970 matches
-
să dea pumni, palme, ghionturi. Se desfășoară astfel, minute în șir, un fel de balet repetitiv, cu mișcări sacadate, în care personajele sînt împiedicate de mascați să lovească mai tare, se smucesc și îmbrîncesc, urlînd cam aceleași enunțuri, demarcate de interjecții și întretăiate de bip-uri. Eroii joacă un rol care le este desigur familiar, dar care devine artificial prin exces: fac eforturi ca scena să țină cît mai mult, răcnesc toți odată, cît mai strident, astfel încît adesea nu se
Codul îmbrîncelii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8267_a_9592]
-
a eticului și a spiritualului chiar atunci când nu par preocupați decât de a semnaliza din perspectivă estetică și psihologică. Intuirea eticului și spiritualului este felul lor de a aștepta. Iar această așteptare, încordată uneori până la extaz, le amintește, cu fiecare interjecție creatoare, de spusele lui Brâncuși conform cărora „greu nu e să faci un lucru, ci să te pui în starea de a-l face”. În acest context creația și interpretarea restrâns tehnice, dar și cele amplu speculative apar drept cazuri
Virtuozitate ?i specula?ie by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/84257_a_85582]
-
cioplite. Și asta nu prin subterfugii multiple sau prin manipularea abilă a diferitelor sofisme, ci prin deposedarea chipului de aroganța propriei identități și de pretenția intrinsecă a substanței de a se comunica doar pe sine însăși. Dincolo de fabulație și de interjecție, soluții deja experimentate la nivel maximal, sculptorița a găsit în viziunea populară și în devoțiunea simplă resursa cea mai eficientă a concilierii. Fără a renunța la figurativ, dar și fără a cădea în ego-ul sonor și arogant al acestuia, Silvia
Silvia Radu sau a treia cale by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8083_a_9408]
-
alte părți. Trebuie adăugat că, dacă musafirii ne iau în serios și ne spun: "Bine, fie cum doriți", apoi se urcă în mașină și pleacă fără noi, îi vom detesta din tot sufletul. Tot din Iran a adus superbul kuft!, interjecție ce exprimă sila și chiar disprețul, pe care-o oferea împreună cu europeanul câh, la fel de expresiv, dar care trebuie însoțit de o grimasă, riscând astfel să pară vulgar. Cu vârsta, ambițiile lui au crescut. S-a gândit că modestul lui comerț
Jean-Claude Carrière - Povestiri filosofice by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/6981_a_8306]
-
de Lazarov cu invitați pe care-i puteai asculta ore în șir: Piersic, Stela, Arșinel, Iurie Darie, Albulescu... Poți să ai un discurs carismatic doar dacă ai citit ceva, cândva. Pregătiți-vă! Vin vremuri aride, cu mulți semianalfabeți și multe interjecții în loc de fraze", a scris Dan Negru pe Facebook.
Dan Negru se teme de o schimbare neașteptată de la TV by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/39080_a_40405]
-
maniera aceasta lapidară, spiritul european are ceva schematic și arid, dar cine deschide cartea va simți arta cu care Noica scoate, din diversitatea exemplelor, corespondențe cu bătaie morfologică. Din cele zece părți de vorbire, Noica lasă deoparte două - articolul și interjecția - considerîndu-le plate, fără ferment speculativ. Totuși, interjecția în varianta onomatopeei (onoma = nume + poiesis = facere) desemnează chiar actul de numire primordială a lucrurilor. Etimologic vorbind, orice substantiv sau adjectiv s-au ivit dintr-o onomatopee, adică dintr-o botezare primitivă în
Onomatopee și holomer by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4334_a_5659]
-
schematic și arid, dar cine deschide cartea va simți arta cu care Noica scoate, din diversitatea exemplelor, corespondențe cu bătaie morfologică. Din cele zece părți de vorbire, Noica lasă deoparte două - articolul și interjecția - considerîndu-le plate, fără ferment speculativ. Totuși, interjecția în varianta onomatopeei (onoma = nume + poiesis = facere) desemnează chiar actul de numire primordială a lucrurilor. Etimologic vorbind, orice substantiv sau adjectiv s-au ivit dintr-o onomatopee, adică dintr-o botezare primitivă în cursul căreia subiectul, mimînd alura sonoră a
Onomatopee și holomer by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4334_a_5659]
-
facere) desemnează chiar actul de numire primordială a lucrurilor. Etimologic vorbind, orice substantiv sau adjectiv s-au ivit dintr-o onomatopee, adică dintr-o botezare primitivă în cursul căreia subiectul, mimînd alura sonoră a obiectului, face corp comun cu el. Interjecția e pastișa fonetică a unui obiect în pielea căruia a intrat și subiectul. În limbaj noician, onomatopeea e holomerul (partea purtătoare de întreg) din care se va desprinde ulterior substantivul (subiectul) și verbul (predicatul). În schimb, articolul este iremediabil steril
Onomatopee și holomer by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4334_a_5659]
-
să faci previziuni!), dar e un caz interesant din mai multe puncte de vedere. În primul rînd, pare să ilustreze tendința colocvială (mai veche) de a adăuga sufixe diminutivale, cu valoare afectivă, celor mai diverse clase lexico-gramaticale (adverbe, pronume, chiar interjecții: binișor, acușica, mătăluță, nimicuța, aolică). După toate aparențele, mersic provine din atașarea sufixului diminutival -ic la mersi; nu neapărat după o regulă compozițională strictă, ci mai mult prin analogie, după modelul altor derivate. Nu întâmplător îl găsim uneori pe mersic
Mersi - mersici! by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9233_a_10558]
-
imba română interjecțional-sexualizată a tinerilor continuă să-și îndeplinească rolul fundamental, adică pe cel al comunicării, nu văd de ce am fi neliniștiți. Tinerii români de azi se înțeleg între ei foarte bine cu jargonul lor de trei sute de cuvinte, iar interjecțiile și gesturile îi ajută să suplinească pauperitatea verbală. Așa încît introducerea în context a unor criterii de inspirație vag estetică mi se pare neproductivă". Ironia profesorului scriitor colorează și perspectiva: "A te exprima în româna literară va ajunge curînd în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9283_a_10608]
-
altă explicație - care nu constituie, evident, decît o simplă ipoteză. Nu am observat (dar nici nu am verificat toate contribuțiile etimologice publicate în ultimii ani prin reviste și volume de specialitate) să fi fost evocată o eventuală sursă țigănească a interjecției. Mă gîndesc la verbul geanau "știu" (folosesc transcrierea românizată, nu pe aceea cu caractere specifice, propusă pentru standardizarea internațională a limbii romani). Verbul cu sensul principal "a ști" a pătruns în argoul românesc cu forma a gini și cu sensurile
Cinel-cinel by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9335_a_10660]
-
cimel ar fi precedat pe cinel, lucrurile putînd sta la fel de bine și invers. Iar oscilațiile între ci și gi, ce și ge (surda și sonora) sînt la fel de firești, atestate de alte variante orale (hoceag/hogeag). Mai există, de altfel, o interjecție familiar-argotică care a fost pusă în legătură cu limba țigănească: cărel "pleacă! fugi! să mergem!" Cară-te de aici și lasă să mai halesc și eu!... Cărel!... Cărel!... (Rebreanu, 49) Cărel, că ne apucă ploaia! (Barbu 1974: 330). Aceasta a fost explicată
Cinel-cinel by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9335_a_10660]
-
de a te ului, de a-ți manifesta entuziasmul sau dezaprobarea, de a-ți comunica plăcerea la vederea a ceva gingaș, sau a-ți striga ura în caz că ar fi cazul!... Și toată tevatura - din cauza unui cuvințel, a unei căcăreze de interjecții, din care avem în vocabular zeci, dacă nu sute, dar nici una singură care să le înglobeze pe toate! La ce s-or fi gândit, după bătăliile din anii 101 și 106 ai erei noastre, perechile mixte daco-romane retrase prin tufișuri
Săracii de noi by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/8034_a_9359]
-
mixte daco-romane retrase prin tufișuri ca să pună bazele poporului și limbii române? Ce alte preocupări secundare puteau să le întunece câmpul de vedere asupra necesităților filologice ale urmașilor? E una din marile taine ale Istoriei... Fapt e că nefericita de interjecție nu s-a născut atunci. Dar iată că peste o mie și nouă sute de ani.... ...Peste o mie și nouă sute de ani au venit americanii! Să mai scriu despre lacrimile, de data aceasta de bucurie, care mi-au irigat tenul
Săracii de noi by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/8034_a_9359]
-
scriu despre lacrimile, de data aceasta de bucurie, care mi-au irigat tenul? Pentru că au venit americanii nu cu mâna goală! Nu doar cu portavioane sau rachete sol-aer, au venit cu egalul acestora ca forță și importanță, au venit cu interjecția ce ne lipsea de sens filologic, au venit cu UAU!... S-au dat în lături toate "vai"-urile, "of"-urile, "o-ho"-urile, "măi-măi"-urile, toate zecile de surogate de interjecții, tot ce împiedica neamul românesc de pretutindeni să-și
Săracii de noi by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/8034_a_9359]
-
egalul acestora ca forță și importanță, au venit cu interjecția ce ne lipsea de sens filologic, au venit cu UAU!... S-au dat în lături toate "vai"-urile, "of"-urile, "o-ho"-urile, "măi-măi"-urile, toate zecile de surogate de interjecții, tot ce împiedica neamul românesc de pretutindeni să-și manifeste plenar sentimentele și trăirile, ca să permită UAU-lui să ocupe în limba noastră locul pustiu de atâtea secole. Iată-l, să zicem, pe tânărul cap de familie, care poate spune însfârșit
Săracii de noi by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/8034_a_9359]
-
la sosirea americanilor! Și împreună cu mine s-au smiorcăit toți de pretutindeni, nu numai românii! E o imensă bucurie să-ți vezi tot mai pline DEX-urile, să poți comunica tot mai ușor pe plan internațional, cel puțin la rubrica "interjecții", într-un cuvânt - să te simți lingvistic tot mai protejat. Nu voi trece cu vederea și ajutorul altor state suverane acordat limbii române, de exemplu aportul italienilor. Altfel de unde am avea miracolul filologic al "smântânii cremoase", al "iaurtului cremos", al
Săracii de noi by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/8034_a_9359]
-
de ghete cremoase"... Dar ar fi prea mult să vorbesc despre asta în prezenta pastilă... Mai lăsăm și pentru viitor. Până atunci nu-mi rămâne decât să deplâng soarta tragică a eschimoșilor care nu ni se pot alătura, întrucât toate interjecțiile și alte cuvinte din limba lor sunt compuse numai din consoane. Ca să nu lase gerul să le intre în gură... Cum să strige ei "UAU"?... Așa că îl lăsăm pe vornicul Ureche să ofteze și pentru ei: "Uau!Uau!Uau! Săracă
Săracii de noi by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/8034_a_9359]
-
este o lumină a substanței, a materiei intrate în combustie, și nicidecum una emanată dintr-o sursă exterioară. Există în această perioadă, poate chiar într-o mai mare măsură decît în cea totemică și în cea decorativ-abstractă, o obsesie a interjecției și un tip de paroxism al trăirii gestualist-cromatice care se înalță pînă la experiența extazului. Intr-un fel cu totul particular, se dezlănțuie aici o formă de erotică panteistă, un exercițiu dezlănțuit al posesiunii elementare care poate fi și o
Ion Țuculescu sau despre ieșirea din timp by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9759_a_11084]
-
nu-și vorbiră; numai picioarele lor, mișcându-se când în cadență, când desincronizat, păreau că întrețin o conversație. Pașii lui ritmați înaintând spre țelul lor semănau cu pledoaria unui avocat; pașii ei inegali aduceau mai degrabă cu un șir de interjecții. Charlot își dădu seama că viața lui de acum imită cu multă exactitate viața pe care își imaginase că o va trăi, fiind în realitate foarte departe de ea. Dacă ar fi ajuns să se căsătorească și să-și aducă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
asemenea, se observă la 24 de metri distanță de locul presupusului impact, în curtea interioară mai exact, un cetățean care s-a lovit la genunchi și scoate sunete dezarticulate de genul: hăolicăăă sau uliiiiuuuuuu. Formează propoziții injurioase în care intercalează interjecții precum cele suspomenite. Cinșpe aurolaci se urcă într-un autobuz Cinșpe aurolaci ies de la o cantină socială și se urcă în primul autobuz venit în stație. Desigur, ei s-ar putea să fie mai mult de cinșpe. Însă nu îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
Dai în mine, dai în fabrici și-n uzine? Și tot așa. Pretextul comunicării îl reprezintă un atac înscenat. La fel ca animalele care simulează o luptă pentru că nu pot vorbi articulat. La aurolaci, vorbirea este oricum redundantă. Plină de interjecții. Interjecția e echivalentă unui răget, unui urlet, miorlăit sau lătrat. Sau boncăluit. Sau ciripit. Sau orice altceva emis de un animal. Interjecția e doar „acum“. Pentru interjecție singurul timp relevant e prezentul. Animalele au un handicap destul de serios. Nu sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
în mine, dai în fabrici și-n uzine? Și tot așa. Pretextul comunicării îl reprezintă un atac înscenat. La fel ca animalele care simulează o luptă pentru că nu pot vorbi articulat. La aurolaci, vorbirea este oricum redundantă. Plină de interjecții. Interjecția e echivalentă unui răget, unui urlet, miorlăit sau lătrat. Sau boncăluit. Sau ciripit. Sau orice altceva emis de un animal. Interjecția e doar „acum“. Pentru interjecție singurul timp relevant e prezentul. Animalele au un handicap destul de serios. Nu sunt capabile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
animalele care simulează o luptă pentru că nu pot vorbi articulat. La aurolaci, vorbirea este oricum redundantă. Plină de interjecții. Interjecția e echivalentă unui răget, unui urlet, miorlăit sau lătrat. Sau boncăluit. Sau ciripit. Sau orice altceva emis de un animal. Interjecția e doar „acum“. Pentru interjecție singurul timp relevant e prezentul. Animalele au un handicap destul de serios. Nu sunt capabile să abstractizeze. Nu sunt capabile de emoțiii decât în prezența obiectului producător de astfel de emoții. Noi putem vorbi și despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
pentru că nu pot vorbi articulat. La aurolaci, vorbirea este oricum redundantă. Plină de interjecții. Interjecția e echivalentă unui răget, unui urlet, miorlăit sau lătrat. Sau boncăluit. Sau ciripit. Sau orice altceva emis de un animal. Interjecția e doar „acum“. Pentru interjecție singurul timp relevant e prezentul. Animalele au un handicap destul de serios. Nu sunt capabile să abstractizeze. Nu sunt capabile de emoțiii decât în prezența obiectului producător de astfel de emoții. Noi putem vorbi și despre ceva absent. Putem abstractiza. Asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]