359 matches
-
al Doilea Război Mondial. Pentru URSS, a reprezentat, chipurile, o bază științifică pe care s-a încercat legitimarea pretențiilor geopoliticii rusești de a acapara întreaga Moldovă. În realitate, a fost privită ca fază intermediară de slavizare a romanității orientale din interfluviul pruto nistrean. d. Identitatea prezentului Identitatea etnică pe care ne-am asumat-o, aidoma multor altor popoare din întreaga Europă, este relativ recentă. Durează numai de câteva secole, consolidându-se prin exersarea în timp a naționalismului care a debutat și
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
trunchiul acestui genotip (Hg I2). Să îndrăznim a gândi chiar că ținuturile noastre au fost leagănul nașterii acestei populații căreia, pe filieră bărbătească, i-a fost predestinat să moștenească Europa. În ultimul interglaciar, nord vestul Mării Negre, cu o concentrație în interfluviul pruto nistrean, a constituit unul dintre cele trei refugii de pe continent ale omului paleolitic. Și nu era vorba, în acele vremuri grele, de niște locuri total izolate față de restul lumii. Nivelul Mării Negre era mult mai scăzut, astfel încât accesibilitatea îi era
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
trasate de-a lungul catenelor montane, cursurilor de apă) este relativ scăzută în economia generală a rețelei frontaliere arabe - 7,1% (4.756 km.) din lungimea totală a limitelor din spațiul arabofon. Frontierele orografice (pe catene montane, pe creste de interfluvii, pe platouri înalte) dețin doar 3,5% (2.332 km.) din lungimea totală a frontierelor și liniilor de demarcație. Acestea cuprind câteva segmente de frontieră din aria munților Atlas (30% din dyada frontalieră algeriano-marocană), din aria munților Antiliban (70% din
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
viteză, fiind determinate atât de circulația generală a maselor de aer, cât și de orientarea generală a reliefului. Direcția vânturilor suferă sensibil influența caracterelor suprafeței topografice, fiind vizibilă o concordanță între principalele direcții de acțiune ale vântului și orientarea principalelor interfluvii și văi. În special, culoarul larg deschis al șesului Siretului, amplifică orientarea maselor de aer în lungul acestuia pe direcția nord-est. În timp, cele mai ridicate valori ale vitezei vântului corespund perioadei de iarnă și primăvară, când se depășesc 3
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
1067 erau de sex feminin, iar 995 de sex masculin, conform Direcției Naționale de Statistică Botoșani. Satele Cordăreni și Slobozia sunt dezvoltate în lungul râului Ibăneasa, dar și pe terasele acesteia, în timp ce satul Grivița și-a extins vatra pe un interfluviu, ca o consecință a energiei mici de relief și a fertilității ridicate a solurilor. Satul Grivița a fost înființat în anul 1878, primind acest nume în onoarea luptelor purtate de ostașii români în războiul de independență. Ulterior, în anul 1896
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
în lunca Bahluiului, la nord găsindu-se dealurile Ilenei, Totârlacu și Dealul lui Chiriță, iar la sud dealurile Rușilor (Crucii), Drencea și dealul Holmului (Pl. 2/2). Tipurile genetice de relief aflate în zona imediată de influență a așezării sunt: interfluvii sculpturale, forme de relief sculpturale deluviale și forme de relief de acumulare fluviatilă și deluvială. În cadrul interfluviilor sculpturale se încadrează Dealul Drencea, situat la sud de așezare. Această categorie se prezintă sub formă de coline larg vălurite, sau de poduri
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
dealurile Rușilor (Crucii), Drencea și dealul Holmului (Pl. 2/2). Tipurile genetice de relief aflate în zona imediată de influență a așezării sunt: interfluvii sculpturale, forme de relief sculpturale deluviale și forme de relief de acumulare fluviatilă și deluvială. În cadrul interfluviilor sculpturale se încadrează Dealul Drencea, situat la sud de așezare. Această categorie se prezintă sub formă de coline larg vălurite, sau de poduri ușor înclinate, majoritatea fiind sculptate în marne sau argile sarmațiene, acoperite în cea mai mare parte de
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
situat la sud de așezare. Această categorie se prezintă sub formă de coline larg vălurite, sau de poduri ușor înclinate, majoritatea fiind sculptate în marne sau argile sarmațiene, acoperite în cea mai mare parte de luturi eluviale. În prezent, pe interfluvii, procesele de eroziune sunt reduse, cu excepția marginilor mai înclinate ale acestora, de la contactul cu versanții afectați de procese deluviale active (MARTINIUC, BĂCĂUANU 1961, 183) (Pl. 3/1 2). În cadrul reliefurilor sculpturale deluviale întâlnim, la nord de lunca Bahluiului, versanți deluviali
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
afirmații stă faptul că așezările și drumurile ce le leagă se adaptează cadrului natural, scoțând în evidență linii de despădurire. Chiar săpăturile arheologice și unele vechi documente indică o migrare a vetrelor în direcția pădurii. Totodată masivele păduroase care acopereau interfluviile au oferit lemnul necesar construcțiilor dar și pentru foc, îmbrăcămintea și încălțămintea confecționate din piele animalelor vânate, adăpost contra vânturilor care bat mai mult din nord-vest, hrană (carne de vânat, miere, fructe de pădure), plante de leac și posibilitatea de
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
produce fenomenul de roire, Încurajat și de unele împroprietăriri. Spre exemplu, vatra satului Tibănești a roit în special pe două direcții: una da la vest către est, prin care un tentacul al vetrei a ajuns cu vârful său la baza interfluviului opus (pe unde trece șoseaua Iași-Negrești și un al doilea mare tentacul care sa întins de la est spre vest, către valea Durăcesei („Zecimea”). Al doilea tentacul nu se orientează prioritar spre o cale de transport ci ar putea fi asemănat
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
paralelele de 47°21’ și 47°32’ latitudine nordică și de meridianele de 26°43’ și 27°03’ longitudine estică. Limita vestică este evidențiată prin cumpăna de ape a râului Bahlui și Siretului, urmărind o succesiune de dealuri (platouri structurale, interfluvii sculpturale) sau înșeuări precum: Platoul Aliciurilor, Dealul Tudora, Dealul Teiului, Platoul Berezlogi, Platoul Sângeap-Sticlăria, Dealul Stânca, Dealul Cotnari. Limita sudică este dată de abruptul estic al Dealului Mare ce trece prin satele Horodiștea și Cotnari, apoi prin șesul larg al
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
structurale din zona cercetată . Depozitele cuaternare acoperă suprafețe însemnate și apar sub formă de terase ale Bahluiului sau ca formațiuni aluvionare holocene (constituite din nisipuri, prundișuri, argile și luturi). Ele sunt completate de cuverturi locale de luturi eluviale, situate pe interfluvii și suprafețe slab înclinate, chiar deluviale și proluvio-coluviale. Concomitent cu adâncimea văilor, îndeosebi în cuaternar, condiționat de energia mare a versanților, de deschiderea la zi a stratelor acvifere din sarmațian și de la baza teraselor aluvionare, cât și datorită variațiilor de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
retragerea țărmului (V. Băcăuanu, 1973). Formele de relief fluviatil create în a doua jumătate a sarmațianului și în prima parte a pliocenului nu s-au putut păstra din cauza denudației care a îndepărtat depozite groase de roci de la partea superioară a interfluviilor (N. Barbu, 1977). Râul Bahlui a constituit agentul principal de modelare a reliefului zonei în studiu. Etapele de formare a văii sale cât și a afluenților pot fi reconstituite cu ajutorul teraselor care au o răspândire foarte largă, îndosebi în sectorul
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
părăsit vechea vale de la poalele Dealului Țiglaele lui Baltă, schimbându-și traseul pe direcția vest-est, între Dealul lui Vodă și dealul Babanului (V. Băcăuanu, 1968). În esență, aspectul actual al văii Bahluiului și a afluenților acestuia, ca și forma unor interfluvii situate de o parte și de alta a văii, a rezultat în urma a numeroase modificări ale cursului răului și de retragerea continuă a versanților. Platourile structurale Sângeap-Sticlăria, Berezlogi, Stânca, Cetățuia, Holm, culmile interfluviale, crestele și abrupturile cuestiforme ale văilor afluente
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Dealul Humăria și 240 m în Dealul Dumbrava-Cotnari, în sud estul zonei cercetate. Din analiza hărții fragmentării reliefului , rezultă că cele mai mici valori (0 la 1km/km2) se întâlnesc pe suprafețele structurale din Dealul Mare-Hârlău și Culmea Holmului, pe interfluvii din estul depresiunii de contact și pe unele porțiuni de versant din zona Cotnari, Deleni, Scobinți, Maxut sau în partea joasă a văii Bahluiului. Valori mari ale densității fragmentării reliefului cuprinse între 3 și 4 km/km2 se înregistrează pe
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
un centru de prelucrare a pietrei pentru morile de măcinat). 3.1.2. Văile structurale De la începutul schițării lor, până în etapa actuală, văile din bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari, au evoluat și evoluează în continuare în detrimentul interfluviilor învecinate. Adâncirea și lărgirea văilor ca și retragerea versanților, efectuate relativ rapid, favorizate și de alcătuirea petrografică (C. Martiniuc, V. Băcăuanu, 1962). Valea Bahluiului, principala arteră hidrografică a regiunii cercetate, prezintă o orientare conform înclinării stratelor, NV SE, cu mici
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
este sculpturală și nu se datorește unor falii sau flexuri așa cum s-a afirmat în unele lucrări. (V. Băcăuanu, 1980). 3.2 Relieful fluvio-denudațional 3.2.1. Relieful sculptural ocupă o bună parte din teritoriul aflat în studiu, înglobând atât interfluviile lipsite de orizonturi dure la partea superioară sau de o cuvertură aluvială-coluvială, cât și versanții ale căror pante depășesc 30-40, fiind modelați de procese de spălare, de eroziune torențială sau de alunecări. Fiecare din culmile și platourile interfluviale de diferite
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
cât și versanții ale căror pante depășesc 30-40, fiind modelați de procese de spălare, de eroziune torențială sau de alunecări. Fiecare din culmile și platourile interfluviale de diferite ordine de aici, fiecare versant poartă amprenta unui modelaj extern deosebit de activ. Interfluviile sculpturale se prezintă sub formă de platouri, coline sau dealuri joase, ușor bombate sau înclinate conform cu structura geologică. Astfel, din rama înaltă vestică a Dealului Mare-Hârlău se desprind numeroase interfluvii orientate în general vest-est, spre valea Bahluiului. Interfluviul Basaraba, cu
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
aici, fiecare versant poartă amprenta unui modelaj extern deosebit de activ. Interfluviile sculpturale se prezintă sub formă de platouri, coline sau dealuri joase, ușor bombate sau înclinate conform cu structura geologică. Astfel, din rama înaltă vestică a Dealului Mare-Hârlău se desprind numeroase interfluvii orientate în general vest-est, spre valea Bahluiului. Interfluviul Basaraba, cu o altitudine de circa 400 m, domină suprafețele din jur și prezintă o prelungire spre sud-est, ce pătrunde ca un pinten între localitățile Scobinți și Poiana Mărului, fiind destul de bine
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
deosebit de activ. Interfluviile sculpturale se prezintă sub formă de platouri, coline sau dealuri joase, ușor bombate sau înclinate conform cu structura geologică. Astfel, din rama înaltă vestică a Dealului Mare-Hârlău se desprind numeroase interfluvii orientate în general vest-est, spre valea Bahluiului. Interfluviul Basaraba, cu o altitudine de circa 400 m, domină suprafețele din jur și prezintă o prelungire spre sud-est, ce pătrunde ca un pinten între localitățile Scobinți și Poiana Mărului, fiind destul de bine împădurit. În Culmea Holmului interfluviile sculpturale apar acolo
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
spre valea Bahluiului. Interfluviul Basaraba, cu o altitudine de circa 400 m, domină suprafețele din jur și prezintă o prelungire spre sud-est, ce pătrunde ca un pinten între localitățile Scobinți și Poiana Mărului, fiind destul de bine împădurit. În Culmea Holmului interfluviile sculpturale apar acolo unde lipsește placa dură sau la capătul sud-estic al acestei ramuri, așa cum este în Dealul Deleni și Dealul Mohoreni. Spre Valea Bahluiului, Culmea Holmului trimite interfluvii secundare, orientate est vest, însă de mai mică lungime, datorită faptului
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Scobinți și Poiana Mărului, fiind destul de bine împădurit. În Culmea Holmului interfluviile sculpturale apar acolo unde lipsește placa dură sau la capătul sud-estic al acestei ramuri, așa cum este în Dealul Deleni și Dealul Mohoreni. Spre Valea Bahluiului, Culmea Holmului trimite interfluvii secundare, orientate est vest, însă de mai mică lungime, datorită faptului că albia Bahluiului este mai aproape de Culmea Holmului. Dintre acestea putem enumera: Dealul Bădacu, în nord-est, Dealul Șipoțele în zona centrală, Dealul Pietrăriei și Piscului, spre extremitatea sud-estică. Altitudinile
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
în nord-est, Dealul Șipoțele în zona centrală, Dealul Pietrăriei și Piscului, spre extremitatea sud-estică. Altitudinile lor coboară de la 400-380 m în rama Culmii Holmului, spre 300--260 m în zona sud-estică sau spre valea Bahluiului. În estul depresiunii de contact Hârlău-Cotnari, interfluviile sculpturale aparțin Câmpiei Moldovei și sunt formate dintr-un complex argilo-marnos acoperit de luturi loessoide cu grosimi de până la 3-4 m. Dealul Cireșului, Vișinului, Humăria, Dumbrava sunt acoperite cu luturi eluviale și constituie terenuri bune pentru agricultură. Numai în zona
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
loessoide cu grosimi de până la 3-4 m. Dealul Cireșului, Vișinului, Humăria, Dumbrava sunt acoperite cu luturi eluviale și constituie terenuri bune pentru agricultură. Numai în zona de contact a Câmpiei Moldovei cu rama înaltă a dealurilor din vest se întâlnesc interfluvii cu înălțime și alcătuire petrografică asemănătoare cu cea a coastelor din care au fost desprinse. Suprafața acestora este modelată în întregime de procese aluviale foarte active. Așa este cazul cu Dealul Țiglaele lui Baltă, Dealul lui Vodă, Dealul Babanului, Dealul
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
vestici ai Culmii Holmului în amonte de Hârlău. Apariția și dezvoltarea degradărilor de teren sunt de asemenea strâns legate de morfologia reliefului reprezentată prin valoarea înclinării versanților și lungimii acestora prin energia și densitatea fragmentării. În acest sens, pe suprafața interfluviilor colinare și deluroase din estul depresiunii de contact (Dealul Cireșului, Dealul Vișinului, Dealul Morii, Dealul Dumbrava) cu înclinări de 3°-5° întâlnim doar slabe spălări, iar pe versanții de 5°-7° apar în plus ogașări, rigolări și chiar alunecări slabe
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]