142 matches
-
Această grupă, aflată in segmentul de dianhidridă a unei polieterimide, produce un efect semnificativ în prevenirea formării complecșilor cu transfer de sarcină datorită efectului steric pe care îl exercită. Polaritatea redusă a grupei terț-butil conduce la o scădere a interacțiunilor intermoleculare. Polieterimidele 11 au fost preparate prin reacția de policondensare în soluție a dianhidridei 1,4-bis(3,4- dicarboxifenoxi)-2-terț-butilbenzen cu diferite diamine aromatice [21]. Reacția de imidizare a acidului poliamidic rezultat s-a realizat atât prin tratament termic cât și
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
-4-fenilciclo- hexan. Polieterimide aromatice 29 au fost sintetizate plecând de la aceasta biseteranhidridă și diferite diamine aromatice [63]. Polimerii sunt amorfi datorită grupelor voluminoase care produc o reducere a simetriei macromoleculare prevenind ordonarea acestora. În plus, grupele laterale voluminoase reduc forțele intermoleculare dintre catenele polimerilor conducând la o scădere a cristalinității. Polimerii au fost solubili în solvenți ca N-metilpirolidonă, N,Ndimetilacetamidă, N,N-dimetilformamidă, piridină, tetrahidrofuran, cloroform. Solubilitatea înaltă în solvenți organici poate fi atribuită introducerii de grupe laterale fenilciclohexM care nu
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
În sinteza polimerilor hiper- ramificați purificarea amestecului de reacție este de obicei mai puțin laborioasă decât în cazul dendrimerilor. Polimerii hiper-ramificați au fost introduși în 1952 de Flory [78] care i-a prezentat din punct de vedere teoretic, descriind condensarea intermoleculară a monomerilor de tip ABx. O investigare mai atentă a polimerilor de acest tip relevă trei unități structurale diferite. Acestea sunt: unități dendritice (în care monomerul ABx a reacționat complet), unități terminale având două grupe nereacționate și unități liniare având
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
2 se prezintă valorile temperaturilor de tranziție sticloasă și solubilitatea acestor polimeri modificați. Trecerea de la polimerii cu grupe hidroxilice polare 40 la polimerii conținând grupe finale nepolare alifatice 41 produce o scădere a temperaturii de tranziție sticloasă datorită reducerii interacțiunilor intermoleculare. Diferitele grupe finale ale polimerilor au condus la compuși cu solubilitate diferită. Astfel, prin reacția grupelor OH ale polimerului 40 cu trimetilclorsilan s-a obținut un compus solubil în solvenți organici ca N,Ndimetilformamidă, tetrahidrofuran, toluen, clorură de metilen și
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
potasiu, în funcție de valoarea pH-lui. 3 CLASIFICAREA REACȚIILOR REDOX Reacțiile redox se clasifică după două criterii de bază: natura particulelor care participă la schimbul electronic din procesul redox; natura mediului de reacție: acid, bazic sau neutru: I. Reacții redox-interionice, interatomice și intermoleculare Majoritatea reacțiilor redox se încadrează în această categorie și au loc în soluție. În acest caz, schimbul de electroni are loc între ioni, atomi sau molecule, în diferite medii de reacție ( acid, bazic sau neutru ). II. Reacții de auto-oxido-reducere, reacții
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
Modelul repulsiilor de electroni. Delocalizarea electronilor. Conceptul derezonanță. Hibridizare sp3, sp2, sp. Teoria orbitalilor moleculari aplicații H2, N2, O2, CO, HF. Proprietățile legăturii covalente: ordin de legătură, lungimea legăturii, energie de legătură, polaritatea legăturii. Rețele atomice: diamant, grafit. 5.Forțe intermoleculare. Rețele moleculare. Proprietăți fizice 6.Soluții. Proprietățile soluțiilor.Concentrațiile soluțiilor. Aplicații 7. Echilibrul chimic: Legea acțiunii maselor. Constante de echilibru: Kc, Kp, Kx. Factorii care determină deplasarea echilibrului chimic. Echilibre în sisteme omogene gazoase și lichide. 8. Reacții cu transfer
CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
chimiei 2. Structura atomului. Modele atomice. Numere cuantice (semnificații). Izotopii și utilizările lor. 3. Sistemul periodic. Legea periodicității. Relația între proprietățile elementelor și locul ocupat în sistemul periodic. 4. Tipuri de legături chimice: legătura ionică, covalentă, legătura metalică. 5. Legături intermoleculare. Corelația între tipul de legături și proprietățile substanțelor. 6. Tipuri de rețele cristaline. Proprietățile substanțelor determinate de structura rețelei cristaline. 7. Solubilitatea. Soluții. Proprietățile și concentrațiile soluțiilor. 8. Reacții cu transfer de electroni. 9. Reacții cu transfer de protoni. 10
CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
învelișul electronic în octetul stabil.Astfel se pot distinge: Legături (interacții) Ionice Cation Anion Atom metal Atom nemetal Covalente Nepolare Atomi de nemetale identice simplă dublă triplă Polare Atomi de nemetale diferite simplă dublă triplă Coordinative Metalice Atomi de metale Intermoleculare (de natură fizică) Legătura de hidrogen Molecule foarte polare Legătura dipoldipol Molecule polare Forțe de dispersie Molecule nepolare Legătură ion dipol Molecule polare și ioni de natură chimică 40 13. Legătura chimică în combinațiile anorganice solide ionice În cazul ideal
CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
a cristaliza în același tip de rețea înlocuindu-se reciproc, se numește izomorfism. La cristalizarea unui metal topit, cristalele metalice iau forme neregulate numite cristalite; metalele sunt conglomerate din asemenea cristalite, astfel că metalele au structură policristalină. 70 24. Forțe intermoleculare Între moleculele substanțelor acționează interacții slabe, de natură fizică, interacții fizice; ele influențează proprietățile fizice ale substanțelor moleculare și sunt modificate prin dizolvare sau schimbarea stării de agregare. Interacțiile intermoleculare sunt: 1. forțe van der Waals sunt forțe intermoleculare slabe
CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
cristalite, astfel că metalele au structură policristalină. 70 24. Forțe intermoleculare Între moleculele substanțelor acționează interacții slabe, de natură fizică, interacții fizice; ele influențează proprietățile fizice ale substanțelor moleculare și sunt modificate prin dizolvare sau schimbarea stării de agregare. Interacțiile intermoleculare sunt: 1. forțe van der Waals sunt forțe intermoleculare slabe cu energia de circa 4,18 kj/mol, ele determină tensiunea superficială, căldura de evaporare, abaterea gazelor rare de la legea gazelor perfecte, lichefierea și cristalizarea substanțelor cu molecule nepolare (H2
CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
Forțe intermoleculare Între moleculele substanțelor acționează interacții slabe, de natură fizică, interacții fizice; ele influențează proprietățile fizice ale substanțelor moleculare și sunt modificate prin dizolvare sau schimbarea stării de agregare. Interacțiile intermoleculare sunt: 1. forțe van der Waals sunt forțe intermoleculare slabe cu energia de circa 4,18 kj/mol, ele determină tensiunea superficială, căldura de evaporare, abaterea gazelor rare de la legea gazelor perfecte, lichefierea și cristalizarea substanțelor cu molecule nepolare (H2, N2, O2) sau a celor atomice (gazele rare). forțe
CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
desface la creșterea temperaturii, la scăderea presiunii sau la diluarea cu solvenți Este mai lungă decât legătura covalentă și mai scurtă decât legătura van der Waals (2,3 - 3 Å) Sunt două tipuri de legături de hidrogen: Legături de hidrogen intermoleculare ce se realizează între molecule dând naștere la asociații moleculare: (H2O)n; (HF)n ; Legături de hidrogen intramoleculare ce se realizează între atomii aceleași molecule, între grupări funcționale diferite; C O O H H aldehida salicilica Nucleul atomului de hidrogen
CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
p.f.): apa, H2O, care realizează legături de hidrogen atât în stare solidă, cât și în stare lichidă, are p. f. = 100șC, mult mai mare comparativ cu hidruri asemănătoare: H2S, cu p.f. = -60șC, acidul fluorhidric, HF, care realizează legături de hidrogen intermoleculare, are p. f. = 20șC, mult mai mare comparativ compuși asemănători: acidul clorhidric, HCl cu p.f. = 85șC densitatea: apa lichidă are densitate este mai mare decât a apa în fază solidă (gheața) datorită numărului mai mic de legături de hidrogen realizate
CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
hidrogen se rup la creșterea temperaturii, la scăderea presiunii sau la adaosul de solvenți nepolari. Aspectele energetice și stereochimia legăturilor de hidrogen intervin în diverse domenii: cataliza, recunoașterea moleculară, sinteza de noi substanțe. Forțe van der Waals sunt sunt forțe intermoleculare slabe care se manifestă în funcție de proprietățile moleculelor: polaritatea moleculelor (µ - momentul de dipol) și polarizabilitatea lor 73 (α). Ele se manifestă uniform în jurul moleculelor, nu sunt dirijate în spațiu, nu sunt saturate și acționează la distanțe foarte mici. influențează unele
CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
rândul său conține protoni și neutroni iar electronii gravitează în jurul nucleului aflându-se în orice punct din spațiu cu o anumită probabilitate. O schiță simplă a atomului de sodiu este dată în Fig. I.4 I.2. FORȚE INTERATOMICE ȘI INTERMOLECULARE Forțele care acționează între atomi se numesc forțe interatomice sau intramoleculare iar cele care acționează între biomolecule se numesc forțe intermoleculare Forțele interatomice și intermoleculare derivă din faptul că atomii conțin sarcini electrice de semne contrare: nucleul pozitiv și învelișul
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
probabilitate. O schiță simplă a atomului de sodiu este dată în Fig. I.4 I.2. FORȚE INTERATOMICE ȘI INTERMOLECULARE Forțele care acționează între atomi se numesc forțe interatomice sau intramoleculare iar cele care acționează între biomolecule se numesc forțe intermoleculare Forțele interatomice și intermoleculare derivă din faptul că atomii conțin sarcini electrice de semne contrare: nucleul pozitiv și învelișul electronic, încărcat negativ. Atomii sunt neutri din punct de vedere electric, între nucleu și electroni exercitându-se interacțiuni de atracție electrostatică
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
a atomului de sodiu este dată în Fig. I.4 I.2. FORȚE INTERATOMICE ȘI INTERMOLECULARE Forțele care acționează între atomi se numesc forțe interatomice sau intramoleculare iar cele care acționează între biomolecule se numesc forțe intermoleculare Forțele interatomice și intermoleculare derivă din faptul că atomii conțin sarcini electrice de semne contrare: nucleul pozitiv și învelișul electronic, încărcat negativ. Atomii sunt neutri din punct de vedere electric, între nucleu și electroni exercitându-se interacțiuni de atracție electrostatică (Coulombiană). In cazul atomilor
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
loc modificări în distribuția electronilor exteriori, în urma cărora se creează legătura chimică dintre atomi. Natura și intensitatea forțelor de interacțiune depind de masa partenerilor, sarcina lor electrică, structura electronică, dimensiunile și geometria partenerilor etc. Atât forțele interatomice cât și cele intermoleculare pot fi forțe: • forțe de atracție(de legătură) • forțe de respingere. I.2.1. Forțe interatomice de legătură (de atracție) Forțele interatomice de legătură (de atracție) se împart în patru categorii, trei dintre ele sunt puternice (sunt denumite și legături
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
molecula de acid fluorhidric, face trecerea dintre legătura ionică și cea covalentă, etc. Facem observația că molecula își păstrează semnificația strictă numai în stare gazoasă, unde într-adevăr se poate vorbi de o entitate fizică independentă. I.2.5.Forțe intermoleculare Forțele care se exercită între moleculele ce formează un compus biologic sunt forțele intermoleculare. Deși aceste forțe sunt mai mici decât cele intramoleculare, efectul lor devine semnificativ datorită numărului mare de interacțiuni. Energia mică ce corespunde acestor interacțiuni permite formarea
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
observația că molecula își păstrează semnificația strictă numai în stare gazoasă, unde într-adevăr se poate vorbi de o entitate fizică independentă. I.2.5.Forțe intermoleculare Forțele care se exercită între moleculele ce formează un compus biologic sunt forțele intermoleculare. Deși aceste forțe sunt mai mici decât cele intramoleculare, efectul lor devine semnificativ datorită numărului mare de interacțiuni. Energia mică ce corespunde acestor interacțiuni permite formarea și ruperea lor destul de ușor, fapt care condiționează funcțiile biomacromoleculelor. Forțe intermoleculare de atracție
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
sunt forțele intermoleculare. Deși aceste forțe sunt mai mici decât cele intramoleculare, efectul lor devine semnificativ datorită numărului mare de interacțiuni. Energia mică ce corespunde acestor interacțiuni permite formarea și ruperea lor destul de ușor, fapt care condiționează funcțiile biomacromoleculelor. Forțe intermoleculare de atracție dunt de două tipuri: • forțe de distanță mare cum sunt forțele Van der Waals • forțe de distanță medie care cuprind legăturile de hidrogen I.2.5.1. Legăturile de tip Van der Waals Legăturile de tip Van der
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
se găsesc efecte de conjugare sunt polarizate, prezintă polaritate prin conjugare, sau mezomerie(de exemplu moleculele aldehidelor cetonelor) Polaritatea moleculeor substanțelor minerale și a celor organice este foarte importantă în comportarea acestora în reacțiile chimice și în stabilirea unor legături intermoleculare. Polaritatea care se regăsește în mod permanent în molecule se numește polaritate statică sau permanentă. Polaritatea care apare numai sub acțiunea unor factori externi moleculei are un caracter temporar și se numește polaritate dinamică. Acesta încetează odată cu îndepărtarea factorului care
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
foarte mobili, se repartizează egal între atomii rezonanță-și astfel metalele prezintă conductibilitate electrică. Aceste legături nefiind dirijate, atomii vor ocupa pozițiile cele mai sărace în energie, poziții ce corespund structurilor compacte ale metalelor. 1.2.1.2. Legături chimice intermoleculare Sunt legăturile stabilite între molecule. Legătura de hidrogen (punte de hidrogen) Este o legătură de natură electrostatică al cărui mecanism de formare se explică prin aceea că atomul de hidrogen (ce are caracter electropozitiv), respectiv protonul rezultat prin ionizare este
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
în care n -indică numărul de atomi de carbon substituiți asimetric. De exemplu; molecula acidului lactic conține un singur atom de carbon asimetric și deci nu va prezenta o pereche de enantiomeri și o formă racemică, aceasta rezultă prin compensație intermoleculară. În cazul moleculelor carre conțin atomi de carbon asimetruici cu structură identică, numărul izomerilor optici nu este cel indicat de formula de mai sus. De exemplu, la acidul tartric, la care atomii de carbon 2 și 3 sunt asimetrici, însă
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
de formula de mai sus. De exemplu, la acidul tartric, la care atomii de carbon 2 și 3 sunt asimetrici, însă cu structură identică, există numai doi izomeri optic activi, unul dextrogir și unul levogir, un izomer inactiv prin compensație intermoleculară ( compensându-se rotirea egală și de semn contrar a celor doi atomi de carbon constituiți asimetric). Acest izomer se numește mezotartric. Acidul tartric prezintă și formă racemică. Izomerul mezo se deosebește de racemic prin aceea că el nu se scindează
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]