688 matches
-
că ar deveni insuportabilă dacă toate constrângerile s-ar baza pe folosirea forței și ar intra permanent În conflict cu voința și dorințele indivizilor. Socializarea constă tocmai În a face aceste constrângeri cât mai puțin dureroase, ajutând oamenii să le interiorizeze și să le asume ca normale, legitime și chiar de dorit. Faptul că dominația este omniprezentă ne Îndeamnă să ne punem câteva Întrebări esențiale În legătură cu ea: care sunt funcțiile sale? Care este miza sa? Dar mijloacele sale? Și care sunt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
dominația socială dându-i un sens, atât pentru cei care o exercită, cât și pentru cei care o suportă. Inspirându-ne din tipurile ideale de raționalitate avansate de Max Weber, considerăm că există patru motive valabile pentru cel dominat ca să interiorizeze și să-și Însușească ideologia (Weber, 1971): ă pentru că aceasta Îi pare rațională În scopurile sale: el este de acord cu scopurile, are interesul ca acestea să fie atinse și acceptul său corespunde unui calcul; ă pentru că aceasta Îi pare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
deliberării asupra unor conflicte morale fundamentale. În lumea noastră, confruntată cu pluralitatea valorilor și culturilor, nu putem concepe un universalism consecvent uitând că relația constituie, În același timp, faptul primordial al realității umane și norma centrală a acestei realități. Doar interiorizând regulile competenței comunicative omul devine subiect. Subiectul este deci cel care face pariul că, În ciuda pluralității codurilor și a apartenenței noastre la comunități singulare, comunicarea este posibilă. De aceea, la nivelul politicului, exigența universalistă se transformă Într-o misiune fără
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
127-128), o implică pe aceea, mai generală, Între logica intereselor și logica sentimentelor (resentiment, obsesia Întinării, dorința de purificare). În sfârșit, este un fapt social observabil că, În perioada post-nazistă, În urma procesului de la Nürnberg, norma antirasistă a fost nu numai interiorizată de cetățenii statelor democratice-pluraliste, În special datorită acțiunii organizațiilor militante, ci și instituționalizată, cu ajutorul unui arsenal legislativ care a permis sancționarea unor acte ca delicte. Rasismul nu a dispărut, dar modurile sale de manifestare au devenit nemărturisite, rușinoase, iar exprimarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
și cognitivă, empatia, adică fuziunea emoțională până la identificarea cu procesul sau fenomenul cercetat; menținerea unei tensiuni emoționale, exprimarea liberă a impulsurilor imaginative. Un alt proces psihic frecvent prezent este imaginația. O întâlnim ca imaginație creatoare, gândire imaginativă de tip autist (interiorizat), experiență imaginativă transliminală, analogii, metafore, simboluri între domenii îndepărtate. Stimularea acestor procese care participă la actele de creație se poate face social atât prin cooperare prietenoasă și apropiere umană, cât și prin stări concurențiale ce includ în anumite doze violențele
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
unui sens constitutiv lor ca fapte ale existenței. Raportul subiectiv, ca deschidere interioară la o experiență existențială, ajunge la prima și cea mai intensă formă de expresie în acea imagine tipică a socialității care este comuniunea. În ea raportul se interiorizează și dă naștere unui proces progresiv de unificare. Adevărata și tipica dimensiune comunitară, constitutivă persoanei, nu constă într-o simplă deschidere la relația cu ceilalți, ci este comuniune, adică o unitate trăită ce tinde să se împlinească într-o fuziune
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
care vorbea Lévy. Sigur, în perspectiva tânărului filosof francez există o referință mai directă la evenimentele imediate, o reacție mai radicală, o dezbatere mai aproape de cultura militantă; în expresia «angajament și mărturie» vocea tribunului și dezbaterea cotidiană se unesc, se interiorizează, se traduc într-o categorie a vieții spirituale ce exprimă deschiderea spre o dimensiune transcendentă, care nu apare în mod necesar în forma «anorganicității» despre care vorbea Lévy, însă unghiul din care sunt privite și judecate multe fapte relevante din
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
vedere social, există o diversitate de feminități și masculinități care se constituie în conduite și practici sociale distincte și standardizate. Toate acestea nu se conformează însă unor norme sociale preexistente, ce ar avea o determinare biologică și ar fi tacit interiorizate în vederea reproducerii sociale prin relații adecvate. Practicile sociale de gen au fost și sunt configurate în contexte cultural-istorice variabile de persoane ce aparțin unor generații, categorii sociale sau rase diferite. De aceea, nu putem vorbi decât despre masculinități diverse și
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Irina Coroiu " Artistul indian creează nu opere de artă, ci modele spirituale, imagini care trebuie interiorizate prin meditație și a căror acțiune asupra omului nu îl conduce la emoția estetică, ci la un sentiment de împăcare și desăvîrșire, punct de pornire către o ascensiune spirituală." (Mircea Eliade) Dacă pentru lansarea filmului indian Taal- Ritm și pasiune
De doi bani NIRVANA! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16848_a_18173]
-
ploconiți așa în fața mea ați uitat cine sunt eu cu adevărat!?". Impresia mea era că însuși Cardinalul se amuza copios văzând spectacolul extravagant de la picioarele sale și poate că, în sinea lui, toată scena nu merita altceva decât o apreciere interiorizată de ironie fină. La una din recepțiile din oraș, profitând de un moment de singurătate rară, când nimeni din cei prezenți nu solicita atenția cardinalului, m-am apropiat de el, m-am prezentat și am angajat o conversație ușoară de
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
etapă de dezvoltare, influența normelor de grup este deosebit de puternică, modelând așteptările și reprezentările elevilor chiar până la a schimba preferințele și aspirațiile individuale. Spre exemplu, făcând parte din colectiv care devalorizează realizarea academică și traseul universitar, elevii pot adopta și interioriza ușor această perspectivă, preferând subrealizarea, chiar dacă potențialul le-ar permite mai mult (așa cum, pe de altă parte, grupul poate devaloriza ocupații care nu necesită pregătire superioară de nivel academic). Activitățile de grup au virtutea, poate mai mult decât cele individuale
Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2374]
-
Cititorului care intră pentru prima dată în contact cu Comunicarea eficientă suntem convinși că îi propunem o experiență de lectură în egală măsură instructivă și interesantă. Rămâne ca fiecare dintre dumneavoastră să o descopere și, mult mai important, să vă interiorizați aceste noi perspective asupra comunicării pentru a le aplica chiar de acum în viața personală, pentru a înțelege mai bine acest fenomen și pentru a face din propria comunicare o comunicare eficientă. Autorul București, 2006 Capitolul 1 tc "Capitolul 1
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
din principiile pe care figurile părintești ni le-au remis (ori așa le-am perceput noi); starea de Părinte presupune că „fiecare om își poartă în sine propriii părinți” cum spune autorul, preceptele și valorile normative pe care le-a interiorizat („Fă asta!”, „Nu face asta!”, „Este bine să...”, „Nu este bine să”... etc.). Activarea acestei stări îi oferă persoanei respective o diminuare a consumului de energie, nu trebuie să-și mai evalueze îndelung deciziile, preceptele respective sunt valabile și caută
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cele comportamentale); - unele persoane învață acest stil și se obișnuiesc cu el, nemaicunoscând un altul (ori este un fenomen gen identificare cu agresorul - nu îl poți învinge și pentru a putea „trăi” cu această stare preiei modelul respectiv și-l interiorizezi). Acum, după ce am văzut de ce cele două părți (abuzatorul și abuzatul) intră în interacțiune și ajung la fenomenul de limbaj toxic, să vedem ce se poate face. Autorul citat ne indică o serie de tehnici (Bell, 2005, pp. 192-200). Să
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
culpabilizarea și autoritarismul. La acestea patru vom adăuga o a cincea, care ține mai degrabă de un răspuns internalizat al factorilor de personalitate la cei de mediu, și anume experiența de conformare a persoanei respective. Într-adevăr, persoanele ce au interiorizat conformarea drept o structură de răspuns corectă (au fost educate în acest mod, au preluat, în copilărie și adolescență, astfel de patternuri) au o tendință mai puternică de a dezvolta și pe viitor modalități de conformare la normele altor grupuri
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
asemenea în potențialitate; desigur, așa cum am arătat mai sus, există norme a căror negociere este indirectă, nemanifestă, dar, în negocierea manifestă a normelor, moderatorul poate dezvolta împreună cu grupul formulări adecvate și suple, flexibile, care să poată fi individualizate, acceptate și interiorizate într-un mod specific, dar și propriu grupului, de către indivizi diferiți. Cea de-a doua regulă formulată de către Hackman spune că „normele se aplică doar comportamentului, nu și gândurilor și sentimentelor”. Ceea ce putem imediat sublinia este observația conform căreia foarte
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
al gândurilor și sentimentelor persoanelor. Trebuie făcută această distincție încă de la constituirea echipei și, mai ales, trebuie subliniat în determinarea și optimizarea surselor conflictuale că acceptarea normei la care a ajuns - prin consens - întregul grup nu va fi niciodată complet interiorizată în relație cu toate gândurile și sentimentele persoanelor implicate. Mai mult, se poate lesne observa că aceste norme au, în funcție de ceea ce numim „acceptarea privată” și de fenomenul de filtrare, o reprezentare diferențiată (chiar dacă pe o structură comună) și o înțelegere
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
a posibilităților respectivelor idei. 6) Căutarea unor combinații variate și ingenioase. Piese separate pot să fie combinate în variate formule și, de aceea (ca în cazul autochestionării), participanții la rezolvarea creativă de probleme trebuie să-și dezvolte și să-și interiorizeze un mod propriu de spargere și de reasamblare perpetuă a fenomenelor pe care le studiază. • Reguli convergente în CPS 1) Deliberarea. Orice acțiune presupune o planificare cu posibilități de alegere și dimensiuni decizionale. 2) Explicitarea. Această regulă este continuarea normei
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
alta, datorită aportului cultural diferit al fiecăreia. Totuși școala - și aici este contribuția sa evident pozitivă - este cea care oferă copiilor corpuri de cunoștințe ale căror rigori îi învață să nu se limiteze la verbalizarea facilă și banală, ci să interiorizeze faptul că descoperirea autentică implică o măsură considerabilă de reflecție și apreciere critică. Mai mult, pentru cei care vădesc o vocație precoce pentru descoperiri originale în domenii esențiale, este probabil să se afle cei care, mai târziu, vor aduce contribuții
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Idei”. În jurnal își tratează întâmplările zilnice din perspectiva artei, adică încearcă să le scoată din timp și să le înscrie în eternitate („Ce mi se întâmplă acum, de fapt mi se întâmplă în eternitate”). Din același motiv, lumea este interiorizată, peisajul, de pildă, fiind lucrat în așa fel încât să devină expresie a ființei. Sublimând realul, situându-l în perspectivă absolută, autorul se ferește tocmai de ceea ce în mod obișnuit dă substanță jurnalelor: faptele mărunte și adesea lipsite de sens
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288790_a_290119]
-
fie mult deformată, cuprinzând mult imaginar, cu referiri și la abundența societății viitoare. Așa că nu voi încheia cu o concluzie, ci cu o ipoteză: cu cât aluziile la bunăstare sunt mai prezente în imaginea pe care actorii sociali și-o interiorizează despre societatea comunistă, cu atât cauza prăbușirii regimurilor din Est translează dinspre economic spre moral. Referințe bibliografice Accardo, A. (1983), Initiation à la sociologie de l’illusionnisme social. Invitation à la lecture des œuvres de Pierre Bourdieu, Le Mascaret, Bordeaux
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
semnele de punctuație; O2-să scrie corect,lizibil și îngrijit cuvinte și propoziții; O3-să precizeze schimbările din natură în anotimpul de iarnă așa cum reies din textele studiate; O4-să desprindă informații dintr-un text citit; O5-să adopte o atitudine adecvată unei călătorii interiorizând mesajul activității; O6-să rezolve exerciții de adunare și scădere în concentrul 0-20 cu trecere peste ordin cu cerințe formulate sub formă de joc; O7să asocieze anotimpul cu muzica, desenul, literatura, abilitățile practice și matematica; O8-să își exprime emoții și sentimente
Metode interactive de abodare a textului literar în învățământul primar by Mariana Morărașu () [Corola-publishinghouse/Science/1678_a_3033]
-
se întrebe dacă e vorba de „o psyche debilă, sau pur și simplu de acea pasivitate Ă urmare a unei robii seculare” (III, 244). Continuă Cioran: „Cred mai degrabă că trebuie incriminat frivolul scepticism național, care refuză să aprofundeze, să interiorizeze senzația” (idem). Până și evreii ar deveni, în mediul românesc, sterili, crede Cioran. „S-au molipsit de superficialitatea ambiantă”, spune el și continuă: „Un Kafka n-ar fi fost cu putință la noi. Mediul l-ar fi făcut frivol, «jurnalist
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
se traduc neintenționat în zbuciumul formelor, în expresionismul desfășurării volumelor, iar strădania de limpezire către care se îndreaptă sculptorul - așa cum indică lucrările recente: Cap de țăran, Cobzarul, Țărăncile etc. - nu diminuează patosul propriu, ci-l restituie doar unui plan mai interiorizat mai puțin afișat.’’ ( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 114) Smultea Sorin 1981 Pictor Născut la 10 septembrie 1981 în Reșița. Debut artistic - 1998 Bibliografie și reprezentare grafică: Mihai Vintilă, Dicționarul artei naive din România
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
între formarea stimei de sine la elevi și acceptarea necondiționată ca atitudine manifestată de educatori sau de adulți, în general. Pentru preșcolari, sursa cea mai importantă pentru formarea stimei de sine o constituie evaluările părinților; mesajele transmise de aceștia sunt interiorizate de către copil, conducând la sentimentul de adecvare sau inadecvare ca persoană. La copiii școlari, sursa de formare a stimei de sine se extinde la grupul de prieteni, colegii de școală sau alte persoane din viața lor. Elevii cu stimă de
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]