215 matches
-
vârsta de 9 luni s-au transformat, la 15 luni, într-un răspuns de tip intelectual, utilizat atunci când Margaret se află în fața unor situații neobișnuite. Observațiile ulterioare - întreprinse pe când Margaret avea 5, respectiv 14 ani - mai indică faptul că utilizarea intelectualizării ca apărare era predominantă printre modalitățile de reducere a anxietății generate de anumite situații neobișnuite sau problematice. Studiul efectuat de Provence demonstrează în mod convingător utilitatea cercetărilor longitudinale care, pornind de la stadii foarte precoce ale dezvoltării individuale și ajungând la
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
în cadrul acestei cercetări, femeile afirmau că au trecut prin mai multe probleme de viață și mai mult stres. Pentru ansamblul populației studiate, corelațiile dintre totalitatea problemelor de viață, pe de o parte, și scorul pe fiecare scală (cu excepția celor privind intelectualizarea și refuzul realității), pe de altă parte, erau semnificative și pozitive. În egală măsură, și corelația dintre totalitatea problemelor și scorul total la Indexul stilului de viață era pozitivă și foarte semnificativă. Acest lucru ar tinde să demonstreze că intensitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
lucrările lui Cooper și ale colaboratorilor săi, care au condus la elaborarea unui instrument numit Rorschach Defense Scale (RDS) (Cooper și Arnow, 1986; Perry și Cooper, 1989; Cooper et al., 1988 și 1991), conceput pentru evaluarea a cincisprezece apărări (izolare, intelectualizare, formațiune reacțională, raționalizare, refulare, depreciere, idealizare primitivă, identificare proiectivă, clivaj, omnipotență, proiecție și patru tipuri de refuz - masiv, hipomaniac, de tip Pollyanna și de nivel superior). În sfârșit, să notăm că, dacă cercetările lui Lerner se bazează pe teoria lui
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
traducerea în act și regresia; 2) proiecția; 3) întoarcerea împotriva propriei persoane, care se referă la răspunsurile autohandicapante, pesimiste sau masochiste; 4) transformarea în contrariu, care include (de)negarea, refuzul, formațiunea reacțională și refularea; 5 ) „jocul cu principiile”, stil comun intelectualizării, raționalizării și izolării afectului. Aceste cinci ansambluri au fost descrise în capitolul 2 al prezentului volum. Dintre celelalte instrumente elaborate în ultimii douăzeci de ani, patru merită, în opinia noastră, o atenție particulară: - Indexul stilului de viață al lui Plutchik
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
clinice conform cărora numeroase acte de violență rezultă dintr-o deplasare a agresivității dinspre obiectele primare către reprezentările sau substitutele acestora. Cercetarea lui Greenwald pune, de asemenea, în evidență corelații semnificative între riscul de suicid și patru apărări: regresia, compensarea, intelectualizarea și formația reacțională. Nu toate aceste relații sunt ușor de interpretat, însă în cazul compensării, relația cu riscul de suicid este lesne de înțeles. Este, într-adevăr, notoriu că riscul de suicid are o puternică legătură cu depresia. Or, după cum
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
este posibil ca, o dată cu instalarea vindecării somatice și întreruperea relației medicale, ceva din aceste aspecte bune atribuite celuilalt să rămână exclus în mod fantasmatic, blocând evoluția favorabilă și antrenând o nouă cădere, ca în exemplul lui Jack (Gamill, 1992). Intelectualizaretc "Intelectualizare" Definițietc "Definiție" Recurgerea la abstracție și generalizare în confruntarea cu o situație conflictuală care l-ar angoasa prea tare pe subiect dacă acesta ar recunoaște că este implicat personal. Discutarea definițieitc "Discutarea definiției" În studiul său consacrat mecanismului intelectualizării, A
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Intelectualizaretc "Intelectualizare" Definițietc "Definiție" Recurgerea la abstracție și generalizare în confruntarea cu o situație conflictuală care l-ar angoasa prea tare pe subiect dacă acesta ar recunoaște că este implicat personal. Discutarea definițieitc "Discutarea definiției" În studiul său consacrat mecanismului intelectualizării, A. Freud (1936/1993), căreia îi place să utilizeze formule incisive, consideră că „pericolele pulsionale îi fac pe oameni inteligenți”. În opinia sa, aceștia au dreptul la un anumit grad de stupiditate când nu îi amenință nici un pericol. Când însă
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
pericolele pulsionale îi fac pe oameni inteligenți”. În opinia sa, aceștia au dreptul la un anumit grad de stupiditate când nu îi amenință nici un pericol. Când însă ei simt prezența unei primejdii, externă sau internă, unul dintre refugiile posibile este intelectualizarea. Este sigur că a reflecta doar la aspectele teoretice și generale ale unei situații, fără a o raporta la propriul caz, atenuează neliniștea pe care ea o provoacă. Această detașare aparentă, care se vrea a fi aceea a unui observator
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
și generale ale unei situații, fără a o raporta la propriul caz, atenuează neliniștea pe care ea o provoacă. Această detașare aparentă, care se vrea a fi aceea a unui observator imparțial, ajută subiectul să nu sufere de pe urma elementului conflictual. Intelectualizarea se poate manifesta în viața cotidiană. Descriind o serie de subiecți (tineri intelectuali, mai ales) care caută să-și stăpânească angoasele „printr-o vastă intelectualizare a afectelor”, Böhm (1951/1955) propune pentru această atitudine denumirea nevroză de cerebralizare. S-a
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
a fi aceea a unui observator imparțial, ajută subiectul să nu sufere de pe urma elementului conflictual. Intelectualizarea se poate manifesta în viața cotidiană. Descriind o serie de subiecți (tineri intelectuali, mai ales) care caută să-și stăpânească angoasele „printr-o vastă intelectualizare a afectelor”, Böhm (1951/1955) propune pentru această atitudine denumirea nevroză de cerebralizare. S-a subliniat că subiecții analizați pot recurge la acest mecanism de apărare pentru a scăpa de angoasa legată de cură. Încă din 1912, Freud semnalează că
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
pregătesc cu grijă relatările, fără îndoială în vederea unei întrebuințări optime a orei de tratament. Această grijă disimulează o rezistență. O astfel de pregătire, care nu face decât să împiedice ideile indezirabile să iasă la iveală, este contraindicată”. Istorictc "Istoric" Termenul „intelectualizare” nu figurează explicit în scrierile lui Freud, dar, cum tocmai am subliniat, el a notat apariția sa frecventă în cura analitică. Această echivalență dintre intelectualizare și rezistență a mai fost subliniată de Fenichel (1945/1953) și de Laplanche și Pontalis
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
face decât să împiedice ideile indezirabile să iasă la iveală, este contraindicată”. Istorictc "Istoric" Termenul „intelectualizare” nu figurează explicit în scrierile lui Freud, dar, cum tocmai am subliniat, el a notat apariția sa frecventă în cura analitică. Această echivalență dintre intelectualizare și rezistență a mai fost subliniată de Fenichel (1945/1953) și de Laplanche și Pontalis (1967). Alți autori pun în evidență existența intelectualizării în viața cotidiană. Astfel, Mucchielli (1981) precizează că afectul este, în acest caz, transpusîn idei, iar Sandler
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
dar, cum tocmai am subliniat, el a notat apariția sa frecventă în cura analitică. Această echivalență dintre intelectualizare și rezistență a mai fost subliniată de Fenichel (1945/1953) și de Laplanche și Pontalis (1967). Alți autori pun în evidență existența intelectualizării în viața cotidiană. Astfel, Mucchielli (1981) precizează că afectul este, în acest caz, transpusîn idei, iar Sandler (1985/1989) subliniază că trebuie „să considerăm lucrurile în sfera abstractului, în contextul unor generalități aflate la distanță de propria persoană”. „Se produce
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
propria persoană”. „Se produce, explică Rausch de Traubenberg și Boizou (1976), o substituire prin cunoaștere, logică și obiectivitate a tot ce este emoție și pulsiune.” Toate aceste definiții se suprapun parțial, până la cele din DSM III-R (1987/1989), care prezintă intelectualizarea ca pe „un mecanism prin care persoana realizează judecăți exagerat de abstracte pentru a evita unele sentimente deranjante”, și din DSM-IV (1994/1996), care o caracterizează prin „utilizarea excesivă a raționamentelor abstracte sau a tendinței spre generalizare”. În descrierea intelectualizării
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
intelectualizarea ca pe „un mecanism prin care persoana realizează judecăți exagerat de abstracte pentru a evita unele sentimente deranjante”, și din DSM-IV (1994/1996), care o caracterizează prin „utilizarea excesivă a raționamentelor abstracte sau a tendinței spre generalizare”. În descrierea intelectualizării nu există așadar nici o ambiguitate. A. Freud (1936/1993) are o optică oarecum diferită de aceea adoptată de autorii citați mai sus. Este de acord cu aceștia în privința definiției date intelectualizării, dacă avem în vedere că ea vede în acest
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
raționamentelor abstracte sau a tendinței spre generalizare”. În descrierea intelectualizării nu există așadar nici o ambiguitate. A. Freud (1936/1993) are o optică oarecum diferită de aceea adoptată de autorii citați mai sus. Este de acord cu aceștia în privința definiției date intelectualizării, dacă avem în vedere că ea vede în acest mecanism „o încercare de a domina pulsiunile prin asocierea lor cu idei pe care le putem manevra în mod inconștient”. Ea consacră acestei apărări mai multe pagini în partea a IV
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
multe pagini în partea a IV-a a cărții sale, secțiune axată pe pubertate și apărările declanșate de teama față de pulsiuni prea puternice, dar o omite din listele mecanismelor de apărare ce marchează începutul și sfârșitul lucrării. Pentru A. Freud, intelectualizarea este o apărare specifică adolescenței. Adolescenții, remarcă ea, își transformă cu ușurință problemele personale în probleme mondiale (în Sandler et al., 1980/1985). Exempletc "Exemple" În piesa Regele moare a lui Ionescu (1963) regăsim un uimitor rezumat al diferitelor apărări
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
transformă cu ușurință problemele personale în probleme mondiale (în Sandler et al., 1980/1985). Exempletc "Exemple" În piesa Regele moare a lui Ionescu (1963) regăsim un uimitor rezumat al diferitelor apărări ce pot fi declanșate la anunțarea unei morți iminente. Intelectualizarea figurează și ea printre aceste apărări, cum o demonstrează următorul schimb de replici: „Sire, trebuie să vă anunțăm că veți muri. - Dar o știu prea bine. Cu toții o știm. Să-mi amintești când va veni clipa”. Regele vorbește cu detașare
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
sprijinit. Nu se plânge destul în jurul meu, nu sunt plâns îndeajuns”; - altruismul: pentru prima dată, regele se interesează de menajeră și de viața ei grea. Alte exemple, alese din viața cotidiană și nu din ficțiune, ne permit să percepem rolul intelectualizării în situații dramatice. Numeroși părinți, confruntați cu moartea apropiată a copilului lor, „recurg la capacitățile lor intelectuale pentru a-și da impresia că domină situația” (Futterman și Hoffman, 1974). Pun întrebări personalului medical și citesc multă literatură de specialitate. Această
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
sa avea totuși un sens și să se convingă că nu și-a pierdut cu totul interesul față de o activitate din care înainte își hrănea stima de sine. Bettelheim conchide: „Acest lucru m-a ajutat să îndur viața din lagăr”. Intelectualizarea poate fi și un mod de a evita dialogul autentic, la care persoana nu se simte în stare să participe, așa cum arată cazul următor prezentat cu Lamunière (1993). O tânără care a avut relații proaste cu mama sa, o bombardează
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
a dialoga cu fiica pe care i-o reproșa mamei sale. Ea vorbește cu Katia ca și cu un adult, neputând susține conversația „normală”, ca de la mamă la fiică, pe care nu a experimentat-o în copilărie. Refugiul său în intelectualizare este o tentativă de a evita această situație dificilă. Observațiile lui Freud cu privire la echivalența dintre intelectualizare și rezistență în timpul curei sunt confirmate de mărturisirea acestei femei psihanalizate: „Am ajuns știind dinainte ceea ce aveam să spun, fapt care distrugea în mare
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
și cu un adult, neputând susține conversația „normală”, ca de la mamă la fiică, pe care nu a experimentat-o în copilărie. Refugiul său în intelectualizare este o tentativă de a evita această situație dificilă. Observațiile lui Freud cu privire la echivalența dintre intelectualizare și rezistență în timpul curei sunt confirmate de mărturisirea acestei femei psihanalizate: „Am ajuns știind dinainte ceea ce aveam să spun, fapt care distrugea în mare parte regula asociației libere. În metrou am elaborat totul, în definitiv era o repetiție, dar și
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
o etapă. Strânsa comunicare dintre om și materie. Dacă se va opri sau nu asupra acestei materii. Dacă nu cumva se va îndrepta spre o altă manifestare, pe care să o poată domina și prin care să se poată exprima”. „Intelectualizarea masivă utilizată în această povestire constituie, după Shentoub et al. (1990), o tentativă «nebunească» de a evita dorința («de a atinge vioara») și confruntarea cu angoasa de castrare («el nu crede că va ajunge la o anume măiestrie»).” Relațiile cu
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
tentativă «nebunească» de a evita dorința («de a atinge vioara») și confruntarea cu angoasa de castrare («el nu crede că va ajunge la o anume măiestrie»).” Relațiile cu alte mecanisme de apăraretc "Relațiile cu alte mecanisme de apărare" Analogiile dintre intelectualizare, raționalizare și izolare pot fi intuite fără mare greutate (toate aceste mecanisme fiind asociate, de altfel, nevrozei obsesionale). Legătura dintre intelectualizare și raționalizare este subliniată de Laplanche și Pontalis (1967), care semnalează faptul că aceste două apărări, deși destul de apropiate
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
ajunge la o anume măiestrie»).” Relațiile cu alte mecanisme de apăraretc "Relațiile cu alte mecanisme de apărare" Analogiile dintre intelectualizare, raționalizare și izolare pot fi intuite fără mare greutate (toate aceste mecanisme fiind asociate, de altfel, nevrozei obsesionale). Legătura dintre intelectualizare și raționalizare este subliniată de Laplanche și Pontalis (1967), care semnalează faptul că aceste două apărări, deși destul de apropiate, trebuie distinse una de alta. Autorii menționați dau la rubrica „Raționalizare” exemplul unui homosexual care încearcă să-și explice comportamentul - pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]