revelație înseamnă totul pe față. O
DESPRE RAPORTUL INTELECTUALILOR CU BISERICA, ASTAZI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 16 din 16 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344936_a_346265]
-
dobândirea unei culturi doar de dragul culturii în sine, ci orientează osteneala necesară formării culturale spre un rost existențial. Cultura trebuie să fie un temei suplimentar în identificarea priorităților existențiale. Astfel motivația pentru exersarea în cultura profană nu este una exclusiv intelectualistă. Este vorba de o motivație profund existențială. Rațiunea este întărită prin orientarea consecventă către adevăr și prin eliberarea de patimi, prin practicarea constantă a virtuților. Adevăratul înțelept identifică adecvat ierarhia valorilor și a priorităților, evitând totodată asumarea unei logici a
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344978_a_346307]
-
original de calibru, un creator de viziuni, dar are abilitatea discursivizării atractive a unor conjugări plauzibile de idei și, uneori, pe aceea de a avansa ipoteze și concluzii îndrăznețe, spectaculoase, greu „demonstrabile”, deseori inflaționiste. Ca ideolog al unui autohtonism modern, „intelectualist” cu „față mondială”, ca polemist viguros și susținător al protocronismului în epoca ceaușistă, își va păstra un loc de cert relief în istoria ideologiilor culturale românești. La sfârșitul anilor ’70 și în anii ’80, A. s-a impus atenției printr-
ANGHEL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285367_a_286696]
-
numește perfecțiune formală. Sunt posibile, în aceste condiții, studiul evoluției și expertiza stilistică, domenii în care C. este neîntrecut. El și-a conturat de la început o metodă cu care apoi a întâmpinat producția literară a momentului. Metoda derivă din poziția intelectualistă a criticului. O atitudine, mai întâi, obiectivă în analiză, ceea ce presupune frânarea și, de este posibil, eliminarea subiectivității. O altă idee privește limitele actului critic: analiza nu epuizează niciodată frumosul. Acest relativism asigură, de altfel, viabilitatea unei discipline care, în
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
materiale, ținând de sorgintea pământească, devin apte, într-un salt transfigurativ, să semnifice idealitatea. Alteori, se spovedește, dar la modul său, întortocheat, obscur-angoasat. „Radicalismul” nevoii de cunoaștere („gândirea, singura scuză și țintă a vieții mele”) arată un substrat nu atât intelectualist (Alexandru George), cât existențial. Suferința cea mai adâncă e suferința închiderii („Sunt prins din patru laturi deodată”): ea corespunde terestrității și căderii în timp, moartea fiind centrul „marelui ocol”. Încercarea, eșuată, de a forța datul, ca și mortificarea de sine
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
alfabetizarea includea jumătate din populația masculină (observație fără îndoială valabilă pentru Algeria, Iran, Indochina etc.). Ca și confrații săi, iacobinismul a transformat genealogia sa mediatică în ordin moral și cult civic. Republica este o idee a literelor, masculină adică, urbană, intelectualistă, elitistă, egocentristă, învrăjbită cu corpul și cu Erosul, gustînd ceremoniile și solemnitățile publice, dar respingînd din instinct teatrul și dansul. O idee de biblioman, concepută de cititori pentru cititori. "Comuniunea republicană" imaginată sub Directorat de un iacobin, Leclerc, nu are
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
de zece persoane" vor fi pedepsiți "chiar dacă nu au comis un delict anume". Să ne oprim un moment. Nu există decît formulări juridice pentru a da consistență ideii conform căreia cuvintele acționează și ucid. Există concepția noastră în mod spontan intelectualistă sau platoniciană asupra actului, ca urmare logică a unei premeditări, imitație a unui model ideal preexistent, punct final al unui proiect conștient, la început formulat cu voce tare și în scris. Dacă forțele politice de la Nabucodonosor încoace nu ar fi
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
din colțul străzii i-au determinat pe francezii de stînga ai anilor '60 să gîndească marxist mai mult decît conținutul lui L' Huma-Dimanche și a fortiori decît cărțile lui Garaudy și Althusser. Concepția asupra lumii" este deci o formulă prea intelectualistă, prea elitistă pentru a desemna un imaginar colectiv, care nu este un sistem articulat de idei politice vizînd viitorul, ci o nebuloasă de mituri și legende împărtășite și moștenite din trecut. Mesianismul latino-american pe care tocmai l-am evocat se
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
a substitutelor acestora (imagini, modele, machete etc.) și - metode așa-zis tradiționale - bazate pe experiența anterioară a copilului și pe procedurile didactice și intuitive mai sus-amintite, de regulă autoritare, ce Îndeamnă la pasivitate și riscă să conducă la o cultură intelectualistă și superficială, formală. După același autor, metodele noi sunt cele care pornesc de la principiulpotrivit căruia „școala este făcută pentru copil și nu copilul pentru școală”. Acestea sunt grupate În: - metode libertine, anarhiste: inspirate din ideile lui J.J. Rousseau, L. Tolstoi
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
auzit, că au receptat doar o informație. În realitate, supraabundența absorbției de informație duce ușor la superficialitate; ea nu mai lasă suficient loc reflecției personale, răgazului necesar examinării, meditației, cugetării adânci și abstracte. În mod asemănător, În condițiile unui Învățământ intelectualist, cu programe și manuale adeseori supraîncărcate, deși aparent școlarii Învață mai mult și despre mai multe, ei știu parcă mai puțin, pentru că nu mai au timpul necesar de reflecție, de studiu aprofundat, de gândire independentă; se creează piedici În calea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
căutarea unor arhipelaguri spirituale noi, fiind atras de culorile stinse, de lumina difuză din ochii peștilor, de zăpezile imaculate. El pendulează între „sloboda interpretare” a realității și încifrarea versului, fără a obtura complet canalele comunicării. Accesibilitatea poeziei sale, altfel constant intelectualistă, poate fi explicată prin reperele esențiale ale lirismului, prin multitudinea sentimentelor pe care le etalează, când cu discreție și rafinament, când cu deznădejde și sarcasm. În versurile din Insula verde, autorul pătrunde, ezitant ca un puritan, pe cărările înșelătoare ale
IGNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287507_a_288836]
-
I. este una modernistă, marcată uneori de accentele unui neoromantism lucid, „controlat”, vădind alteori propensiuni expresioniste, o poezie însă cu precădere imagistă și totodată cerebrală, meditativă la modul parabolic. Un anumit vitalism ori energetism e temperat de o permanentă reflecție intelectualistă subiacentă. Trăsăturile definitorii sunt vădite încă din cartea de debut, în care elementele, vegetația, natura sunt mobilizate în construcții doar aparent alegorice, menținute într-un vag el însuși expresiv, tocmai prin „opacitatea” pe care o introduce. Predomină evocări abstract liricizate
IULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287644_a_288973]
-
Șoimaru, Vladimir Streinu, Șerban Cioculescu și Pompiliu Constantinescu. Publicație de elită, revista propune și promovează intelectualismul ca formulă ideologică și estetică: „Obiectul preocupărilor noastre îl formează o problematică a cunoașterii autonomă de finalități utilitare”; „zodia severă sub care apărem este intelectualistă”(1/1928). Este menționată „categoria intelectului”, opusă transcendentului divin, care definește demersul întreprins aici: „«Kalende» speră într-o reacțiune lucidă, abstrasă rezolut insondabilului, iar noi credem că din această poziție ni se revelă însuși sensul demnității omenești.” În acest context
KALENDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287699_a_289028]
-
Ibidem, p. 14. realism social: „Toată grija noastră trebuie să se îndrepte asupra activității pastorale a preoților noștri, activitate care să se desfășoare după metodele cele mai potrivite și mai apropiate de înțelegerea poporului. Cursurile nu vor avea un caracter intelectualist decât în măsura în care preoții vor avea nevoie în activitatea lor pastorală. Aceste cursuri vor trebui transformate în consfătuiri între preoții profesori și cursiștii care vin cu o experiență pastorală și cu o cunoaștere a realităților religioase și sociale din lumea satelor
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cercetare din Întreaga lume, majoritatea În Franța, dar și În Portugalia, Spania, Italia, Elveția, Belgia, România, Polonia, Israel, Brazilia, Argentina, Canada sau Coreea. Imaginarul este un concept central pentru analiza comportamentului uman individual și de grup. O tradiție filosofică apăsat intelectualistă a impus ideea că omul este o ființă rațională, ale cărei acțiuni depind de mecanisme logice, reductibile la diagrame inteligibile. Or, acest mit al raționalității nu descrie o realitate, ci mai degrabă un ideal, o utopie antropologică. Pentru a Înțelege
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
vin să vorbesc În fața studenților? Nu au decât să citească din cartea mea și de acolo află tot”. Iar eu Încerc să-i conving spunându-le: „Veniți și vă spuneți povestea. Simplu, nu sofisticat, nu le țineți teorii complicate, sofisticării intelectualiste. Spuneți cum erați Îmbrăcați, ce mâncați, ce discuții aveați cu gardienii, ce discuții aveați În celulă, dacă ați fost bătut, cum vă băteau, lucruri foarte simple. Câte ore dormeați, cum era pătura cu care vă acopereați, ce boli aveați, dacă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Într-o primă instanță, textul, în principal adresat iubitei tot mai înstrăinate, poate părea o cercetare amănunțită a dinamicii subtile a unei relații erotice eșuate, victimă a incomunicării, ambiguității, reticențelor, tristeților. Erotica este una estetă și reflexivă, vitalist-eterată, îndrăzneață și intelectualistă deopotrivă. Dar, după cum s-a remarcat, discursul poetic transcende erosul, instalându-se invariabil pe tărâmul meditației filosofice. Rostirea este distinsă și energică, temperată de o detașare mai degrabă jucată, limbajul e măiestrit, textele caligrafiate cu aerul autenticității, iar rarele accente
ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289304_a_290633]
-
seninătate, dincolo de notele elegiace. Alte teme sunt nostalgia pentru locurile natale, văzute sub semnul fabulosului, atașamentul față de oameni și înfăptuirile ce înfruntă efemerul. Autorul își însușește mai multe surse folclorice, le utilizează direct (Miorița) sau aluziv, proiectându-le, fără siluiri intelectualiste, într-un orizont estetic în parte inedit. R. are, de altfel, o valoroasă activitate de folclorist, ilustrată de culegeri ca Dochița împărătița („basme și poezii populare din Țara de Sus”, 1972), Frumoasa Frumoaselor (1973) sau Dacă poți râde, să râzi
REZUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289281_a_290610]
-
atitudine pe bază de disonanță accentuează asupra procesului de autopersuasiune. Ne putem îndreptățit întreba însă dacă la nivelul omului obișnuit aceste mecanisme sunt atât de prezente. Prezumția nevoii general umane de consistență cognitivă nu e oare mai degrabă o proiecție intelectualistă, o „deformare profesională” a celor ce prin activitatea lor - savanți, profesori, cercetători - trebuie să tindă mereu la o atare consistență? Se poate răspunde că există numeroase date experimentale ce atestă teoria disonanței și a derivatelor ei. Să nu uităm însă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]