140 matches
-
80 - 1 m, argilă de culoare galben cafenie, păroasă, sensibilă la umezire, În grosimi de 6-7 metri, praf argilos nisipos În grosimi de 2-3 metri, orizont care se laminează pe versant până la dispariție, argilă stratificată de culoare galben cafenie, cu intercalații și pungi de nisip, strat În grosimi de 4-6 metri, sub care este prezent orizontul marnos degradat „in situ” În grosimi de 1-2 metri. Pe versant, pachetul argilos cât și cel granular se efilează până la dispariție, apărând În suprafață argile
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Bahlui sunt reprezentate de eroziunea areolară, torențială (liniară), surpările și alunecările de teren, fiind influențate de activitățile umane. Larga dezvoltare a degradărilor de teren din această regiune se datorează următoarelor condiții naturale favorabile: - alcătuirea petrografică (dominată de faciesul argilo-marnos cu intercalații nisipoase, uneori chiar cu gresii și calcare oolitice); - morfologia reliefului reprezentată prin valoarea înclinării și lungimii versanților, prin energia și densitatea fragmentării; - apa, provenită din precipitații sau din ape curgătoare (stratele acvifere care apar la baza plăcilor de gresii și
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
disting fosile și resturi de fosile. Aceste calcare se desprind în blocuri mari, identificate la baza abruptului. Peste calcarele organogene se dispune un strat de nisipuri foarte fine, cu aspect prăfos, în grosime de circa 1,5 m, cuprinzând și intercalații subțiri de gresii compacte, dure. Nisipurile se continuă cu un strat de calcare oolitice, compacte, fosilifere, stratificate în plăci foarte rezistente care se mențin în consolă. Marnele, calcarele și nisipurile menționate constituie roca de bază de vârstă sarmațiană, peste care
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
Stratelor cu Cryptomactra sunt frecvente eflorescențe saline albicioase, bogate în sulfați de sodiu care au o răspândire mai mare în perioadele secetoase. Complexul cu faună de apă dulce cuprinde marne argiloase de culoare cenușie, care predomină în partea inferioară, cu intercalații de argile nisipoase și de nisipuri frecvente în partea superioară, unde se individualizează un pachet de 15 -20 m de nisipuri de culoare albă (nisipurile de Bârnova). Complexul greso-oolitic include argile și nisipuri în care se intercalează două pachete de
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
reprezentate și prin lacuri antropice cu funcție piscicola: Valea Mare (48 ha), Contăș(14 ha), Valea Rusului(5,2 ha), Bădeni I și ÎI, Strâmbu. Apele subterane sunt legate direct de constituția litologica, fiind cantonate la baza depozitelor cuaternare, în intercalațiile nisipoase ale orizontului poros permeabil din baza formațiunilor loessoide. Pe podul teraselor, apa subterană este cantonata în baza complexului nisipos, la peste 14-16 m adâncime. Pe versanți, circulă dezordonat, fiind prezența la adâncimi diferite, cuprinse între 2-6 m. În perioadele
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
Prin diluție se înțelege procesul fizic care se produce în timpul exploatării prin amestecul rezervei excavate cu steril, având ca efect reducerea conținuturilor componenților utili. Principalele surse ale diluției sunt: - materialul din rocile sterile înconjurătoare (culcuș și acoperiș); - materialul provenit din intercalațiile sterile care nu au fost luate în considerare la calculul rezervelor exploatabile - codurile 111, 121 și 122 - (rezerve de bilanț); - rambleul din vatra sau tavanul abatajelor; - materialul steril introdus pe traseele de transport și la manipulări etc. Materialul de diluare
INSTRUCŢIUNI TEHNICE din 18 august 2003 privind stabilirea dilutiei şi a pierderilor în cazul minereurilor aurifere, neferoase şi feroase. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151764_a_153093]
-
prevăzute la alin. (1) vor fi prezentate minimal următoarele: a) conținuturile medii minime limită în component util echivalent pe unitatea de calcul; ... b) conținutul mediu maxim în componenți dăunători pe unitatea de calcul; ... c) conținutul mediu în componenți utili al intercalațiilor sterile și/sau al rocilor din imediata vecinătate a corpului mineralizat, din culcușul și acoperișul acestuia; ... d) condițiile de calitate pentru majoritatea rocilor utile sunt date de domeniile de utilizare; de precizat că aceste condiții de calitate se referă la
INSTRUCŢIUNI TEHNICE din 6 decembrie 2005 privind conţinutul-cadru al Studiului de fezabilitate pentru valorificarea resurselor minerale şi protecţia zăcământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172531_a_173860]
-
situația rezervelor minerale propuse pentru luare în evidență. ... (4) Pentru condițiile limitative privind aplicarea metodelor de exploatare propuse, prevăzute la alin. (2), vor fi prezentate minimal următoarele: a) grosimea minimă a corpurilor de substanțe minerale utile; ... b) grosimea maximă a intercalațiilor sterile sau extinderea maximă a zonelor sterile sau necorespunzătoare calitativ; ... c) coeficientul de mineralizație minim pe unitatea de calcul, în cazul existenței intercalațiilor sterile care nu pot fi conturate, dar care pot fi excluse în procesul de exploatare; ... d) adâncimea
INSTRUCŢIUNI TEHNICE din 6 decembrie 2005 privind conţinutul-cadru al Studiului de fezabilitate pentru valorificarea resurselor minerale şi protecţia zăcământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172531_a_173860]
-
fi prezentate minimal următoarele: a) grosimea minimă a corpurilor de substanțe minerale utile; ... b) grosimea maximă a intercalațiilor sterile sau extinderea maximă a zonelor sterile sau necorespunzătoare calitativ; ... c) coeficientul de mineralizație minim pe unitatea de calcul, în cazul existenței intercalațiilor sterile care nu pot fi conturate, dar care pot fi excluse în procesul de exploatare; ... d) adâncimea maximă de exploatare la zi și în subteran; ... e) coeficientul de decopertare maxim pentru zăcămintele exploatate la zi; ... f) condițiile hidrogeologice ale formațiunilor
INSTRUCŢIUNI TEHNICE din 6 decembrie 2005 privind conţinutul-cadru al Studiului de fezabilitate pentru valorificarea resurselor minerale şi protecţia zăcământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172531_a_173860]
-
prevăzute la alin. (1) vor fi prezentate minimal următoarele: a) conținuturile medii minime limită în component util echivalent pe unitatea de calcul; ... b) conținutul mediu maxim în componenți dăunători pe unitatea de calcul; ... c) conținutul mediu în componenți utili al intercalațiilor sterile și/sau al rocilor din imediata vecinătate a corpului mineralizat, din culcușul și acoperișul acestuia; ... d) condițiile de calitate pentru majoritatea rocilor utile sunt date de domeniile de utilizare; de precizat că aceste condiții de calitate se referă la
ORDIN nr. 175 din 6 decembrie 2005 pentru aprobarea Instrucţiunilor tehnice privind conţinutul-cadru al Studiului de fezabilitate pentru valorificarea resurselor minerale şi protecţia zăcământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172530_a_173859]
-
situația rezervelor minerale propuse pentru luare în evidență. ... (4) Pentru condițiile limitative privind aplicarea metodelor de exploatare propuse, prevăzute la alin. (2), vor fi prezentate minimal următoarele: a) grosimea minimă a corpurilor de substanțe minerale utile; ... b) grosimea maximă a intercalațiilor sterile sau extinderea maximă a zonelor sterile sau necorespunzătoare calitativ; ... c) coeficientul de mineralizație minim pe unitatea de calcul, în cazul existenței intercalațiilor sterile care nu pot fi conturate, dar care pot fi excluse în procesul de exploatare; ... d) adâncimea
ORDIN nr. 175 din 6 decembrie 2005 pentru aprobarea Instrucţiunilor tehnice privind conţinutul-cadru al Studiului de fezabilitate pentru valorificarea resurselor minerale şi protecţia zăcământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172530_a_173859]
-
fi prezentate minimal următoarele: a) grosimea minimă a corpurilor de substanțe minerale utile; ... b) grosimea maximă a intercalațiilor sterile sau extinderea maximă a zonelor sterile sau necorespunzătoare calitativ; ... c) coeficientul de mineralizație minim pe unitatea de calcul, în cazul existenței intercalațiilor sterile care nu pot fi conturate, dar care pot fi excluse în procesul de exploatare; ... d) adâncimea maximă de exploatare la zi și în subteran; ... e) coeficientul de decopertare maxim pentru zăcămintele exploatate la zi; ... f) condițiile hidrogeologice ale formațiunilor
ORDIN nr. 175 din 6 decembrie 2005 pentru aprobarea Instrucţiunilor tehnice privind conţinutul-cadru al Studiului de fezabilitate pentru valorificarea resurselor minerale şi protecţia zăcământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172530_a_173859]
-
fundare, în lungul rosturilor dintre ploturi, sunt prevăzute galerii de drenaj și vizitare. ... Figura AII.1. Barajul Poiana Uzului: elemente constructive și date din măsurători. (7) Roca de fundare este alcătuită din gresii în strate metrice, între care se găsesc intercalații de șisturi argiloase. Impermeabilizarea terenului de fundare s-a realizat printr-un voal de etanșare, executat pe trei șiruri. Drenarea fundației s-a realizat, pentru fiecare plot, prin foraje de 20 m adâncime, poziționate la 10 m în aval de
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 septembrie 2012 "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246129_a_247458]
-
fundare, în lungul rosturilor dintre ploturi, sunt prevăzute galerii de drenaj și vizitare. ... Figura AII.1. Barajul Poiana Uzului: elemente constructive și date din măsurători. (7) Roca de fundare este alcătuită din gresii în strate metrice, între care se găsesc intercalații de șisturi argiloase. Impermeabilizarea terenului de fundare s-a realizat printr-un voal de etanșare, executat pe trei șiruri. Drenarea fundației s-a realizat, pentru fiecare plot, prin foraje de 20 m adâncime, poziționate la 10 m în aval de
ORDIN nr. 1.640 din 3 septembrie 2012 pentru aprobarea reglementării tehnice "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244907_a_246236]
-
moderată. Principalele procese geomorfologice sunt cele din clasa denudării areale: alunecări superficiale, tasare, dar și cele din clasa denudării liniare: șiroire, ravenație. Zona rezervației este caracterizată de depozite sarmațiene, unitatea litografică inferioară - formațiunea de Iris conținând depozite epiclastice fine cu intercalații subțiri de tufuri vulcanice, depuse în condiții marine salmastre. Rezervația ocupă panta cu expoziție nord, nord-vestică a dealului Țigla, respectiv jumătatea superioară a pantei în partea de vest a rezervației și treimea superioară în partea de est a rezervației. Solurile
PLANUL DE MANAGEMENT din 1 noiembrie 2013 al ariei naturale protejate de interes naţional B1 "Rezervaţia de orbeţi de la Apahida". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256109_a_257438]
-
4. Acoperirea cu hărți Tipurile de hărți utilizate în zona Moara sunt prezentate în tabelul nr. 3 Hărțile existente pentru Situl Natura 2000 Fânețele seculare Frumoasa Tabelul nr. 3 Materialul parental din zona Moara este predominat de marnă argiloasă, cu intercalații nisipoase și cu vagi urme de fosile calcificate, aparținute cu predilecție vârstei Sarmațiene cu trecere spre Panonian. Relieful sitului Natura 2000 se încadrează în cel regional caracteristic zonelor de dealuri și podișuri din Podișul Sucevei. Suprafața restrânsă a sitului determină
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară Fâneţele seculare Frumoasa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]
-
tehnică: Termenul Gy (silicon) se referă la energia în joule pe kilogram, absorbită de un silicon simplu neecranat când esteexpus radiației ionice. d. Special destinați ca să opereze la altitudini ce depășesc 30. 000 m. 2B008 Ansamble, unități sau elemente de intercalație special destinate mașinilor unelte pentru echipament specificat în 2B006 sau 2B007, cum ar fi: a. Unități de reacție a poziției liniare (de ex. dispozitive de tip inductiv, scări gradate, sisteme infraroșii sau "laser"), având o "precizie" mai mică (de preferat
jrc4712as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89878_a_90665]
-
4. Acoperirea cu hărți Tipurile de hărți utilizate în zona Bosanci sunt prezentate în tabelul nr. 3 Hărțile existente pentru situl Natura 2000 Fânețele seculare Ponoare Tabelul nr. 3 Materialul parental din zona Bosanci este predominat de marnă argiloasă cu intercalații nisipoase și cu vagi urme de fosile calcificate, aparținând cu predilecție vârstei sarmațiene, cu trecere spre Panonian. Relieful sitului Natura 2000 se încadrează în cel regional, caracteristic zonelor de dealuri și Podișului Sucevei. Suprafața sitului determină o unitate la scara
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
depozite paleozoice, triasice, jurasice, cretacice, neogene și cuaternare, derminate prin forajele de mare și mică adâncime efectuate în zonă. Depozitele de vârstă Paleozoică, ce aparțin etajelor Silurian-Permian (438-230 milioane de ani), sunt alcătuite din calcare, dolomite, siltite, gresii litice, cu intercalații de tufuri vitroclastice. Depozitele de vârstă Triasică (248-213 milioane de ani) sunt alcătuite, la bază, din siltite feruginoase, argilite, gresii, microconglomerate, cu intercalații de porfire feldspatice, diabaze și melafire, iar transgresiv apar dolomite, gresii calcaroase, siltite, marne ș.a., ce conțin
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
ce aparțin etajelor Silurian-Permian (438-230 milioane de ani), sunt alcătuite din calcare, dolomite, siltite, gresii litice, cu intercalații de tufuri vitroclastice. Depozitele de vârstă Triasică (248-213 milioane de ani) sunt alcătuite, la bază, din siltite feruginoase, argilite, gresii, microconglomerate, cu intercalații de porfire feldspatice, diabaze și melafire, iar transgresiv apar dolomite, gresii calcaroase, siltite, marne ș.a., ce conțin specii vegetale ("Striatoabietites" sp., "Ovalipollis ovalis" ș.a.), foraminifere ("Glomospirella" sp., "Spirillina" sp. ș.a.), conodonde ("Gondolella navicula", "Gladiogondolella tethydis" ș.a.). Depozitele de vârstă Jurasică
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
cu fosile de foraminifere ("Textularia jurassica", "Spirillina orbicula" ș.a.), dinofagelate ("Nannoceceratopsis spicula", "N. pellucida", "Ctenidodinium panneum" ș.a.) etc. Depozitele de vârstă Cretacică ce aparțin etajelor Apțian-Senonian (121-65 milioane de ani) sunt alcătuite, în principal, din argile și siltite feruginoase, cu intercalații de gresii fine sau dolomite gipsifere, ce conțin o fitocenoză săracă cu "Trilobosporilites apiverucatus", "Clavifera triplex" etc. Depozitele de vârstă Neogenă (etajele Sarmațian-Romanian - 13,5-1,8 milioane de ani) sunt alcătuite dintr-o succesiune de strate cu calcare lumașelice, nisipuri
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
sunt alcătuite dintr-o succesiune de strate cu calcare lumașelice, nisipuri, siltite și argile, cu "Mactra" sp., nisipuri, siltite și argile roșcate, cu "Dosinia maeotica", nisipuri fine cenușii (cu "Dreissena rimestiensis", "Limnocardium" sp., nisipuri cu "Stylodacna orientalis" și nisipuri cu intercalații de argile, ce conțin specimene de "Viviparus bifarcinatus", "Dreissena polymorpha" etc. Depozitele de vârstă Cuaternară (depozite deltaice ce aparțin etajelor Pleistocen-Holocen - 1,8-0,01 milioane de ani) sunt alcătuite, la bază, dintr-un strat de argile roșii-carămizii urmate de o
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
ele curg din 15 izvoare aflate în toată depresiunea. Geologic arealul aparține culmii Istrița-Dealul Mare-Ceptura, alungită est-vest pe un anticlinoriului, stațiunea fiind situată în zona axială a respectivului într-o "butonieră", unde apar la zi sedimente (marne și gresii cu intercalații de nisipuri de vârstă sarmațiană). Acestea permit circulația unor ape subterane cu grad de mineralizare ridicat și, care sunt puse în evidență de izvoare - majoritatea ascensionale, legate de faliile care afectează depozitele miocene. Aceste izvoare care apar în general la
Sărata-Monteoru, Buzău () [Corola-website/Science/301039_a_302368]
-
formată din satele Bălușești, Boatca, Buzdug, Dagâța (reședința), Mănăstirea, Piscu Rusului, Poienile, Tarnița și Zece Prăjini. Teritoriul aparține sectorului vestic al Podișului Central Moldovenesc, cu o structură geologică formată din depozitele smarțianului mediu în facies de argile, marne, gresii și intercalații de nisipuri, exploatate local în cariere. El se află în extremitatea sud-vestică a județului, la limita cu județele și , în zona de unde izvorăște râul Gârboveț (un afluent al Bârladului). Este străbătut de drumul județean DJ 280, care îl leagă spre
Comuna Dagâța, Iași () [Corola-website/Science/301272_a_302601]
-
Piatra Albă", "Muntele Albota", "Valea Brezcioarei"). Ultima zonă, cea mai dinspre nord, formează o parte din versantul nordic al masivului muntos. Sunt roci mai slab metamorfozate decât cele amintite și anume șisturi argintii sau verzui, cu luciu mai puțin pronunțat. Intercalațiile de calcare sunt în această zonă mai rare. Toate rocile enumerate, care formează Munții Făgăraș, nu apar la lumină decât în anumite puncte, acolo unde ele nu sunt ascuse de solul vegetal. Blocul cristalin al Munțiilor Făgăraș a început să
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]