464 matches
-
Arghezi ("Pe Tudor Arghezi, care nici acum nu s-a schimbat, l-am desființat") alcătuiesc palmaresul sinistru al lui Leonte Răutu din "obsedantul deceniu" (în realitate o perioadă considerabil mai lungă decît sintagma meschin rezumativă a lui Marin Preda). În locul intelighenției autentice date brutal la o parte, Cameleonea înțelege a promova un set de diletanți și de impostori, cu unicul merit al acceptării ecusonului comunist. Iată cîteva din numele lor: Mihail Roller, Matei Socor, Nicolae Goldberger, Ofelia Manole, Nicolae Moraru, Ion
O carte despre Cameleonea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6886_a_8211]
-
ar putea, oare, ca toate aceste "anticipări", fără îndoială, adevărate și legitimate de lectura atentă a operei, să cadă sub incidența unei ideologii protocroniste, vestejită vehement în chiar pagina următoare de către Antonio Patraș? (,Din păcate, figurile de prim-plan ale intelighenției noastre, când n-au avut curajul să tempereze asemenea triviale manifestări, au dat parcă și mai multă apă la moară politrucilor apărători ai virtuților neamului, alimentând cultul strămoșilor și al poetului național cu acea nesimțită invenție numită protocronism." - p. 11
O dezbatere profitabilă by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/7699_a_9024]
-
cheltuiala statului (...). Numai scriitorul, ca scriitor, nu poate rîvni de la stat nimic niciodată. Soarta scriitorului nu interesează pe nimeni, cu toate că de opera lui, cartea, profită permanent toată lumea și în primul rînd statulť". Poate că ar fi necesară o redresare a intelighenției românești, care de atîtea ori, inclusiv după 1989, s-a dovedit incoerentă, "indecisă în opțiuni, servilă și aservită dogmelor, cu rare, dar cu atît mai semnificative excepții". Care categorie, în consecință, adăugăm noi, nu și-a putut impune cerințele, n-
O voce imperturbabilă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6823_a_8148]
-
Pauker?), al cărei cuvînt de ordine era "nimic rău despre România precomunistă, nimic bun despre România comunistă", ar fi fost completată, în anii î90, cu alta: "nimic bun despre România postcomunistă". Ca rezultat s-ar fi manifestat "aberația maximă a intelighenției noastre violent anticomuniste: Ťnu s-a schimbat nimicť - aberație care, din păcate, mai răzbate pe alocuri și în raport". Silindu-se a-și argumenta poziția, analistul se înfundă și mai mult în fantazarea d-sale postideologizantă: "De exemplu, la p.
O carte bizară by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7619_a_8944]
-
eliberării în afara căreia adevărul rămîne intruvabil. Tramei spirituale a existenței d-sale i se suprapune, cu o emoționantă fidelitate, traiectul unei biografii ce, treptat, s-a înălțat către adevăr, în climatul unor vicisitudini politice care inhibau, deformau atîtea conștiințe ale intelighenției preocupate în cele mai multe cazuri de soluțiile purei supraviețuiri individuale. Cadru didactic al Universității din Cluj, Doina Cornea s-a văzut silită a participa la "cursurile" de marxism-leninism, sinistru mijloc de contrafacere a conștiințelor, o participare căreia i-a dat inițial
Mărturiile Doinei Cornea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7152_a_8477]
-
eliberării în afara căreia adevărul rămîne intruvabil. Tramei spirituale a existenței d-sale i se suprapune, cu o emoționantă fidelitate, traiectul unei biografii ce, treptat, s-a înălțat către adevăr, în climatul unor vicisitudini politice care inhibau, deformau atîtea conștiințe ale intelighenției preocupate în cele mai multe cazuri de soluțiile purei supraviețuiri individuale. Cadru didactic al Universității din Cluj, Doina Cornea s-a văzut silită a participa la "cursurile" de marxism-leninism, sinistru mijloc de contrafacere a conștiințelor, o participare căreia i-a dat inițial
Mărturiile Doinei Cornea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7177_a_8502]
-
Nu lipsite de importanță sunt figurile feminine care au însoțit rând pe rând cărțile poetului. Spre deosebire de adolescentina Arletta ce duce cu gândul la leopardiana Silvia aflată sub semnul fatalității, Clizia (nimfă iubită de Apollo), inspiratoarea „Prilejurilor”, este o emblemă a intelighenției, culturii și civilizației occidentale, mai precis a temelor iudeo-creștine. Irma Brandeis, de origine ebraică mitteleuropeană, îl va cunoaște pe poet la Florența în calitate de cercetătoare americană a operei lui Dante. Sub semnul erosului și vitalității carnale va sta în schimb coliziunea
Eugenio Montale () [Corola-journal/Journalistic/5733_a_7058]
-
cu educație umanistă fostului boxeur cu educație fizică de excepție este reluat demonstrativ în acest contrast între spirit și materie, binom constitutiv al filozofiei de viață a acestor opuse definitorii, regimul polițienesc cu funcționarii săi hârșiți în rele și o intelighenție tot mai vocală cu idei liberale. Trandafirașul înscrie în emblemă, sub rosa, dubla condiție a misterului și a confidențialității constitutive oricărei organizații secrete cu propria ei gnoză. În primul caz, este vorba de ceva ce depășește posibilitatea de înțelegere a
Secera și trandafirii by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5261_a_6586]
-
lumea noastră numai misticul trăiește autentic clipa. Pentru că el celebrează credința, pentru că el îl vede pe Dumnezeu în fiecare clipă și în fiecare atom". Cum s-ar putea explica această constantă, apăsată rezervă față de prezent a eseistului? Cărturarii Școlii ardelene, intelighenția militantă pentru drepturile românilor transcarpatini aveau o justificată, cronică nemulțumire față de actualitatea lor, strîmbă, vexatoare în raport cu etnia pe care o reprezentau. Misia luptătoare pe care au adoptat-o le impunea o sobrietate, o disciplină incompatibilă cu tihna, cu destinderea euforică
Mimarea istoriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6668_a_7993]
-
atenție de câte ori dezacordul se exprimă pamfletar sau măcar virulent polemic. Cum fiecare scrisoare conține, ca romanele de demult, un rezumat promițător, căutarea mi-a fost dintru-nceput înlesnită. N-o să credeți, dar, de pildă, ceea ce pornește ca o revanșă față de intelighenția autohtonă ajunge să sune mai degrabă ca un exercițiu de admirație: Într-una din seri am avut ocazia să stau la masă cu Ťdelegațiať română. Nu a fost nimic intenționat. Doar că așa s-a întâmplat. Oameni foarte simpatici și
La pachet by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6710_a_8035]
-
determinată a literaturii încearcă a deversa granițele acesteia, deplasîndu-și „centrul de interes“ în cadrele „științelor umane“ sau în tehnologie. Un witz al lui Andy Warhol sună astfel: „Astăzi adevărații artiști sunt medicii și antreprenorii“. În Franța, audiența maximă în mediul intelighenției n-o mai au scriitorii ci, conform unei anchete a revistei Lire, încă din 1981, specialiștii în „științele omului“ precum Levy-Strauss, Michel Foucault, Raymond Aron etc... Care e atitudinea lui Al. Mușina în raport cu acest fenomen generator de derută cu toate că suficient
Postmodernism? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6713_a_8038]
-
și principalul instrument de asigurare prin corupție a puterii. „Nu există altă țară în lume în care corupția, sub toate formele sale, să aibă tot atîta greutate ca în politica românească" și de aceea, observă Troțki, „în România, nu există intelighenție politic și moral independentă". Este ceea ce, crede Troțki, a intuit Caragiale prin crearea personajelor Cațavencu și Farfuridi. „Cele trei partide românești de guvernămînt sînt impregnate de spiritul lui Cațavencu și Farfuridi. Triumful final al acestor specimene politice a fost însă
Caragiale povestit de Troțki by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/6389_a_7714]
-
m-au interesat portretele și judecățile de valoare despre diverși intelectuali. Înțeleg de ce le-a făcut, dar pentru mine nu acestea sînt interesante. Interesantă este, repet, viziunea lui despre România și despre realitățile românești, despre psihologia distructivă și meschină a intelighenției, despre cîinoșenia ardelenească și despre abureala metafizic-reacționară ce-a invadat imaginarul și axiologia colectivă imediat după căderea comunismului, despre faptul că sîntem o lume ce nu are criterii unitare în nimic din ceea ce face, despre lipsa de viziune constructivă pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6416_a_7741]
-
au drapat în zdrențele utopiei egalitare cred că ideile lor transpuse în realitate arată altfel, îi invit să-mi indice un loc de pe glob unde socialismul și comunismul au reprezentat altceva decât triumful resentimentului, al represiunii și sărăciei generalizate. Refuzul intelighenției din România de a accepta necesitatea punerii în practică a recomandărilor Raportului Final elaborat de Comisia Tismăneanu reprezintă un eșec de proporții al șanselor de modernizare a României. Obișnuiți să se scalde în ape tulburi, securiștii, turnătorii și activiștii au
Condamnarea comunismului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5014_a_6339]
-
momentul în care întregul continent să găsea pe pragul catastrofei războiului. Fidel propagator al existențialismului lui Șestov, poziționare filosofică ce coincidea cu propriile sale convingeri profunde, Fondane duce o luptă s-ar spune donquichotescă împotriva tuturor „doctrinelor raționale” care fascinau intelighenția franceză și europeană din epocă. Și, după experiența Holocaustului și a Gulagului, maladii ale unei „gîndiri totalitare a raționalității”, aplicate tiranic tuturor aspectelor vieții, cine oare ar mai putea susține astăzi, ca bun european, că „tentația totalitară” nu mai stă
Manifest pentru Fondane by Magda Cârneci () [Corola-journal/Journalistic/5601_a_6926]
-
e? Salutînd desființarea cenzurii și a dirijismului oficial, ceea ce, să admitem, reprezintă un cîștig inestimabil pentru tagma intelectualilor, nu putem a nu semnala, cu inevitabilă tristețe, o alunecare a acesteia pe făgașul unei desconsiderări. Să mă explic. Sub regimul comunist, intelighenția, oricît de supusă presiunii ideologice, alcătuia o castă respectabilă tocmai prin opoziția sa, fie activă, fie măcar tacită, față de abuzurile regimului. Colaboraționiștii se excludeau de la sine din corpul relativ omogen, aristocratic, al intelighenției ce-și respecta condiția. Or, acum ce
„A scrie înseamnă o provocare, o mănușă aruncată vieții“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5636_a_6961]
-
desconsiderări. Să mă explic. Sub regimul comunist, intelighenția, oricît de supusă presiunii ideologice, alcătuia o castă respectabilă tocmai prin opoziția sa, fie activă, fie măcar tacită, față de abuzurile regimului. Colaboraționiștii se excludeau de la sine din corpul relativ omogen, aristocratic, al intelighenției ce-și respecta condiția. Or, acum ce se întîmplă? Mercantilismul fără frîu, parvenitismul ce a scos la suprafață drojdiile obștii i-au împins pe intelectuali, pe de-o parte, cu excepții ce pot fi numărate pe degete, spre umilitoare lipsuri
„A scrie înseamnă o provocare, o mănușă aruncată vieții“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5636_a_6961]
-
veritabil, sunt binevenite paginile pe care i le dedică Lepenies în cartea sa, în capitolul „Trădarea cărturarilor în Germania: o atât de blândă colaborare”, unde adjectivul „blând” e catifeaua menită să indice slaba capacitate de rezistență, lipsa de caracter a intelighenției germane în perioada nazismului și a comunismului. Cine vrea să înțeleagă totalitarismul european nu poate decât să facă apel la istoria obscură a obedienței intelectualilor germani într-o țară tăiată, după 1945, în două de Aliați. Simpla studiere a economiei
Gottfried Benn – melancolie și distrugere by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/3450_a_4775]
-
barometru al condiției vieții obștești, normalitatea acesteia fiind legată de menținerea tradițiilor. Încălcarea lor a dus la ceea ce Vasile Băncilă a numit cu regret „declinul sărbătorii”. Explicabil, comuniștii au fost vrăjmașii sărbătorilor religioase, ca și a unora naționale, pe cînd intelighenții areligioși ai globalizării au intervenit cu „pseudovalori, văduvite de duh”, simple petreceri sau manifestări erotice. De acord. Am însă o rezervă atunci cînd Alexandru Surdu susține că mulți intelectuali, „printre care și Constantin Noica, au preferat supliciul comunist, decît fuga
Despre tradiție by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3597_a_4922]
-
în special texte ca Scrisori deschise către Andrei Pleșu sau Scrisoare deschisă către Gabriel Liiceanu după lectura Jurnalului de la Păltiniș. În rest, „intelectualii români par să confirme, prin urmare, teza neomarxistă a lui Karl Manheim: alcătuiesc o freischwebende Intelligenz, o intelighenția fluctuantă, care își face iluzia că urmărește țeluri superioare, dar care se dovedește, în realitate incapabilă de a înfăptui obiectivele cele mai banale” (Bene vixit qui bene latuit... România: intelectualul lipsit de putere). Cât de actuale sau inactuale sunt opiniile
Reflecții (in)actuale by Adrian G. Romila () [Corola-journal/Journalistic/3813_a_5138]
-
sau perspectivismul mannheimian pe care mi l-am asumat în acest demers m-a determinat să-mi iau astfel de precauții atât în legătură cu intervievatul, cât și cu mine însumi. După cum am precizat, "nici eu nu sunt un exemplar al unei "intelighenții social detașate"... Sunt un anticomunist, un adept al acestei ideologii fără partid și consider că respingerea comunismului trebuie realizată nu prin acuze globale, ci prin judecarea fiecărui caz în parte, pentru că așa vom reabilită personajul principal al oricărui regim democratic
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
XX oferă nenumărate exemple de Intelectuali colaboraționiști, de bună voie, cu o Putere de extremă dreaptă sau stângă. Atitudinea față de colaboraționism depinde, însă, de gradul de dezvoltare a societății civile din fiecare țară, ca și de dorința și de capacitatea intelighenției în cauză de a-și asuma inavuabilul... Există în Al doilea mesager și un personaj care pune problema cunoașterii Răului. Este copilul/tânărul Grégoire, cel care îi va reproșa lui Danyel că, prin cărțile pe care i le-a dat
După 20 de ani by Serelena Ghiețanu () [Corola-journal/Journalistic/10899_a_12224]
-
mulți, prea mulți literatori disprețuitori ai ,vulgului", artiști a căror măreție nu poate fi reflectată în oglinzile prea mici ale contemporanilor, Cristian Tudor Popescu a înțeles că adevărata partidă cu posteritatea se joacă și aici, pe terenul social ignorat de intelighenția autohtonă. De aceea figurile personajelor populare (gen Gigi Becali, Mitică Dragomir) îl aduc la exasperare, de asemenea săltarea lui Vadim Tudor în șaua opțiunilor de vot ale electoratului Sunt elemente ce indică deriva națională, transformarea poporului într-o populație, injectarea
Pagini electrice by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11031_a_12356]
-
că ,defectele" culturale românești de azi nu pot fi separate de cele ale vieții cetății, că alcătuiesc o prelungire a lor, precum o formulă de psihologie colectivă tarată. E izbitoare indolența atît a obștii noastre în genere, cît și a intelighenției (de la care avem, orișicît, pretenții) față de fenomenele negative, față de, în speță, urmările stihiei totalitare și posttotalitare care ne-a copleșit și, sub nenumărate aspecte, nu ne cruță încă. Să nu ne lăsăm înșelați de aparențe. Înregistrăm un strat superficial, agitat
Interviurile româniei literare cu Gheorghe Grigurcu by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10725_a_12050]
-
desi probabil nu e pederast. Dar chiar dacă ar fi, pentru mine esențial nu este asta, ci că în persoana lui a apărut un adversar al conformismului ce ne sufocă. Dar mai șunt idei înșurubate în creiere ce trebuie contestate. Atunci cand “intelighenția” se încolonează în apărarea lui Traian Băsescu (după ce aceleași persoane, în frunte cu Liiceanu și Patapievici, mărșăluiseră în august 2000 în centrul Capitalei pentru a-l convinge pe Emil Constantinescu să se prezinte la alegerile din acel an), ea - intelectualitatea
Pictura quasi scriptura by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83009_a_84334]