220 matches
-
fi prevenit, se cer acțiuni corective de tolerare sau înlăturare a acestuia. Posibilitatea de a face față pericolului include, astfel, strategii diferite de acelea folosite în cazul frustrației. Între aceste două, realități psihologice noi considerăm că, exită, totuși, raporturi de intercondiționare, de influențare reciprocă: fenomenul frustrației, ca fenomen care angajează aproape întreaga personalitate, se desfășoară întotdeauna pe fondul unei anumite „disponibilități” sau „stări de pregătire” și presupune posibilitatea anticipării, pe parcursul desfășurării frustrării, a consecințelor viitoare nefavorabile (pe care „răul”, deja produs
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
aprofundând și mai mult ideea după care esența omului, a personalității o reprezintă „ansamblul relațiilor sociale”, aduce noi argumente în sprijinul afirmației că la originea conduitei omului se află condițiile obiective exterioare. Aceste influențe exterioare se află în raporrturi de intercondiționare dialectică cu „condițiile interne”, fiind mediate de către acestea din urmă și „refractare” într-un mod propriu, specific structurii psiho-fiziologice individuale. S.L. Rubinstein acordă un rol hotărâtor, în cadrul acestor intercondiționări, influențelor externe, care determină formarea condițiilor interne: efectul influențelor externe actuale
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
condițiile obiective exterioare. Aceste influențe exterioare se află în raporrturi de intercondiționare dialectică cu „condițiile interne”, fiind mediate de către acestea din urmă și „refractare” într-un mod propriu, specific structurii psiho-fiziologice individuale. S.L. Rubinstein acordă un rol hotărâtor, în cadrul acestor intercondiționări, influențelor externe, care determină formarea condițiilor interne: efectul influențelor externe actuale este determinat nu numai de condițiile interne, ci și de evoluția social-istorică și personală a individului. „Personalitatea”, în concepția lui S.L. Rubinstein, reprezintă unitatea dinamică a două laturi: cea
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
această situație, rezultatul net al exercițiului (Pn) ar putea fi determinat ca: Pn= RE - Dob, unde: Pn indică mărimea profitului (din exploatare) după ce s-au dedus dobânzile. Din modelele matematice prezentate, rezultă că rentabilitatea financiară este dependentă de raportul de intercondiționare dintre rata rentabilității economice și rata dobânzii. Din relația de mai sus se constată că efectul de levier (DT/Kpr) acționează pozitiv atunci când rata rentabilității economice este superioară ratei medii a dobânzilor la creditele atrase. Din acest motiv se recomandă
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
cunoaștere: rațiunea (cunoașterea rațională) și emoția (cunoașterea emoțională). Dacă multă vreme ele au fost puse în opoziție, dacă Occidentul (cartezianismul european, de pildă) afirma supremația rațiunii, iar Orientul (confucianismul, de pildă) pe cea a emoției, cercetările actuale au relevat o intercondiționare a celor două sfere care guvernează comportamentele umane. Emoțiile dau semnificație vieții, furnizează motivații importante pentru comportamentele noastre, dau culoare gândurilor și formelor de cunoaștere. Sunt, cu adevărat, combustibilul psihologic de bază pentru creștere, dezvoltare, acțiune (Gudykunst, 2003, p. 91
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
mediu cultural și în strânsă interdependență cu educația primită de individ; educația este produsul unor instituții determinate cultural și are impact diferit asupra personalității fiecărui individ. Cele trei componente - cultură, educație, personalitate - nu pot fi deci separate, ci privite în intercondiționările lor multiple. Indivizii pot fi, în diferite grade, reprezentanți tipici sau atipici ai culturii lor. Indivizii tipici sunt exponenți fideli ai valorilor culturale specifice comunității respective, în timp ce indivizii atipici sunt modelați mai degrabă de date particulare de personalitate (temperament, valori
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
formele specifice de comunicare din cadrul unei societăți determină felul în care indivizii conceptualizează realitatea. Pe de o parte, lumea reală impune discursului limite de expresie și conținut; pe de altă parte, limba configurează lumea și ghidează înțelegerea ei. Prin această intercondiționare, realitatea se constituie la intersecția dintre lumea faptic-obiectivă și lumea construită prin discurs subiectiv. Gândurile, credințele, ideile, emoțiile individului, construite în dialog cu ceilalți membri ai societății, sunt exteriorizate prin limbă. Formele lexicale, gramaticale și retorice pe care le vehiculează
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
reprezentări determinate cultural: o hartă de semnificații sociale și personale care satisfac nevoile particulare de comunicare ale membrilor comunității respective. În același timp, comunicarea este una dintre formele de bază prin care se creează și se manifestă cultura. Din această intercondiționare complexă rezultă stilul cultural de comunicare. Variația culturală în plan comunicativ se manifestă prin: decupajele lumii operate de structurile lexicale, semantice și gramaticale ale limbii; prin scripturile culturale pe care le activează și le evocă secvențial; prin practicile discursive; prin
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
bilanțului; ~ principiul dublei înregistrări a operațiilor economice în contabilitate; ~ principiul calculelor periodice de sinteză (principii care vor fi prezentate într-unul din subcapitolele următoare). Metoda contabilității poate fi definită ca un ansamblu de procedee aflate într-o strânsă corelație și intercondiționare, în vederea stabilirii normelor și principiilor cu caracter special pe care se fundamentează contabilitatea ca știință, în scopul cunoașterii poziției financiare, (patrimoniului) a performanțelor financiare și a modificărilor acestora la nivelul unei entități economice. Între obiectul și metoda contabilității există o
Bazele contabilităţii by Mihaela LESCONI-FRUMUŞANU, Adela BREUER () [Corola-publishinghouse/Science/220_a_427]
-
este generat de mai multe cauze și totodată constituie cauza manifestării mai multor efecte. 1.6.2. Clasificarea factorilor de influență a fenomenelor economice Factorii de influență contribuie la formarea fenomenelor economice și acționează corelat, între aceștia existând relații de intercondiționare reciprocă. Importanța factorilor în procesul de analiză este esențială, aspect susținut și de multitudinea criteriilor de clasificare. Scopul realizării unei tipologii a factorilor este în special cel al ușurării muncii analistului în demersul identificării acestora, precum și de definire a căilor
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii - De la intuiţie la ştiinţă by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/213_a_429]
-
naturaliste de tip Taine, cât și abstractizările arbitrare, vom încerca să ne transpunem în epoca lui Dilthey, cu conceptualizările noastre post festum cu tot. Pentru o astfel de analiză, luăm drept premise chiar ideile contextualiste ale lui Dilthey referitoare la intercondiționarea fenomenelor din perioada de referință, apoi la intercondiționarea dintre filozof și spiritul epocii sale și, în fine, la intercondiționarea dintre cercetător și Zeitgeist-ul propriu.10 2. Perspective filozofice, perspective larg culturale Mai întâi să stabilim care au fost principalele orientări
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
vom încerca să ne transpunem în epoca lui Dilthey, cu conceptualizările noastre post festum cu tot. Pentru o astfel de analiză, luăm drept premise chiar ideile contextualiste ale lui Dilthey referitoare la intercondiționarea fenomenelor din perioada de referință, apoi la intercondiționarea dintre filozof și spiritul epocii sale și, în fine, la intercondiționarea dintre cercetător și Zeitgeist-ul propriu.10 2. Perspective filozofice, perspective larg culturale Mai întâi să stabilim care au fost principalele orientări ale gândirii din secolul al XIX-lea. Definirea
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
noastre post festum cu tot. Pentru o astfel de analiză, luăm drept premise chiar ideile contextualiste ale lui Dilthey referitoare la intercondiționarea fenomenelor din perioada de referință, apoi la intercondiționarea dintre filozof și spiritul epocii sale și, în fine, la intercondiționarea dintre cercetător și Zeitgeist-ul propriu.10 2. Perspective filozofice, perspective larg culturale Mai întâi să stabilim care au fost principalele orientări ale gândirii din secolul al XIX-lea. Definirea acestor coordonate este necesară pentru înțelegerea poziției și rolului atribuit unei
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
și a tendințelor epocii 96: "Individul este un punct de intersecție a unei pluralități de sisteme ce se specializează tot mai mult în evoluția culturii"97. Dar societatea umană în ansamblul ei nu conștientizează acest Zusammenhang, deși "în realitate, tocmai intercondiționarea (aparent întâmplătoare și incoerentă) dintre indivizi realizează corelația scopurilor, necesară în istoria umanității"98. Acest ultim pasaj pare să infirme concluziile la care am ajuns în subcapitolul precedent. Să reținem însă că aici, ca mai pretutindeni la Dilthey (exceptând unele
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
pare să infirme concluziile la care am ajuns în subcapitolul precedent. Să reținem însă că aici, ca mai pretutindeni la Dilthey (exceptând unele ezitări și imprecizii care țin mai mult de terminologie decât de concepție), este vorba numai despre o intercondiționare sincronică, la nivelul aceleiași epoci. Potrivit lui Dilthey, o intercondiționare diacronică, la scara istoriei universale, se realizează însă numai la nivelul formelor, nu și al conținuturilor, așa cum vom vedea în capitolul următor. Ținând seama de criza filozofiei din epocă și nu
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
subcapitolul precedent. Să reținem însă că aici, ca mai pretutindeni la Dilthey (exceptând unele ezitări și imprecizii care țin mai mult de terminologie decât de concepție), este vorba numai despre o intercondiționare sincronică, la nivelul aceleiași epoci. Potrivit lui Dilthey, o intercondiționare diacronică, la scara istoriei universale, se realizează însă numai la nivelul formelor, nu și al conținuturilor, așa cum vom vedea în capitolul următor. Ținând seama de criza filozofiei din epocă și nu mai puțin de complexa situare a lui Dilthey în raport cu
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Meridiane, 1992, traducere de Radu Gabriel Pârvu, p. 102. 8 Ibid., p. 101. 9 Manfred Riedel, Comprehensiune sau explicare? Despre teoria și istoria științelor hermeneutice, traducere și prefață de Andrei Marga, Cluj, 1989, p. 133. 10 La aceste tipuri de intercondiționări vom reveni, într-un alt context, în cap. III, 4. 11 Bunăoară, s-ar putea obiecta că dintr-un anumit punct de vedere pozitivismul este de asemenea universalist și raționalist. În continuare însă vom analiza trăsăturile pozitivismului în spiritul epocii
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
că putem vorbi așa de tranșant ca autorul citat despre descendența din istorism a "pozitivismului din științele spiritului", ci mai degrabă a pozitivității. În al treilea rând, suntem de părere că acest spirit pozitiv se află într-un raport de intercondiționare cu istorismul, nu de descendență. În acest sens socotim că ascensiunea relativismului istorist a fost favorizată nu doar descoperirea conștiinței istorice, ci și de uriașele progrese științifice înregistrate în ultimul veac și jumătate. Ritmul accelerat de dezvoltare a științelor a
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
în cazul naturii, "un ultim și simplu cuvânt al istoriei, capabil să exprime sensul ei adevărat", ne rămâne la fel de inaccesibil 111. Sensul istoriei "se edifică din imensa diversitate a valorilor umane, după cum nexusul cauzal se edifică din aceeași diversitate de intercondiționări". În acest context, Dilthey îi reproșează filozofiei istoriei faptul că "în loc să se slujească de metodele analizei istorice și de introspecție (care prin natura ei este tot analitică), aceasta rămâne la niște reprezentări generale, care ori stabilesc impresia integrală lăsată de
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
aduce recursul la "metodele analizei istorice" sau la "introspecție", atâta vreme cât după propria-i mărturisire "legea universală a progresului" ne rămâne oricum inaccesibilă. De altfel, în Das Wesen der Philosophie, atunci când se referă la "formarea conceptelor în științele spiritului" și subliniază "intercondiționarea permanentă dintre trăire și concept", Dilthey accentuează faptul că nici un concept nu epuizează "conținutul unităților individuale", iar "diversitatea a ceea ce este dat în ele în mod intuitiv" poate fi mai degrabă "trăită, înțeleasă și descrisă". Până și succesiunea lor în
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
să le cunoaștem pe baza "conceptelor și principiilor psihologiei"224. În Einleitung..., autorul arată că sistemele respective "se specializează din ce în ce mai mult în cadrul evoluției culturii" (s.n.)225, fără ca societatea umană în ansamblul ei să conștientizeze aceste "corelații", cu toate că "în realitate, tocmai intercondiționarea (aparent întâmplătoare și incoerentă) dintre indivizi realizează corelația scopurilor, necesară în istoria umanității"226. "Corelația scopurilor" este văzută atât în diacronie, sub forma continuității de acțiune, cât și în sincronie, sub forma conjugării eforturilor creatoare pentru atingerea unui țel comun
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
caz corelații intrastructurale (care asigură o continuitate a formelor și un progres conceptual, în cadrul aceluiași tip vezi cap. II, în special 2Bi și 2Bj), iar în cel de-al doilea caz corelații interstructurale. Astfel se formează o rețea de multiple intercondiționări între parte și întreg; așa se coagulează un mare Zusammenhang de tip holist, unde în calitatea ei de pars pro toto fiecare expresie individuală este și dă măsura întregului, rămânând totuși în limitele proprii, adică "în cadrul presupozițiilor asumate" (vezi infra
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
la mișcare. 16. COMPENSARE = Acțiunea de a compensa și rezultatul ei; mecanism biologic de menținere a funcțiunilor vitale ale organismului în caz de leziune sau tulburare funcționalăgravăa unor organe prin modificări secundare care restabilesc echilibrul. 17. COORDONARE MOTRICĂ = Integrarea și intercondiționarea eficientăa componentelor actului motric în timpul învățării și perfecționării acestuia. 18. CONDIȚIE FIZICĂ = Nivel superior al pregătirii fizice indispensabil valorificării optime a indicilor tehnici și tactici ai sportivului în concurs. Folosirea noțiunii scoate în evidență, de cele mai multe ori, stadiul superior și
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
Imaginea completă este chiar pluriperspectivismul și, în situația romanului Patul lui Procust, eroii se reliefează unul prin celălalt adică, după cum s-a mai remarcat, grație complementarității. Să nu omitem nici o clipă destinul individual al autorului. Ce amănunt biografic susține poetica intercondiționării caracterologice repetată cu frenezie? Într-o copilărie marcată de absența dureroasă a părinților naturali, obligat să îndure cu stoicism privațiuni materiale și ofense aduse de vecinii din mahala, singura figură luminoasă, de care scriitorul își va aminti mai târziu cu
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
ce stă după ei și la baza supleței (“suplețea este determinantă de coordonarea dintre diferiți mușchi”). Coordonarea ar reprezenta: “funcția de cooperare a diferitelor sisteme și organe, funcție de integrare la diferite nivele.” (Florescu C., Dumitrescu V., Predescu A); “integrarea si intercondiționarea eficientă a componentelor actului motric, care se realizează în timpul învățării si perfecționării acestuia. Coordonarea se realizează pe baza unor relații neuromusculare, endocrine, metabolice, psihologice și biomecanice. Ea presupune caracteristicile de timp, spațiu, viteză, fortă, intensitate, direcție, formă. Ea se realizează
Minte sănătoasă în corp sănătos by Maria Larisa Arseni () [Corola-publishinghouse/Science/1706_a_2942]