915 matches
-
este o întâlnire întâmplătoare, absolut imprevizibilă într- o intersecție de simțuri, modalități de gândire, stiluri, registre, nuanțe. Este, s-ar spune, un curcubeu al trăirii. Filosofia este o creație a literaturii. Literarul a creat filosoficul. Chiar dacă nu anume, dedicat și intențional, literatura a generat filosofie, în orice caz, filosoficul nu s-a născut ca filosofic. Atunci când în intersecția gândirii se întâlnesc neprogramat, fără preaviz, literatura și filosofia, avem negerțit de-a face cu un sincretism a două modalități de a gândi
ŞTEFAN VLĂDUȚESCU: Fundamentele sincretismului literarului cu filosoficul () [Corola-blog/BlogPost/339595_a_340924]
-
înaintea oricărui mesaj se înregistrează un pre-mesaj, constând într-o investiție uni- sau bilaterală de de intenționalitate. Mai exact: nu există mesaj fără urmă de intenție. Mesajul este generat de o intenție uni- sau bilaterală. El poartă irepresibil o inscripție intențională: fie destinator-“ială”, fie destinatar-“ială”, fie bilaterală. Intenția de semnificare reprezintă semnul său distinctiv, marca de individualizare. Pe de altă parte, ca element constitutiv al unei conștiințe ce trăiește numai ca o conștiință a ceva, ca o conștiință înspre
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication () [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]
-
3. După o altă opinie, punctul vernal a intrat în zodia Peștilor (cca. 100 p Ch.). În ciuda acestor încercări de explicare, originea simbolului pește constituie până azi o enigmă, ceea ce ne-a îndemnat să căutăm o tâlcuire prin fenomenul amfibologiei intenționale des întâlnit în legătură cu istoria scrierii. Se știe că primele semne grafice au fost imagini de¬scriptive. De exemplu, se desena un om: cap, trunchi, mâini, picioare și se citea pe chinezește [jen] „om“ (astăzi s-a simplificat, rămânând numai cele
SIMBOLURI SI ENIGME CRESTINE de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/341567_a_342896]
-
coincidențe și identificări ontologice. Din această perspectivă, clarificarea sensurilor favorizează depășirea polisimboliei prin raportare la intenția care a prezidat elaborarea textului. Cum ? Tocmai prin vitalitatea profundă a suprasensului esențial, operativ, din matricea lingvistică, care-și cunoaște bine identitatea verbală. Natură intenționala a gândirii scriitoricești din demersul ontologic al operei se concentrează pe sfera relațiilor interumane, revelând astfel percepției virtutea ei de fundament al contactului naratoarei cu lumea valorilor. Tematica variată este însărcinată cu plenitudinea regasirii fenomenelor contemporane din stratul superior al
CORNELIA PĂUN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342836_a_344165]
-
om în iad sub acuzația că a violat și ucis bestial, înfundându-i esofagul cu pietre de râu, o fetiță de 13 ani. Dovedindu-i-se nevinovăția pentru viol, acuzațiile procurorului Ion Diaconescu, nu mai puteau fi decât eronate și intenționale, principalul suspect devenind Gheorghe Avram. Lui i s-a atribuit crima preluată de pe umerii lui Țundrea. Era recidivist și fusese indicat de către condamnat, în timpul anchetei, ca autor al violului și omorârii feroce a fetiței din Pojogeni, dar, fiind audiat de
MARCEL ŢUNDREA. PĂMÂNTUL GROPII I-A ÎNCHIS GURA ... ! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/343457_a_344786]
-
a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. În sens larg, noțiunea de fapt juridic civil cuprinde fapta subiectului de drept (intențională și neintențională) și faptul natural (evenimentul). În sens restrâns, noțiunea de fapt juridic civil cuprinde fapta neintențională și faptul natural (evenimentul). Faptele naturale (evenimentele) se produc fără intervenția voinței vreunui subiect de drept, însă la fel ca și faptele neintenționale
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
sau domeniu de cunoaștere, ci ca fiind abilități care pot fi utilizate într-o mare varietate de situații și medii de lucru, inclusiv cele regăsite în portalul european ESCO. ... Articolul 182 (1) Învățarea realizată în contexte formale are un caracter intențional și se desfășoară într-un cadru organizat, structurat, coerent și prestabilit anterior debutului procesului, dedicat în mod specific învățării. Acesta cuprinde în mod obligatoriu următoarele elemente: a) curriculum și obiective educaționale explicit formulate; ... b) derularea învățării într-o instituție de
LEGEA nr. 199 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271898]
-
o instituție prevăzută la lit. b) care este autorizată să funcționeze provizoriu sau acreditată potrivit legii; ... d) evaluarea și certificarea rezultatelor învățării dobândite prin documente oficiale, reglementate potrivit legislației în vigoare. ... (2) Învățarea realizată în contexte nonformale are un caracter intențional și se desfășoară în afara sistemului formal de educație și formare, prin intermediul unor activități planificate și în cadrul cărora există o formă de susținere a procesului de învățare, în baza următoarelor caracteristici: a) se realizează cu participare voluntară; ... b
LEGEA nr. 199 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271898]
-
a) se realizează cu participare voluntară; ... b) include o formă de suport de curs pentru participanți; ... c) se poate desfășura pe baza unui curriculum și a unor obiective educaționale. ... (3) Învățarea în context informal poate avea sau nu un caracter intențional și rezultă din activitățile și experiențele zilnice ale unei persoane, nefiind organizată sau structurată în ceea ce privește obiectivele, durata sau sprijinul acordat procesului, fiind dobândite rezultate ale învățării. Acestea pot fi luate în considerare în contextul măsurilor de validare
LEGEA nr. 199 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271898]
-
totodată, vorba părintelui-isihast Gheorghe Ghelasie: „A acorda o vie atenție aproapelui, a-i respecta demnitatea filială și, mai mult, a te pune în locul lui, empatizând cu bucuria și suferința umană și cosmică în general, este un gest iconic de impropiere intențională a dragostei lui Dumnezeu.” (citat de Florin Caragiu, în Frumusețea Lucrurilor Ultime. Ed. Sophia/ Platytera, București, p. 14) Eminescu și-a zugrăvit chipul profetic în chiar miezul ființei și persoanei sale care reclamă creștinul ortodox trăitor-mărturisitor la o neîncetată înomenire
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VII) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381055_a_382384]
-
toate formele de vinovăție, înlăturând confuziile. Prin aceasta se evită folosirea noțiunii de culpă în mod diferit: în dreptul penal pentru a exprima numai forma neintenționată a faptei vinovate, iar în dreptul civil, pentru a exprima toate formele de vinovăție, inclusiv caracterul intențional al faptei. În dreptul civil român nu găsim o definire a diferitelor forme pe care le poate îmbrăca vinovăția, o astfel de definire putând fi găsită doar în dreptul penal, care stabilește că vinovăția comportă două forme: intenția și culpa. Trebuie precizat
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
bună relaționare cu alte persoane. În psihoterapie, ea este recomandată pentru vindecarea psihozelor sau a unor stări depresive. De asemenea, iertarea este amintită atunci când se face referire la uitare, mai mult În calitate de stare de neutralitate, naturală, nu ca o pornire intențională, stabilă a ființei umane. Dacă ar fi s-o „definim” prin intermediul conceptelor acestor discipline, am putea spune că iertarea este o conduită complexă, de ordin cognitiv, volițional și emoțional, cu caracter adaptativ, de „anihilare” a unor porniri distructive la adresa altei
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
criteriile de intenționalitate, interesele care le-au generat. Postul și problema puterii Structura pe posturi a unei instituții exprimă, în esența sa, relațiile de putere reciprocă dintre diferitele grupuri socio profesionale. Fiecare tip de management se elaborează în conformitate cu o viziune (intențională) asupra sistemului de putere, ce drepturi și obligații vor avea diferitele categorii socio-profesionale. Ierarhiile posturilor exprimă „spațiul social” al raporturilor de putere, la un moment dat, pe care managementul se va baza în activitățile sale. Adeziunea la un sistem de
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
Mythos și logos, cu acești termeni noi denumim cei doi poli Între care oscilează gândirea omului. Imaginația mitică și gândirea logică sunt opuse. Prima este imagistică și involuntară și creează forme pe baza inconștientului, În timp ce a doua este conceptuală și intențională, analizează și sintetizează cu mijloacele gândirii conștiente (apud G. Most, 1999, p. 27). Cei mai mulți dintre cercetătorii care s-au consacrat investigării relației dintre mythos și logos sunt de acord, În ciuda perspectivelor științifice diferite (de la istoria filosofiei la antropologia culturală, de la
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a luat : Luă luna cu lumina, Soarele cu razele, Scaunul de-mpărăție Și bățul de vitejie ! (12, p. 87) Sigur că Iuda speculează „dezordinea divină”, dar, în felul cum este prezentată, această dezordine pare a avea, la limită, un caracter intențional. Ca și cum Dumnezeu și sfinții i-ar înlesni lui Iuda pătrunderea în rai și prădarea acestuia. Acum, la schim barea anului, Cosmosul trebuie regenerat, dar pentru aceasta el trebuie să fie distrus în prealabil. într-un comentariu medieval (Datastan i D¹nik
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
2. Multiculturalism și ghetoizare / 96 2.3. Comunitatea "instrucțiuni" de "asamblare" și "depanare" / 97 2.4. Segregare și congregare în societate / 98 Capitolul VI. Tipologii ale comunităților / 101 1. Comunitatea etică și comunitatea estetică / 101 2. Comunități anarhice și comunități intenționale / 102 3. Comunitatea iluzorie / 103 4. "Calea" americană / 105 5. Comunitatea ca tipologie / 105 6. Petre Andrei și tipologia comunitară / 107 7. Tipologia comunitară clasică rural-urban / 108 8. Comunitățile ocupaționale / 109 8.1. Ghildele / 110 9. Abordare macro și abordare
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
eșuat repede. Ca și în alte părți, neexistând o relație între munca prestată și beneficii, de la fiecare așteptându-se să contribuie cât de mult putea, mulți au început să se eschiveze de la contribuții, fiind atenți doar la beneficii. În comunitățile intenționale de acest tip (cele utopice), problema centrală este inegalitatea efortului de lucru, reprezentând principala sursă de nemulțumire. Așa-numiții free rider trebuiau descurajați. Element crucial în realizarea controlului social ingredient fundamental la rândul său în structurarea unei conștiințe a destinului
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Abordarea triadică a lui Michael Taylor Cuvântul comunitate este utilizat în legătură cu o varietate enormă de "lucruri sociale". "Cartiere, localități rurale, orășele, orașe, națiuni și grupuri etnice, despre toate se vorbește ca despre comunități; există comunități monastice, utopice și alte comunități "intenționale"; există "comunitatea academică", "comunitatea de afaceri" și o mulțime de alte comunități specializate; există, dacă vreți, Comunitatea Economică Europeană." (Taylor, 1989: 26) Nu există un set de criterii și teste care să fie atât necesare, cât și suficiente pentru ca ceva
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
pot fi privite astfel ca și comunități de interese, membrii acționând (mpreună pentru a-(i promova interesele, raport(ndu-se la alte categorii, opuse. Este modalitatea foarte eficace de a căuta soluții colective la probleme individuale. 2. Comunități anarhice și comunități intenționale O altă manieră aparte de prezentare a unei dinamici a formelor comunitare o regăsim la Taylor. Într-o asumată încercare de echilibrare a raporturilor dintre indivizi și stat, dezvoltarea formelor comunitare "anarhice" ar reprezenta soluția cea mai potrivită. Aici termenul
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
anarhice" ar reprezenta soluția cea mai potrivită. Aici termenul anarhie nu înseamnă neapărat opusul statului, ci relevă independența față de acesta pe coordonate relevante. Deși este conștient de riscul unor critici, evidențiază experiența comunităților "primitive" lipsite de stat și a comunităților "intenționale" cvasi-anarhice și a comunităților țărănești aparținând tipului închis, corporativ, deoarece acestea reprezintă cele mai importante, dacă nu aproape singurele cazuri empirice de anarhie și cvasi-anarhie, elemente pe care niciun analist al comunităților nu le poate oculta în analiză. Homo sapiens
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
acolo unde este deținut în proprietate privată și redistribuindu-l periodic între membrii săi acolo unde este deținut în comun" (Taylor, 1989: 36). Acestea puteau fi găsite în secolul al XIX-lea și în estul și în vestul Europei. Comunitățile intenționale constituie un alt grup de exemple istorice, cuprinzând comunitățile de tip fourierist, kibbutzurile israeliene ș.a. La fel ca și comunitățile țărănești, și acestea sunt localizate în societăți organizate în stat. Fie ca urmare a unei decizii, fie de nevoie, unele
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
La fel ca și comunitățile țărănești, și acestea sunt localizate în societăți organizate în stat. Fie ca urmare a unei decizii, fie de nevoie, unele își sunt și aproape suficiente din punct de vedere economic, fiind de asemenea cvasi-anarhice. Comunitățile intenționale încearcă de obicei să construiască în întregime o modalitate de viață alternativă raportat la aceea a societății din care parțial se retrag. Este mai puțin clar însă unde ar intra mânăstirile, de exemplu, în această viziune. Într-un sens, se
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
activitatea practică. Sau, pentru Kilpatrick proiectul constituie „o activitate prealabil vizată a cărei intenție dominantă are o finalitate reală, care orientează activitățile și le asigură o motivație” (Planchard, 1992, p. 385), iar după Hosic este o „unitate complexă de experiență intențională” (1992). În rezumat, proiectul ar prezenta următoarele caracteristici: - este subordonat realizării unei sarcini concrete, aleasă din proprie inițiativă sau sugerată de către profesor; - dacă sarcina urmează a fi realizată prin efort comun, de echipă, stabilirea ei se va face de comun
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
funcționarea. Ea, entitatea economică funcționează aidoma acestuia, adică pe baza unei înlănțuiri de procese (aprovizionare, producție, desfacere), toate gestionate intern Și comunicate către exterior de un centru de comandă - sistemul financiar-contabil. Acest „creier mic” al entității economice „capitalizează” întregul fond intențional al afacerii respective, asigură informațional decizia Și comunică exteriorului intenția. Pentru că... ființa umană este cel mai complex univers posibil. Aidoma omului, Și creațiile sale, printre care contabilitatea, prezintă același caracter complex. Complexitatea Științei sociale a contabilității este susținută Și de
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
potențial persuasiv mai viguros decât oricând în trecut. Iată cât de legitime sunt motivele care l-au determinat odinioară pe Platon să ceară izgonirea poetului din cetate. El slujește prin vers unui comandament exterior. Forța sa de persuasiune este direcționată intențional. Caracterul uman al existenței artistului scoate ființa sa de sub semnul imaculatului. Trupul răului poate fi totdeauna articulat insinuant printre scuze și eschive. Cine să stăpânească arta eschivei mai bine decât acești virtuozi patetici ai verbului ? Ei nu pun la socoteală
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]