748 matches
-
ale lumii, precum și în alte domenii. Acesta este adresat persoanelor care practică sau doresc să practice activități diplomatice și de negociere internaționale. Abordarea curriculara este făcută din perspectiva științelor politice, insă - ținând cont de natură specializării - conține numeroase elemente de interdisciplinaritate, presupunând cunoștințe de bază în cel puțin una din specializările: Științe Politice, Sociologie, Administrație Publică, Administrație europeană, Relații internaționale și integrare europeană, Drept, Drept european, Comunicare și relații publice, Psihologie, Filosofie. Misiunea principala a Programului de Masterat în Diplomație și
Departamentul de Relații Internaționale și Integrare Europeană din cadrul Școlii Nationale de Studii Politice și Administrative () [Corola-website/Science/319421_a_320750]
-
doresc să se implice și/sau să dezvolte organizații cu vocație socială. Abordarea curriculara este făcută din perspectiva domeniului Științelor Politice (cu deschidere către domeniul Relații internaționale și studii europene), insă - ținând cont de natură specializării - conține numeroase elemente de interdisciplinaritate, presupunând cunoștințe de bază în cel puțin una dintre specializările: Științe politice; Sociologie; Asistență socială; Administrație publică; Administrație europeană; Relații internaționale și studii europene; Drept; Drept European; Management; Relații economice internaționale; Comunicare și relații publice; Filosofie; Protecția mediului. În ultimele
Departamentul de Relații Internaționale și Integrare Europeană din cadrul Școlii Nationale de Studii Politice și Administrative () [Corola-website/Science/319421_a_320750]
-
care consideră că științele auxiliare ale istoriei pot fi "majore", de unde istoria împrumuta rezultate sigure și concluzia, si șiințele auxiliare "minore", de care istoricul se folosește în adunarea, apoi interpretarea izvoarelor istorice în cadrul cercetării. Științele auxiliare sunt în raport de interdisciplinaritate și reciprocitate cu studiul istoriei propriu-zis. Varietatea și calitatea interpretării izvoarelor istorice se dezvoltă concomitent cu dezvoltarea fiecărei științe în parte, iar identificarea de noi metode de cercetare conduce, în mod firesc, la sporirea numărului de stiinte care contribuie la
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
France" un loc aparte în viața intelectuală franceză. O fotografie celebră arată mulțimea de oameni veniți să-l asculte pe Henri Bergson, o parte dintre aceștia încercând să-l urmărească din exteriorul sălii (cu ferestrele deschise). "Collège de France" favorizează "interdisciplinaritatea", după cum o dovedesc, de exemplu, lucrările catedrei de "Filosofie a cunoștințelor", ocupată de Jules Vuillemin din 1962 până în 1990, care aborda câmpuri disciplinare atât de diverse precum matematicile pure (algebra, geometria, analiza), fizica teoretică (astronomia, relativitatea, mecanica cuantică, haosul), științele
Collège de France () [Corola-website/Science/316489_a_317818]
-
a curentelor de idei, a școlilor de gândire și a dezbaterilor ce au dominat fenomenul modernității românești i-a creat profesorului C. Schifirneț avantajul de a înțelege biografia lui C. Rădulescu-Motru în chiar contextul faptic și ideatic trăit de către gânditor. Interdisciplinaritatea este așadar pusă aici la lucru, și nu doar invocată ca ideal de cunoaștere către care aspiră orice cercetător umanist.” După opinia lui Grigore Georgiu: ,Lucrarea C. Rădulescu-Motru. Viața și faptele sale,vol. I-III, este o amplă frescă a
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
la „Luceafărul”, „Săptămâna”, „România literară”, „Viața românească”, „Convorbiri literare”, Steaua” ș.a. Prima carte, Homo fictus, îi apare în 1968. Homo fictus evidențiază precumpănitor modalități proprii teoriei literare, susținute de excursuri istorico-literare comparatiste și, oarecum spre exterior, de o abordare eseistică. Interdisciplinaritatea procedeelor decurge din aceea a temei, P. propunându-și să asambleze un fel de poetică ilustrată a personajului literar din proza modernă universală. Considerarea personajului ca structură logică ori sistem individualizat de relații anunță concepția personală de lucru, sesizabilă și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288911_a_290240]
-
unei boli cardio-vasculare se pot aprecia și după prezența sau dispariția manifestărilor buco-dentare. Cap. V. IMPORTANȚA PATOLOGIEI INFECȚIOASE PENTRU PRACTICA STOMATOLOGICĂ În această epocă, în care ne dorim să funcționăm, indiferent de specialitate, pe principiul „medicinei bazate pe dovezi”, rolul interdisciplinarității este esențial. În ceea ce privește patologia infecțioasă, legătura acesteia cu practica stomatologică este una complexă, fiind vorba, pe de o parte, de recunoașterea unor boli infecțioase, cum sunt rujeola, mononucleoza infecțioasă, HIV, cu debut clinic în sfera sistemului stomatognat, iar pe de
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
spirit" științele sociale și științele umane oferă alte insatisfacții intelectuale pentru înțelegerea crizelor prezente și a perspectivelor de depășire a lor. La tendința separării reciproce a acestor discipline se adaugă accentuarea îndepărtării științelor naturii de ele, contrar mult-discutatei teme a "interdisciplinarității" impuse de cercetarea complexităților. La diferențele de ordin ontologic viața socială pentru științele sociale, viața creativă pentru științele umane și natura pentru științele naturii se adaugă alte câteva. Metodologia științelor sociale include adesea predicția, pe când a științelor omului este hermeneutica
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
epistemologie serioasă își recunoaște astăzi propriile limite, întrucât, conștientă că nu poate fi exhaustivă în propriul ei domeniu de activitate, înțelege că și cunoașterea pe care o deține nu poate fi considerată dogmatic încheiată, motiv pentru care susține nevoia unei interdisciplinarități deschise oricăror dezvoltări. Aceasta este ceea cea am numit limită orizontală. În schimb, recunoașterea unei limite verticale în sus sau în jos comportă admiterea unei pluralități de moduri de cunoaștere, de abordări și de descoperiri ale realității. De aici decurge
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
prea mare naivitate din partea mea - după cum nici autorul cărții pe care o comentez, The Autonomy of Literature, nu se încumetă să propună unul. Atitudinea lui Richard Lansdown în acest volum e mai degrabă surprinzătoare, cel puțin pentru contextul obsedat de interdisciplinaritate în care ne aflăm. În esență, autorul insistă să "apere" literatura de principalii agresori, the usual suspects, cum s-ar spune: filozofia, psihoanaliza și critica istoristă. Dar lui Lansdown îi repugnă în egală măsură susținătorii "literaturității". Acestea fiind spuse, e
Autonomia literaturii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/15991_a_17316]
-
Monod (1844-1912 )a inițiat, în 1875, "Revista istorică", fiind prima revistă de specialitate axată pe istoriografie franceză. A fost specialist în epoca merovingiană și carolingiană. Profesorul Karl Lamprecht (1856-1915) a studiat istoria socială și economică medievală, a pus accent pe interdisciplinaritate, iar în cadrul universității din Leipzig a organizat un centru de studiere a istoriei culturale. A fost criticat pentru metodologia să îndrăzneață, pentru interdisciplinaritatea care încalcă principiile școlii critice, iar, la rândul sau, i-a criticat pe contemporanii săi care se
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
și carolingiană. Profesorul Karl Lamprecht (1856-1915) a studiat istoria socială și economică medievală, a pus accent pe interdisciplinaritate, iar în cadrul universității din Leipzig a organizat un centru de studiere a istoriei culturale. A fost criticat pentru metodologia să îndrăzneață, pentru interdisciplinaritatea care încalcă principiile școlii critice, iar, la rândul sau, i-a criticat pe contemporanii săi care se axau pe istorie politică. A scris "Istoria Germaniei". Dar istoria interdisciplinară nu a avut succes, fiind un model doar pentru istoricii de mai
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
Motto: (Roland Barthes, Lecția) încercând din start un răspuns sumar argumentat dilemei Interdisciplinaritatea - opțiune sau necesitate?, am opta, cel puțin în ceea ce privește predarea-învățarea în cadrul orei de limba și literatura română, pentru cea de a doua variantă; și aceasta din câteva considerente simple: 1. această materie de studiu este ea însăși o „disciplină integrativă” 2
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela-Paula Epurianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1337]
-
demersuri tras disciplinare - istorie, arte plastice, muzică, filozofie, literatură ș.a.m.d. în întâmpinarea acestei necesități, noile programe pentru clasele a XI-a și a XII-a oferă șansa acelor studii de caz ca formă de evaluare alternativă prin care interdisciplinaritatea este favorizată. O veritabilă lecție privind valențele formative ale demersului de tip interdisciplinar ne-au oferit-o elevii clasei a XII-a la studiul de caz privind Avangarda. Le semnalăm aici doar pe acelea care s-au evidențiat prin originalitate
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela-Paula Epurianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1337]
-
alt colț al sălii de clasă aparținea criticului care - în timp ce actorii amuțeau între două „acte” ale reprezentării lor - venea să explice/exemplifice, să sintetizeze, să comenteze efectul pe care le-au avut peste timp experimentele celor trei curente subsumate. Problema interdisciplinarității, desprinsă de contextul strict al evantaiului de relații ce se desprinde dinspre o disciplină anume spre celelalte, e una extrem de complexă, cu neputință de dezbătut suficient într-o singură lucrare. Plecând de la informațiile postate de o colegă la unul dintre
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela-Paula Epurianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1337]
-
trebuie neglijate disfuncțiile frecvent întâlnite încă în școlile românești), pe de altă parte, aceea a activităților extracurriculare (manifestări ale așa-numitei educații non-formale) care ar putea rezolva mai eficient problema decât mijloacele din educația formală (lecția curentă) acest deziderat al interdisciplinarității, întrucât elevii sunt mai deschiși cooperării și realizării de proiecte în contexte în care nu mai resimt presiunea unei materii obligatorii. NOTE, BIBLIOGRAFIE ȘI SURSE WEB: <endnotelist> 1 Crișan, Alexandru, Reforme curriculare și obiective transdisciplinare, în Rev. „Perspective”, nr. 2
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela-Paula Epurianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1337]
-
Pașcani Miron Doina, Școala Specială Pașcani Prin „caracterul interdisciplinar al Învățământului” Înțelegem un Învățământ care să creeze elevilor imaginea unității realității, să le formeze o metodologie unitară de cercetare a cestei realități și să le dezvolte o gândire integratoare unitară. Interdisciplinaritatea vine În ajutorul atât al Învățătorului cât și al elevului. Astfel, elevul obține cunoștințe temeinice ce pot fi utilizate cu succes În cadrul diverselor activități, iar Învățătorul urmărește implicarea activă a elevului la predarea temei noi cunoscând deja unele informații dobândite
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Miron Petru, Miron Doina () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93550]
-
localitate, o apă etc. Membrii fiecărei grupe colaborează, apoi reprezentatul echipei care știe răspunsul merge și localizează pe globul pământesc. Jocul se poate desfășura sub formă de concurs cu puncte pentru rezultate bune și penalizări pentru rezultate greșite sau indisciplină. Interdisciplinaritatea se poate aplica la istorie, prin corelarea cu limba română. În primele clase ale școlii generale elevii primesc unele cunoștințe de istorie sub formă de povestiri, legende, poezii, care reflectă episoade mai importante din trecutul de luptă al poporului nostru
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Miron Petru, Miron Doina () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93550]
-
din natură având ca teme evenimente istorice. Exemplu: „Lupta de la Vaslui”. 3. Cântece istorice ca: „Ștefan, Ștefan, domn cel mare”, „Ginta latină”, „Treceți batalioane române Carpații” vin În sprijinul afirmației că și În cadrul obiectului educație muzicală se poate vorbi de interdisciplinaritate, stabilindu-se corelări Între acest obiect și istorie. Învățarea centrată pe elev Înseamnă a trece accentul de la primirea cunoștințelor ca atare la „dobândirea lor” prin efort propriu, prin participare activă, efectivă. De aceea educatorii trebuie să le formeze abilități de
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Miron Petru, Miron Doina () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93550]
-
de la diferite discipline, de a le Încadra În sisteme, un rol important revenind muncii independente, lucrului În perechi și În echipe. Deoarece actul de Învățare este, În esență, unitar iar realitatea obiectivă Înconjurătoare este de asemenea unitară, rezultă că sensul interdisciplinarității În Învățământ este tocmai de a promova acele laturi care favorizează dezvoltarea la elevi a unei gândiri unitare, integratoare și de a le oferi premisele Înțelegerii realității ca Întreg.
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Miron Petru, Miron Doina () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93550]
-
ar putea fi numită ontologică, tinzând către o metodologie totalizantă, fără a fi o preluare a idealului de critică totală vizat de G. Ibrăileanu sau G. Călinescu (...). Critica ontologică absoarbe elemente ale tuturor formelor critice cunoscute, supunându-se totodată principiului interdisciplinarității, evitând, însă, eclectismul. Principiul unificator, în poetica oglinzii, îl constituie abordarea hermeneutică a mitului despre Narcis și Echo, dintr-un unghi de vedere nemaiîncercat până astăzi. Mitul grec devine la fel de important ca mitul lui Oedip pentru psihanaliză. Dar critica ontologică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
un document revoluționar Carta Transdisciplinarității, redactată de către Lima de Freitas, Edgar Morin și Basarab Nicolescu, cel care în 1996 avea să publice Manifestul transdisciplinarității. Menirea transdisciplinarității este aceea de a face "ordine" în labirintul complexității realului pe care o indică interdisciplinaritatea și multidisciplinaritatea, Basarab Nicolescu definind transdisciplinaritatea ca fiind "ceea ce se află în același timp și între discipline și dincolo de orice disciplină. Finalitatea sa este înțelegerea lumii prezente, unul dintre imperativele sale fiind unitatea cunoașterii"9. Theodor Codreanu îi identifică ca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
grea, așadar, fără ecou (deocamdată), ocolită de zarva mediatică și care, suntem convinși, va fi redescoperită cândva (curând). Fiindcă trendul epocii repudiază modelul unui singur nivel de realitate și anunță ieșirea din disciplinaritatea îngustă (cu reacțiile știute ale modernității: multiși interdisciplinaritate). Or, finalitatea transdisciplinarității constă în înțelegerea lumii actuale, ne asigură Basarab Nicolescu. Iar pasul decisiv spre transmodernism (dar fără a-l numi ca atare) l-a făcut Primul Congres Mondial al Transdisciplinarității (Convento de Arrabida, Portugalia, 1994), prilej cu care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
reprezintă, pentru cititorul contemporan, o lectură din multe puncte de vedere instructivă, chiar fiind, așa cum o descrie autorul ei, "antisistemică prin formă"; ea "s-ar putea să cuprindă un întreg sistem de gândire cu mize multiple, labirintice, trecând prin multidisciplinaritate, interdisciplinaritate și pășind, finalmente, în transdisciplinaritate, în sensul ethosului modern al lui Ștefan Lupașcu și al lui Basarab Nicolescu" (Predoslovie). "Luceafărul românesc", revistă on-line13 Simion BOGDĂNESCU Biografia numărată a ideilor Nu întâmplător îmi așez această recenzie sub nimbul inefabil al poeziei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de abilități practice, trebuie și poate fi desfășurată cu succes la vârstă școlară mică. Pentru toate aceste motive menționate mi-am propus să analizez în această lucrare: curriculum școlar și abilitățile practice, importanța predării abilităților practice în învățământul primar și interdisciplinaritatea și creativitatea în cadrul abilităților practice. Realizând lucrarea prezenta nutresc speranța că ea va contribui la perfecționarea metodologica a cadrului didactic, care astfel el poate deveni capabil să ajute la formarea unei personalități sensibile și creative prin activitățile de abilități practice
Abilitati Practice si Educatie Tehnologica-Proiectare by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84042_a_85367]