696 matches
-
muncă - pentru cei necalificați -, muncă bazată pe proiecte, care presupune echipe complexe ce transcend diferitele departamente ale unei instituțiietc. De altfel, dinamica social-economică reclamă flexibilitate și adaptări organizaționale continue, constatându-se tendința spre structuri organizaționale și manageriale efemere, cu echipe interdepartamentale flexibile, în funcție de diferitele proiecte; se pune accent pe munca în echipă și pe procedurile de asigurare a calității. În consecință, instituțiile educaționale gândesc oferte mai flexibile, mai adaptate, de genul formării la distanță sau al conceperii formării într-o manieră
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
muncă - pentru cei necalificați -, muncă bazată pe proiecte, care presupune echipe complexe ce transcend diferitele departamente ale unei instituțiietc. De altfel, dinamica social-economică reclamă flexibilitate și adaptări organizaționale continue, constatându-se tendința spre structuri organizaționale și manageriale efemere, cu echipe interdepartamentale flexibile, în funcție de diferitele proiecte; se pune accent pe munca în echipă și pe procedurile de asigurare a calității. În consecință, instituțiile educaționale gândesc oferte mai flexibile, mai adaptate, de genul formării la distanță sau al conceperii formării într-o manieră
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și de management. Toate politicile subordonate, cum ar fi politica de apărare națională sau strategiile militare, ar trebui adaptate pentru a corespunde unei SSAI. * Crearea de noi instrumente în analiza politicilor prin includerea unor comisii de supraveghere, grupuri de lucru interdepartamentale sau prin alte mecanisme. La nivel național, punerea în aplicare a unei SSAI poate fi asistată de constituirea unor grupuri de monitorizare permanente a modului în care politica de securitate națională este expusă și formulată. Aceste grupuri vor evalua planificarea
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
stabilitatea, ordinea, ierarhia, durabilitatea) sunt înlocuite cu opusul lor: tranziența, mobilitatea, prăbușirea ierarhiei, frământarea neîncetată. Mobilitatea intrași interorganizațională se îmbină cu permanenta apariție și dispariție a grupurilor temporare de lucru, comunicațiile verticale (ascendentă și descendentă) sunt înlocuite cu cele laterale (interdepartamentale), lanțul de comandă este eliminat în favoarea „hoardelor de experți”, după cum se exprimă Toffler, care nu așteptau ca deciziile să fie luate de șefi, ci sunt luate de ele însele. Adhocrația schimbă fundamental relația dintre om și organizație. Dacă în sistemul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
în acord sau dezacord cu nevoile grupului. Având inamicii clar stabiliți, fiecare tinde să-și nege responsabilitatea pentru propriile acțiuni și să evite analiza propriilor slăbiciuni. Promovarea se face doar în cazul celor care împărtășesc viziunea liderilor. Relațiile interpersonale și interdepartamentale sunt marcate de suspiciune și, de aceea, coordonarea devine anevoioasă, ca și realizarea de proiecte sau acorduri comune. Orice decizie, orice strategie este reactivă, conservatoare, analitică, secretă, se concentrează mai mult pe descoperirea tendințelor mediului extraorganizațional, pe găsirea de probleme
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
au neclarități asupra responsabilităților și autorității. În organizație apare lupta pentru putere atât în interiorul fiecărui departament, cât și între departamente. Detașarea liderului le trezește ideea de a-și spori sfera personală și de a folosi resursele în scopuri personale. Rivalitatea interdepartamentală duce la scăderea coordonării, cooperării, la elaborarea unei strategii șovăitoare. Puțină atenție se acordă internalizării și menținerii valorilor organizației. Circulația informației este blocată și folosește doar ca instrument al puterii. Toate demersurile sunt orientate spre atingerea ambițiilor individuale, fiecare încearcă
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
în 1931, cu Secretariatul. Activitatea CSAȚ în perioada 1919-1929 a avut în vedere armonizarea legislativă a structurilor de securitate națională, reorganizarea și eficientizarea acestor instituții, precum și o mai bună valorificare a datelor obținute prin schimbul de informații. C.2. Colaborarea interdepartamentală Una din condițiile succesului, în orice domeniu, este colaborarea cu alte structuri, fie ele din aceeași branșă, fie din domenii conexe, dar utile în anumite momente. În domeniul informativ, mai mult ca în altă parte, colaborarea este, practic, indispensabilă. De la
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
se reunească lunar, iar în caz de probleme grave va fi convocat imediat, într-o ședință extraordinară. Noile evoluții din România, implicit schimbarea unora dintre actori din funcțiile deținute, nu au mai permis o evoluție coerentă a sistemului de colaborare interdepartamentală. După adoptarea noilor legi privind Poliția și Jandarmeria (1929), măsurile de colaborare vor fi reluate și transpuse la nivel național. C.3. Colaborarea informativă externă În virtutea orientării politice către Anglia și Franța, principalele furnizoare de armament, echipamente și doctrine militare
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
serviciile de informații ale Reichului, fapt care a mărit încrederea în sursele folosite de Serviciul Secret. Această colaborare a continuat în anii următori, în pofida unor situații perturbatoare la nivelul conducerii S.S.I., care au culminat cu asasinarea liderului. D.3. Colaborarea interdepartamentală În continuarea sprijinului reciproc - informativ/contrainformativ, documentar etc. - structurile statului au evoluat și în aceasta direcție, iar rezultatele s-au observat, prin colaborarea mai multor instituții sau departamente în vederea îndeplinirii sarcinilor profesionale. De regulă, colaborarea a fost direcționată pe două
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
se întâlnească de mai multe ori săptămânal, pentru a face schimb de informații și a colabora, îndeosebi „la latura serviciului polițienesc informativ”, dar și la orice acțiune sau caz aflate în interesul siguranței statului. Din punct de vedere legislativ, colaborarea interdepartamentală a fost prevăzută și în Regulamentul de aplicare a legii administrative (18 februarie 1937), care a decis ca atribuțiile de poliție administrativă, judiciară și de informații să fie exercitate în județe și comune de D.G.P., I.G.J. și organele administrative locale
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
statului și de situația României în perioada respectivă. Formulele de colaborare, de la nivelul conducerii statului, al departamentelor, comunităților județene și chiar locale au dovedit eficiența acestora și posibilitatea rezolvării problemelor apărute într-un mod rapid și pozitiv. D.4. Colaborarea interdepartamentală Noile restructurări în domeniul securității naționale s-au răsfrânt nu numai asupra organizării și funcționării serviciilor de informații/contrainformații, ci și asupra școlilor de profil. Generalul Antonescu a dat directive în acest sens și s-a preocupat, constant, de evoluțiile
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
zile, în cadrul Marelui Stat Major, iar prima serie (15 iulie-15 august 1942) a instruit 320 de cadre (15 ofițeri jandarmi de rezervă, 80 subofițeri jandarmi, 150 militari jandarmi, 75 de comisari și subcomisari). Brigada Specială Un alt exemplu de colaborare interdepartamentală este reprezentat de Brigada Specială, care a însumat resursele antilegionare de la patru structuri informative/contrainformative. La 11 decembrie 1942, Subsecretariatul de Stat pentru Poliție și Siguranță din Ministerul Afacerilor Interne a informat D.G.P., I.G.J. și S.S.I. că, la nivelul conducerii
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Franța și Marea Britanie, așa încât securitatea țării reprezenta și securitatea puterilor democratice. Tratatele bilaterale și alianțele militare interbelice au avut în vedere asigurarea graniței de est și prevenirea unei reacții revizioniste la granița de vest. Subsidiar capacităților militare, schimbul de informații interdepartamental și cu partenerii externi a condus la rezultate pozitive în domeniu. Nu în ultimul rând, doctrina securității naționale a fost de inspirație franceză, implicit și organizarea vectorilor de «intelligence». Prima decadă (1919-1929) s-a remarcat prin amenințările asimetrice (atentate teroriste
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și din străinătate pentru rezolvarea unor probleme cu caracter de urgență în activitatea specifică; - asigura cu medicamente și aparatură medicală din țară și import unitățile: - Spitalul Elias cu Policlinica nr. 2 și Laboratorul de igienă și epidemiologie; - Spitalul și Policlinica interdepartamentala; - Policlinica corpului diplomatic; - Policlinica și Spitalul Serviciului Român de Informații; - alte unități sanitare în cazuri de urgență medicală; - asigura cu medicamente și aparatură medicală din import unitățile: - Spitalul militar central cu Policlinica nr. 1; - Policlinica Ministerului de Interne; - Spitalele militare
HOTĂRÎRE Nr. 237 din 29 martie 1991 privind înfiinţarea Regiei autonome "Romfarm" Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107756_a_109085]
-
a) Compartimentul de control economico-financiar, tehnic și investițional; ... b) Compartimentul pentru protecția consumatorului și protecția socială; ... c) Compartimentul juridic; ... d) Compartimentul de coordonare a activității de control și de rezolvare a sesizărilor adresate primului-ministru și Guvernului; ... e) Compartimentul de studii interdepartamentale elaborate pe baza concluziilor desprinse din controalele efectuate. ... Articolul 3 Departamentul de Control al Guvernului are următoarele atribuții principale: a) controlează legalitatea alocărilor bugetare și utilizarea acestora conform aprobărilor și principiilor de eficacitate; ... b) întocmește coraportul asupra execuției bugetului de
HOTĂRÎREA nr. 260 din 5 aprilie 1991 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Departamentului de Control al Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107776_a_109105]
-
Articolul 1 Pe data prezenței hotărîri se înființează Comitetul de Coordonare a Programelor Umanitare pentru România, cu sediul în București,b-dul Magheru nr. 7, sector 1, organ interdepartamental pentru coordonarea și gestionarea fondurilor acordate de Comunitatea Economică Europeană, alte organizații și organisme internaționale, în cadrul programelor umanitare de ajutorare pentru România. Articolul 2 Comitetul de Coordonare a Programelor Umanitare pentru România este compus din Consiliul de administrație și Secretariatul
HOTĂRÎRE nr. 35 din 27 ianuarie 1992 privind înfiinţarea Comitetului de Coordonare a Programelor Umanitare pentru România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108269_a_109598]
-
Articolul 1 În vederea coordonării participării României la programele internaționale de asistență destinată noilor state independente de pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice, se creează un comitet interdepartamental, din care fac parte reprezentanți la nivel de secretari sau subsecretari de stat din următoarele ministere: Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Comerțului și Turismului, Ministerul Industriei, Ministerul Economiei și Finanțelor, Ministerul Transporturilor, Ministerul Agriculturii și Alimentației, Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului
HOTĂRÎREA nr. 52 din 7 februarie 1992 privind crearea Comitetului interdepartamental pentru coordonarea participării României în programele internaţionale de asistenţa destinate noilor state independente de pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108317_a_109646]
-
nivel de secretari sau subsecretari de stat din următoarele ministere: Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Comerțului și Turismului, Ministerul Industriei, Ministerul Economiei și Finanțelor, Ministerul Transporturilor, Ministerul Agriculturii și Alimentației, Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului, Ministerul Sănătății. De asemenea, din comitetul interdepartamental fac parte reprezentanți ai conducerilor Băncii Naționale a României, Agenției Române de Dezvoltare, Direcției Generale a Vămilor. Articolul 2 Comitetul se întrunește lunar și ori de cîte ori va fi nevoie, pentru examinarea problemelor de coordonare în legătură cu participarea țării noastre la programele de
HOTĂRÎREA nr. 52 din 7 februarie 1992 privind crearea Comitetului interdepartamental pentru coordonarea participării României în programele internaţionale de asistenţa destinate noilor state independente de pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108317_a_109646]
-
fiecare instituție reprezentată în comitet raspunzind de activitățile și operațiunile care țin de competențele sale. Articolul 3 În problemele care privesc asistență pentru Republică Moldova, comitetul va conlucră cu Comitetul Interministerial pentru relațiile României cu Republică Moldova. Articolul 4 Comitetul interdepartamental va fi coordonat de secretarul de stat din Ministerul Afacerilor Externe, membru al comitetului, iar secretariatul acestuia va fi asigurat de direcțiile de resort din Ministerul Afacerilor Externe și Departamentul pentru Comerț Exterior. Ministerul Afacerilor Externe va asigura comunicarea cu
HOTĂRÎREA nr. 52 din 7 februarie 1992 privind crearea Comitetului interdepartamental pentru coordonarea participării României în programele internaţionale de asistenţa destinate noilor state independente de pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108317_a_109646]
-
al comitetului, iar secretariatul acestuia va fi asigurat de direcțiile de resort din Ministerul Afacerilor Externe și Departamentul pentru Comerț Exterior. Ministerul Afacerilor Externe va asigura comunicarea cu coordonatorii din celelalte țări participante la programele de asistență. Articolul 5 Comitetul interdepartamental își va stabili modalitățile de lucru, astfel încît activitatea să să se desfășoare operativ și eficient. PRIM-MINISTRU THEODOR STOLOJAN Contrasemnează: --------------- Ministrul afacerilor externe, Adrian Nastase Ministrul comerțului și turismului, Constantin Fota -------------------------
HOTĂRÎREA nr. 52 din 7 februarie 1992 privind crearea Comitetului interdepartamental pentru coordonarea participării României în programele internaţionale de asistenţa destinate noilor state independente de pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108317_a_109646]
-
și Evaluare K = Consilieri Anexă 2 LISTA unităților direct subordonate Ministerului Sănătății ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea unității Sediul crt. ─────────────────��───────────── Localitatea Județul ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── I. Unități bugetare A. Spitale, sanatorii 1. Spitalul Clinic Fundeni București 2. Spitalul Elias și Policlinica nr. 10 București 3. Spitalul Interdepartamental București 4. Policlinica Corpului Diplomatic București 5. Sanatoriul Climateric de Nevroze Predeal Brașov 6. Sanatoriul T.B.C. Moroeni Dîmbovița 7. Spitalul de Patologie Neuromusculara Vîlcele Covasna 8. Spitalul de Copii Neuropsihici Siret Suceava 9. Sanatoriul Balneoclimatic de Copii Bușteni Prahova 10
HOTĂRÎRE nr. 961 din 10 august 1990 privind organizarea şi functionarea Ministerului Sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107260_a_108589]
-
2) Numărul maxim de posturi este de 195, după cum urmează: 20 de posturi pentru Direcția medicală, prin trecerea acestora de la Direcția medicală din cadrul Direcției Generale a Penitenciarelor, care se reorganizează în serviciu medical, și 175 de posturi finanțate pentru Spitalul Interdepartamental București, care va fi denumit Spitalul "Prof. Dr. Constantin Angelescu", prin transferarea acestora de la Ministerul Sănătății - Direcția sanitară a municipiului București, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 714/1998 . ... Articolul 3 Ministerul Finanțelor va introduce modificările corespunzătoare în bugetele de venituri
HOTĂRÂRE nr. 952 din 23 decembrie 1998 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 65/1997 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122661_a_123990]
-
pentru comunitățile românilor din afara hotarelor, cu respectarea legislației statelor unde există comunități ale etnicilor români. (2) Departamentul pentru Relațiile cu Românii de Peste Hotare îndeplinește orice alte atribuții în domeniu, stabilite prin decizii ale primului-ministru. ... Articolul 3 (1) În scopul colaborării interdepartamentale eficiente și al corelării programelor de acțiuni, se constituie Comitetul interministerial pentru sprijinirea comunității românești de peste hotare, denumit în continuare Comitetul interministerial. ... (2) Comitetul interministerial este format din câte un reprezentant, la nivel de secretar de stat, al fiecărui minister
HOTĂRÂRE nr. 971 din 23 decembrie 1998 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Departamentului pentru Relaţiile cu Românii de Peste Hotare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122684_a_124013]
-
și comercializarea drepturilor de exploatare a filmelor și a drepturilor anexe; ... b) inițierea și derularea programelor destinate culturii cinematografice, dezvoltării și exploatării patrimoniului național al cinematografiei; ... c) serviciile aferente activităților prevăzute la lit. a) și b), stabilirea și dezvoltarea relațiilor interdepartamentale cu instituții similare din alte țări, pentru asigurarea participării cinematografiei românești la formele internaționale de sprijinire a producției, distribuției și exploatării filmului; ... d) reprezentarea României în toate instituțiile și organismele internaționale de profil. ... Articolul 4 (1) Sub autoritatea Oficiului Național
HOTĂRÂRE nr. 311 din 12 iunie 1998 privind organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional al Cinematografiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120954_a_122283]
-
terenuri adecvate construirii de noi cinematografe, cu unul sau mai multe ecrane, de către persoane juridice sau fizice, române sau străine, care doresc să investească în acest domeniu; ... l) negociază și încheie, în condițiile legii, în colaborare cu alte instituții, înțelegeri interdepartamentale în domeniul cinematografiei; ... m) exercita, în condițiile legii, calitatea de reprezentant al României la organismele internaționale din domeniul cinematografiei; ... n) coordonează activitatea regiei autonome aflate sub autoritatea să și asigură coordonarea de specialitate a activității societăților comerciale cu capital de
HOTĂRÂRE nr. 311 din 12 iunie 1998 privind organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional al Cinematografiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120954_a_122283]