491 matches
-
ca un rezultat direct al dezvoltării și experienței personale, dependente de informații senzoriale și de procesele de feedback. Manifestările din sfera motricității trebuie privite în relație strânsă cu dezvoltarea intelectuală, expresia verbală și grafică, maturizarea afectiv‑motivațională și calitatea relațiilor interindividuale ca expresie a maturizării sociale. Nu de puține ori pot fi întâlniți copii care prezintă o slabă dezvoltare a mișcărilor mai complicate ale mâinii, dificultăți în trecerea de la o mișcare la alta sau în executarea unor mișcări pe baza unor
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
transmit prin tradiție de la o generație la alta de sociologi. La fel se Întâmplă și În cazul abordării ordinii sociale. Tradițiile dominante acționează tacit, structurând cercetarea fie În direcția plasării indivizilor În structuri preexistente (paradigma colectivistă), fie În zona negocierilor interindividuale (paradigma individualistă). Dan Dungaciu: Lumea despre care voi vorbi În acest text-răspuns la ancheta Sociologiei Românești este cea a sociologiei românești postbelice și a sociologilor ei Înainte de 1989. Voi vorbi despre ea În numele Întâlnirilor generației mele cu ea - de aici
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
celor care urmăresc programele TV. De asemenea, sunt subliniate principalele categorii de efecte ale violenței media, precum și o serie de cercetări și experimente care pun În evidență rezultate contradictorii. Efectele situaționale și explicațiile teoretice completează analiza, susținând faptul că diferențelor interindividuale trebuie să li se acorde atenție mai ales atunci când vorbim de expunerea la violență prin media. Introducere În anul 2002, secretarul general al Consiliului Europei a propus un proiect integrat de cercetare intitulat ,, Răspunsuri la violența cotidiană Într-o societate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
fie violenți de la părinți, prieteni, din mass-media. Conceptul de cultură a violenței este astăzi frecvent utilizat În psihosociologie. Efectele socializării asupra comportamentului individual sunt bine stabilite. Comportamentul violent Învățat este reprodus În situații ulterioare. Efectele socializării au, În existența diferențelor interindividuale un contraargument serios prin introducerea ideii de versatilitate. Date sigure arată că majoritatea infractorilor sunt versatili. Diferențe individuale privind propensitatea de a se angaja În violența criminală reflectă În mare parte diferențe individuale În comportamentul antisocial. Teorii care susțin socializarea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
prin media se pot datora tocmai acestui fapt, care face ca doar o mică parte din populație să fie afectată negativ. Important pare să rămână faptul că unii indivizi sunt mai susceptibili la influența media decât alții. De aceea, diferențelor interindividuale ar trebui să li se aloce mai multă atenție În cercetarea efectelor media, chiar dacă până În prezent nu s-au pus În evidență factorii care condiționează aceste efecte, contribuind la scepticismul unor cercetători. Angajarea În comportamente violente este determinată de mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
by television influences people’s attitudes, values and behavior. The main categories of media violence effects as well as research and experiments underlining contradictory results are emphasized. The situational effects and theoretical explanations complete the analysis, supporting the fact that interindividual differences must be taking into account when we talk about exposure to media violence. Primit la redacție: ianuarie 2005 Noua dinamică macrosocială și transferurile intergeneraționale. Ancheta franceză „Trei generații” Ana Rodica Stăiculescu Daniela Jitcov Centrul de Studii și Cercetări Privind
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sau resurselor prin care se configurează noi instituții și traiectorii ale vieții personale; c) situațiile sociale ale interacțiunilor rezultă dintr-o configurare particulară a indivizilor, a dispozițiilor, intereselor și acțiunilor lor, a negocierilor și regulilor instituite; d) interacțiunile și negocierile interindividuale, configurarea situațiilor sociale sunt dependente de mediul și timpul social în care se produc; e) fenomenele sociale transindividuale și organizarea socială a societății sunt explicabile pe baza înțelegerii și descrierii fenomenelor sociale generate individual. Forma expresivă cea mai reprezentativă pentru
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
corect conceptul de corelație sau, altfel spus, felul în care legea de probabilitate a unei variabile aleatoare depinde de valoarea presupusă fixată a unei alte variabile aleatoare. Lucrările sale de psihologie diferențială [studiul diferențelor psihologice dintre indivizi, atât în ce privește variabilitatea interindividuală (între indivizi în sânul unei grupe), cât și privind variabilitatea intraindividuală (pentru un același individ în situații sau contexte diferite), precum și variabilitatea intergrupe (între grupe diferite: vârstă, sex, mediu social)] sunt incluse în această perspectivă. Pornind de la legile psihologiei experimentale
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
de capacități operatorii, însă are de învățat și multe lucruri. Ființând ca o materializare și o specializare tehnologizantă, internetul are reverberații atât la nivelul psihologiei individuale, cât și la nivelul dinamicii sau interacțiunii sociale. El predispune la altfel de raporturi interindividuale, la un alt tip de consum al timpului, la un alt mod de vizare a alterității. Efectele acestuia au fost catalogate fie pozitive, prin degajarea de oportunități de tot felul, dar și negative, prin atrofierea unor deschideri socio-relaționale, prin claustrarea
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
prin multiplicarea legăturilor dintre educați, prin derularea unor activități cognitive ce presupun asamblări sau adiționări continue de valori ale cunoașterii. Învățarea colaborativă este aceaă Ăstrategie pedagogică în care se favorizează interdependența cognitivă și socială între educați, luând în calcul diferențele interindividuale și imprimând un rol activ agenților educativi. (vezi Deguerry, 2004) Alteritatea (tutorele, coechipierul, egalul) este indispensabilă în învățarea bazată pe tehnologiile moderne. Punerea în acord, dezbaterea, întâlnirea directă sau mediată, sincronă sau amânată sunt utile în construirea împreună a cunoașterii
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
științelor. Pentru pedagogie, psihologie și activitatea sportivă aportul statisticii a fost ceva mai tardiv ca în alte științe. El se situează aproximativ la începutul secolului nostru, odată cu transferul investigațiilor psihofiziologice de laborator inițiate de Wundt cu scopul măsurării diferențelor psihice interindividuale ai cărei precursori au fost Binet, Galton și Claparede. Metodele statistice au găsit în aceste domenii un teren deosebit de favorabil, convingând pe tot mai mulți că suportul matematic al argumentelor este necesar să fie suficient de familiar specialiștilor din aceste
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
poate spune, În concluzie, că prietenia este, În esența ei, un sentiment moral care leagă două persoane. Din acest motiv, este exagerat sau chiar nepotrivit să se vorbească despre prietenia dintre grupuri, prietenie dintre popoare etc. Prietenia este o relație interindividuală și nu una intergrupală. Între grupurile umane, Între popoare, pot exista relații de colaborare, de respect, de ajutor, de asociere, de alianță, dar acestea nu trebuie considerate În nici un fel relații de prietenie. Ele nu sunt relații bazate pe simpatie
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
reacțiilor la materialul traumatic. Modelul ecologic al traumei (Dutton și Rubinstein, 1995) Acest model va fi folosit în cercetarea de față fiind mai complex și mai recent decât modelul lui Figley, acesta ține cont de factorii mediatori care determină diferențele interindividuale în reacțiile la expunerea la materialul traumatic. 2.3. Stresul traumatic secundar cercetările în domeniu Ultimii ani au contribuit la clarificarea delimitării și înțelegerii conceptului de stres traumatic secundar. Tot mai multe studii s-au orientat asupra investigării factorilor care
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
empatiei. Capitolul 4 Factori asociați și implicații practice 4.1. Personalitatea Orice abordare teoretică am alege pentru a explica stresul și oricare ar fi factorii de stres selectați pentru a operaționaliza acest concept atât de discutat, vom obține constant diferențe interindividuale în reacția persoanelor față de același context. Oamenii au personalități diferite și se vor plasa diferit față de situațiile pe care le întâlnesc. Doi factori esențiali în marcarea acestor diferențe sunt locul controlului și modelul comportamental A sau B (Rees & Cooper, 1992
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
și suportul social prezintă o relație negativă cu simptomatologia legată de stres. Acest studiu este ilustrativ și pentru stresul crescut resimțit de personalul medical comparativ cu grupul de control. Cohen și Edwards (1989) inventariază factorii de personalitate responsabili pentru variabilitatea interindividuală în ceea ce privește reacțiile la diferiți factori de stres, concluzionând că locul controlului reprezintă variabila cel mai puternic asociată cu acest concept. Indivizii care consideră sursele de stres ca fiind controlabile, vor căuta mai adesea să le gestioneze și să găsească strategii
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
constatat că părinții al caror copil fusese victima unei omucideri, prezentau cogniții mult mai negative legate de bunătatea și dreptatea în lume comparativ cu părinții care pieduseră un copil într-un accident de mașină. Există o mare variabilitate a reacțiilor interindividuale în urma unui eveniment traumatic. Diferențele apar în funcție de tipul de traumă, personalitatea victimei, suportul social etc. În urma unui incident care le-a pus viața în pericol unii indivizi vor cădea pradă disperării, gândind că lumea este periculoasă și nedreaptă în timp ce alții
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
patologie. Strategiile de coping Grija pentru persoanele aflate în suferință aduce cu sine riscul stresului traumatic secundar, simptomatologia în cauză decurgând natural ca urmare a implicării empatice. Unele persoane sunt mai vulnerabile decât altele, dar dincolo de factorii de risc, diferențele interindividuale sunt determinate și de strategiile de burnout adoptate pentru combaterea și prevenirea efectelor stresului resimțit. Dezvoltarea de strategii de burnout eficiente va ajuta păstrarea sănătății fizice și psihice a specialistului, garantând însă și o mai bună îngrijire a pacientului. Lazarus
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
a furiei pe care individul le nutrește față de alte persoane, care nu pot fi însă lezate decât în acest mod. În unele societăți, sinuciderile samsonice (opuse sinuciderilor anomice) au fost descrise ca o modalitate instituționalizată de expresie a unor relații interindividuale. Murphy deosebește trei tipuri de sinucideri samsonice: • cea care poate chema spiritele; • cea care cere sânge; • cea corectivă. Sinuciderile "eroice", în semn de protest, prin autoincendiere publică, întâlnită atât în societățile asiatice cât și în cele occidentale (în deceniile al
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
and Society, New Haven, Yale University Press, 1965, p, 55-56). 14 După cum arată G. Arangio Ruiz, pentru ca valorile să dobândească sancționarea de către regulile juridice internaționale, ele trebuie să traverseze o dublă barieră, prima fiind reprezentată de transpunerea lor din relațiile interindividuale în mediul interstatal, iar cea de-a doua fiind trecerea de la faptul internațional la dreptul Internațional. Amândouă aceste bariere se adaugă celei pe care valoarea respectivă a traversat-o sau încă trebuie să o traverseze pentru a obține protecție în cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
referință, respectiv actorii raționali individuali sau rolurile sociale. Cooperarea sau integrarea micro-referențialilor (indivizii sau rolurile sociale) formează o ordine care produce, la rândul ei, organizare socială. J.R. Commons spunea că prin tranzacții (n.a. schimburi) „se realizează ordine Într-o relație interindividuală (n.a.) În care un conflict potențial amenință să zădărnicească oportunitățile de realizare a unor câștiguri mutuale”. Cooperarea așadar, urmează direcțiile unei ordini sociale instituite și produce agregarea elementelor sociale, fiind procesul prin care se realizează tranziția micro - macro social. Distincția
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
parte, căsătoria constituie o altă formă de cooperare, Însă ale cărei condiții sunt pecetluite de societate Într-o mult mai mare măsură decât uniunea consensuală. Identitatea și angajamentele părților Într-o căsătorie sunt asumate social, nefiind lăsate la latitudinea negocierii interindividuale. Ipostazele de părinte, fiu sunt construcții sociale cărora tot societatea le atribuie majoritatea drepturilor și obligațiilor. Aceeași construcție socială este implicată În cazul relațiilor ce stabilesc cooperarea mai multor actori. Contractul de societate comercială al asociaților care stabilesc astfel actul
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
structurarea patternurilor de interacțiune și a cooperării sociale, și nu agregarea intereselor individuale așa cum asumă abordările economice realiste. Interesele sunt, la rândul lor, construcții ale societății raționale și eventuala divergență a acestora este mai mult o caracteristică sistemică decât una interindividuală. Agenții funcționează mai puțin ca actori independenți și mai degrabă ca interpreți ai scenariilor culturale. Cooperarea devine un simplu joc de rol al unor scenarii asumate cultural prin socializare (În special profesională, vezi codurile de conduită) și reasertate prin acțiune
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
nu este Însă direct corelată cu eficiența, motiv pentru care, afirmă aceiași autori, există decuplare Între structurile formale și organizarea reală În mediile instituționale. În concepția noastră, sensul termenului de eficiență este social definit, nu este independent de semnificația atribuită interindividual. Eficiența presupune, În limbaj tehnic, maximizarea raportului dintre costuri și beneficii. Totuși, considerarea elementelor ca beneficii sau costuri se face În raport cu anumite valori, luând În considerare anumite interese și cu anumite finalități sociale. Procesul nu este unul neutru, ci mai
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
activate de instituțiile formale. Decuplarea este rezultatul imersiunii acțiunii În rețelele de relații care contextualizează acțiunea și ordonează un domeniu distinct de activitate economică; este o măsură a imersării acțiunii În socialul concret ce se constituie În procesele de relaționare interindividuală și care eludează „controlul cognitiv” impus de instituțiile formale. În cele ce urmează, vom vorbi de organizarea economică (cooperarea) generată de rețelele sociale, de implicarea acțiunii individuale În relații sociale activate prin interacțiune repetată. „Rețelele sociale sunt structuri de interacțiune
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
economică este Încadrabilă Într-un orizont temporal pe termen lung, fapt de natură a diminua oportunismul, dar și competiția Între firme. Din perspectiva limitării oportunismului, rețeaua este funcțional substituibilă integrării ierarhice. Aceasta se organizează incremental și spontan, este rezultatul relaționărilor interindividuale, nu al unei proiecții raționale, obiective; În plus, rețeaua nu este În mod necesar eficientă, ea putând avea, așa cum am arătat, consecințe negative asupra adaptabilității organizațiilor. Rețeaua este echivalentă cu o structură interorganizațională de roluri ce se permanentizează și astfel
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]