1,803 matches
-
când acesta pleca după vin în podgoria Muscelului. “Da, da, îi răspundea cam fonfăit, jupân Nae. Când vorbea, acesta avea un defect nazal și fonfănea ... De aceea, un alt spirit de-al vremii, Lică Cotârleț, spunea deseori, cu izul de interogație cuvenit, celor care nu vorbeau răspicat: “Măi, ești ca văru' Nae Moldoveanu, la care ai nevoie de tâlmaci ca să-l înțelegi !.. Înainte de a veni din pivniță cu damigeana plină cu vin, jupân Nae gusta din damigeană. Macedonescu îi știa obiceiul
JUPÂNUL NAE MOLDOVEANU ŞI CULOAREA VINULUI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 by http://confluente.ro/Jupanul_nae_moldoveanu_si_culoarea_vinului_.html [Corola-blog/BlogPost/348105_a_349434]
-
de substanță, în esență. Imaginile artistice abundă în elemente ce țin de o sensibilitate cultivată, figurile de stil nu se pierd în volute ostentative, dar atrag atenția prin noblețea mesajului pe care îl compun. Comparațiile, epitetele, enumerațiile, repetițiile, inversiunile, invocațiile, interogațiile și exclamațiile retorice se numără printre podoabele cele mai valorificate. Sintaxa frazei curge lin, fără căderi sau opriri bruște, printr-o grație a scrisului care îl recomandă pe părintele Radu Botiș ca pe un fin și rafinat poet. Prof.dr.Mihaela
Rugăciune în versuri … Ca tămâia înaintea ta by http://uzp.org.ro/rugaciune-in-versuri-ca-tamaia-inaintea-ta/ [Corola-blog/BlogPost/92661_a_93953]
-
noastră!? Cum e posibil așa ceva!? Cine are putere să facă așa ceva!? Ce știa acest om și cine se temea de ce știa el!? Din păcate România în 2016 înseamnă frică, suspiciune și forțe nevăzute care de fapt ne decid viața!” Exclamațiile, interogațiile retorice, abundența de semne de punctuație arată că și Victor Ponta era tulburat de forțele nevăzute „care ne decid viața”. Cineva ar putea adăuga: ...ne decid viața, ne saltă în carieră, ne umplu de bani și ne sponsorizează politic; iar
SRI, moartea, frica by https://republica.ro/sri-moartea-frica [Corola-blog/BlogPost/337981_a_339310]
-
realiza tirajul precizat în caseta cărții - pusă „pe ultima filă“: «Responsabil de carte: E. Mătasă / Tehnoredactor: I. Gheorghiu / Corector: E. Găvănescu / Dat la cules 21. 12. ’57. Bun de tipar 18. 02. ’58. Tiraj 10.500 ex. [...]» (ibid.); așadar, la interogația retorică - «Să se fi topit volumul din cauza unui exces de estetism tipografic...?» - se poate ivi răspunsul foarte exact-negativ: cartea „Doi oameni răi“, de Nicolae Țic, nu a apucat să vadă lumina tiparului în tirajul planificat, de 10.500 de exemplare
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1497087337.html [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
PUNE ÎNTREBĂRI NICOLAE IONEL, LĂUNTRUL LUMINII "De ce nu mi se frânge pieptu-odată, și să-Ți sap un mormânt în piatra sa, și să Te-ascund de nimicirea toată pe care-o închide pulberea ?" Poetul Nicolae Ionel (se) întreabă, devenind, prin interogație, delicatul apărător al divinității. Și al poziției privilegiate a omului : în lume și, implicit, în fața lui Dumnezeu. "Cerul devine astăzi transparent", ca și sufletul, de altfel, al poetului. La ceasul potrivit, cel al lecturii, desigur, interioare. Cititorul poate profita și
LĂUNTRUL LUMINII de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 by http://confluente.ro/Costel_zagan_1400874261.html [Corola-blog/BlogPost/346912_a_348241]
-
valori care au făcut ca societatea românească să fie una democratică și europeană. În România, fenomenul religios este viu, este plural, este dinamic și construiește în societatea românească solidarități, comunități legate prin identități comune, prin proiecte comune, prin aspirații și interogații comune. Comunitățile religioase din țara noastră sunt unul dintre pivoții acestor căutări, acestor proiecte, acestor aspirații și interogații la care caută să răspundă cu mijloacele lor. Cultele religioase din România sunt foarte active nu doar în planul pur spiritual și
DISCURS, PREZENTAT ŞI SUSŢINUT, LA ACADEMIA DUHOVNICEASCĂ „CONSTANTIN BRÂNCOVEANU” DE LA MĂNĂSTIREA SÂMBĂTA DE SUS, JUDEŢUL BRAŞOV... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1474620171.html [Corola-blog/BlogPost/370681_a_372010]
-
viu, este plural, este dinamic și construiește în societatea românească solidarități, comunități legate prin identități comune, prin proiecte comune, prin aspirații și interogații comune. Comunitățile religioase din țara noastră sunt unul dintre pivoții acestor căutări, acestor proiecte, acestor aspirații și interogații la care caută să răspundă cu mijloacele lor. Cultele religioase din România sunt foarte active nu doar în planul pur spiritual și de cult, ci și în acele domenii în care este mai mare nevoie de speranță: în spațiul educației
DISCURS, PREZENTAT ŞI SUSŢINUT, LA ACADEMIA DUHOVNICEASCĂ „CONSTANTIN BRÂNCOVEANU” DE LA MĂNĂSTIREA SÂMBĂTA DE SUS, JUDEŢUL BRAŞOV... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1474620171.html [Corola-blog/BlogPost/370681_a_372010]
-
pâlcuri de pini.” Poetul nu propune soluții, nu dă verdicte, nu distinge metamorfoze grave ci își asumă acest parcurs cerebral prin chiar existența ireversibilă. “Ceasornicarul din Strasbourg” este timpul trecând absolut, ca anotimpuri între științe și nonculturi prețioase, însă cu interogații subtextuale de finețe aici, poetul-om navigând odată cu incertitudinile și dilemele sale intelectuale, contemplând. “Anul șarpelui Glikon”, poezia care dă și titlul volumului, se conturează pe aceeași retorică suplă și pe același limbaj viu. Trimitere zodiacală, anul șarpelui face o
THEODOR GEORGE CALCAN- ANUL ŞARPELUI GLYKON de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1432097450.html [Corola-blog/BlogPost/367701_a_369030]
-
mijloacele cu care am organizat societatea”. De faptul că n-am știut să ne folosim îndeajuns de aceste daruri, se înțelege că nu mai este de vină Dumnezeu, și nici filozoful francez. Binevoiți a desprinde fir cu fir buchetul de interogații care tot sporește, pentru a amirosi și cunoaște aromele și tainele îmbătătoare năvălind dinspre „pajiștile” mirifice ale Puterii, care inundă și freamătă nările, ațâță puterile judecății, răscolește și înfierbântă simțurile pentru a găsi începutul unor dumireli care să ne redea
ESEU DESPRE PUTERE (I) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Eseu_despre_putere_i_.html [Corola-blog/BlogPost/366891_a_368220]
-
vă săturați nici cu zece la sută? Cât vreți, cât poftiți, domnule? șaptezeci? nouăzeci? sută la sută?” La început fraza este îngreunată de stereotipiile de limbaj „care va să zică”, „mă rog”, după care, pe măsură ce mânia crește se ajunge la o înșiruire de interogații alcătuite dintr-un singur cuvânt. Într-un moment de respiro, nemulțumirea îmbracă forma ironiei: „Frumos! sublim” adaogă, după o pauză de resuflu, d. Popescu, cu un ton de acră ironie”, după care izbucnește și mai puternic într-o invectivă la adresa
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
ironic, când ademenitor în funcție de interesele sale, de contextul situațional în care se află, de modul propriu de receptare a realității, de atitudinea și statutul interlocutorului. Frecvența stărilor de surescitare nervoasă fac ca aceleași procedee stilistice să predomine în vorbirea sa: interogațiile și exclamațiile, repetițiile și ticurile verbale, topica ilogică. Un alt exemplu de diafazie în opera lui Caragiale îl oferă jupân Dumitrache din comedia „O noapte furtunoasă.” El este „comersant, apropitar și căpitan în gvarda civică” și reprezintă tipul omului orgolios
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
punctului de vedere constituie nucleul activ al eseului. Sub acest aspect, cartea în discuție dă seama de libertate pe o cale a libertății. Din profilul de poet al lui Flaviu George Predescu regăsim în eseuri: spontaneitatea inspirației, universul de experiență, interogația neliniștită și iradiația reflexivității. Translația de la interogația lirică la interogația conceptuală are loc nu ca modificare de perspectivă, ci ca situare în cadrele unui alt mod de gândire. Materialmente cartea se compune din 85 de eseuri structurate pe patru axe
Flaviu George Predescu: Nu există libertate de unul singur, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/flaviu-george-predescu-nu-exista-libertate-de-unul-singur-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339528_a_340857]
-
eseului. Sub acest aspect, cartea în discuție dă seama de libertate pe o cale a libertății. Din profilul de poet al lui Flaviu George Predescu regăsim în eseuri: spontaneitatea inspirației, universul de experiență, interogația neliniștită și iradiația reflexivității. Translația de la interogația lirică la interogația conceptuală are loc nu ca modificare de perspectivă, ci ca situare în cadrele unui alt mod de gândire. Materialmente cartea se compune din 85 de eseuri structurate pe patru axe (suferința, regretul, amintirea și speranța). Ea se
Flaviu George Predescu: Nu există libertate de unul singur, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/flaviu-george-predescu-nu-exista-libertate-de-unul-singur-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339528_a_340857]
-
aspect, cartea în discuție dă seama de libertate pe o cale a libertății. Din profilul de poet al lui Flaviu George Predescu regăsim în eseuri: spontaneitatea inspirației, universul de experiență, interogația neliniștită și iradiația reflexivității. Translația de la interogația lirică la interogația conceptuală are loc nu ca modificare de perspectivă, ci ca situare în cadrele unui alt mod de gândire. Materialmente cartea se compune din 85 de eseuri structurate pe patru axe (suferința, regretul, amintirea și speranța). Ea se deschide cu o
Flaviu George Predescu: Nu există libertate de unul singur, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/flaviu-george-predescu-nu-exista-libertate-de-unul-singur-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339528_a_340857]
-
în interiorul aceleiași generații. Regizorii nu mai pot crede în curente, nu mai încearcă să le configureze ei inșiși, ci preferă să articuleze, fiecare, poetici separate, perfect reductibile la un creator sau altul. Pe doi îi numești chiar tu, în această interogație care ar merita un răspuns mult mai amplu, fiindcă atinge unul dintre centrele vitale ale fizionomiei teatrului contemporan. - Cum ți s-a părut publicul de la Sibiu? - Viu, animat, deschis, civilizat. Și, totuși, parcă erau și spectatori un pic mai apăsați
Sibiul, planeta teatrală şi miracolul by http://www.zilesinopti.ro/articole/353/sibiul-planeta-teatrala-si-miracolul [Corola-blog/BlogPost/100013_a_101305]
-
Melior“. Aparent neutre afectiv, ele tăinuiesc o angajare lirica febrila și destăinuiesc un patetism al nuanțelor lucidității, pentru că din acest joc de ascundere și descoperire să rezulte un peisaj liric lăuntric omologabil ca mediu poetic, dar și ca sursă de interogații mai cuprinzătoare. (Din textul apărut în volumul: „LITERATURA ROMÂNĂ CONTEMPORANĂ", Editura „Eminescu", București, 1995 — paginile: 268-269). C. Abăluță: O imaginație rebela. Horia Gane posedă o imaginație rebela ce plăsmuiește în răspăr lucrurile lumii și le leagă între ele prin legănătoare
PORTRET DE POET- HORIA GANE de BORIS MEHR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Portret_de_poet_horia_gane.html [Corola-blog/BlogPost/356862_a_358191]
-
Melior". Aparent neutre afectiv, ele tăinuiesc o angajare lirica febrila și destăinuiesc un patetism al nuanțelor lucidității, pentru că din acest joc de ascundere și descoperire să rezulte un peisaj liric lăuntric omologabil ca mediu poetic, dar și ca sursă de interogații mai cuprinzătoare. (Laurențiu Ulici) Horia Gane posedă o imaginație rebela ce plăsmuiește în răspăr lucrurile lumii și le leagă între ele prin legănătoare brațe de pârghie, în genul mobilurilor lui Calder. De aceea, sensurile rămân suspendate între două imagini, existențialul
PORTRET DE POET- HORIA GANE de BORIS MEHR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Portret_de_poet_horia_gane.html [Corola-blog/BlogPost/356862_a_358191]
-
reușit să revină la o poziție care să-i permită să se agațe, să se reechilbreze și să părăsească singur și fără ajutorul meu sau al altcuiva locul de mare primejdie în care se angajase. Cum, cine, când și alte interogații le punem întotdeauna după ce realizăm “grozăviile”, primejdiile limită în care singuri ne punem de multe ori. Asprimea și necunoscutele locului erau un miraj pentru oameni ca mine, pentru a-și demonstra lor înșile tăria și bărbăția. Nu doar constituția mea
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 by http://confluente.ro/Pastorul_keith_si_indienii_navajos_ii_.html [Corola-blog/BlogPost/354249_a_355578]
-
care o avem cu privire la odrasle? Ne-am pus vreodată, problema că un copil poate fi un model creștin pentru un adult? Cum ne îndeplinim ca indivizi, dar și ca societate, datoria ce ne revine față de micuții noștri? Iată tot atâtea interogații la care răspunde cu succes românul creștin al Ligiei Semăn, “Tragedie și triumf”. Dacă în românele obișnuite scriitorul urmărește să proiecteze cât mai bine anumite aspecte din realitate - sentimente, frământări, experiențe, toate acestea văzute din perspectiva umană - românul creștin are
UN ROMAN AL IUBIRII DE DUMNEZEU SI DE APROAPELE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 159 din 08 iunie 2011 by http://confluente.ro/_tragedie_si_triumf_un_roman_al_iubirii_de_dumnezeu_si_de_aproapele.html [Corola-blog/BlogPost/367211_a_368540]
-
care o avem cu privire la odrasle? Ne-am pus vreodată, problema că un copil poate fi un model creștin pentru un adult? Cum ne îndeplinim ca indivizi, dar și ca societate, datoria ce ne revine față de micuții noștri? Iată tot atâtea interogații la care răspunde cu succes românul creștin al Ligiei Semăn, Ligia Semăn debutează în anul 1995 cu românul “Funiile dragostei”, urmat de “Handicapul conștiinței” (1999), “Tragedie și triumf” (2004) și “ Domnind peste împrejurările vieții” (2006) - ultima, un volum de eseuri
UN ROMAN AL IUBIRII DE DUMNEZEU SI DE APROAPELE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 159 din 08 iunie 2011 by http://confluente.ro/_tragedie_si_triumf_un_roman_al_iubirii_de_dumnezeu_si_de_aproapele.html [Corola-blog/BlogPost/367211_a_368540]
-
revista „Scrisul Românesc”, Nr. 5 / 2017 Victor Munteanu se consideră Prizonierul tăcerii (Editura Junimea, Iași, 2016). De aceea, volumul său cel mai recent are două secțiuni: Oare până unde am ajuns?, respectiv, Ieșirea din cuvinte. În prima, autorul, sub presiunea interogației firești, care ar fi rezultatul unei asemenea atitudini (specifică și altor poeți, între care și Lucian Blaga - după cum recunoștea acesta în poemul Autoportret), ilustrează unele efecte, dintre care primul, deloc suportabil, că a ajuns să fie privit cu suspiciune de către
Victor Munteanu: Prizonierul tăcerii. Cronică literară*, de Dan Ionescu by http://revistaderecenzii.ro/victor-munteanu-prizonierul-tacerii-cronica-literara-de-dan-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/339247_a_340576]
-
de unii „derutante profunzimi” ale microcosmosului, filozofia s-a dovedit a fi necesară științei, respectiv fizicii, biologiei, chimiei, extinzându-se și asupra altor științe. Toate întrebările, de exemplu, ce au ca subiect viața și moartea converg către alte și alte interogații, și nimeni nu este în posesia adevărului întreg, chiar dacă din când în când răsare câte unul care susține că deține răspunsul la una dintre marile întrebări sau chiar răspunsurile la toate întrebările. Clipa aceea unică a ideii sale, rămâne uneori
DORINȚA BINELUI ȘI VOINȚA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1483666769.html [Corola-blog/BlogPost/368862_a_370191]
-
fi unul pentru vârstele fragede, este unul direct, sfătos, antrenant, aproape interactiv, vioi, alert, atrăgând cititorul ca într-un joc neasemuit, pe care-l putem juca și singuri și împreună: jocul de-a visele și de-a amintirile. Exclamațiile și interogațiile vin să argumenteze această afirmație. Aici, vocea auctorială își are cuvântul, cu același aplomb și cu aceeași îndrăzneală cu care vorbești cu prietenii sau cu propria familie. Nici o reticență, nici timiditate, nici sentiment de frustrare din pricina vârstei. Autorul devine el
PE CURÂND, DRAGI PRIETENI! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 by http://confluente.ro/Pe_curand_marian_malciu_1369404500.html [Corola-blog/BlogPost/344663_a_345992]
-
mai mult decât o simplă provocare și depășește de departe nivelul clișeelor huntingtoniene despre o Ortodoxie greu de distins de Islam. Este limpede că Ortodoxia est-europeană, între timp partea cea mai consistentă a Ortodoxiei mondiale, vine la întâlnirea cu aceste interogații având un bagaj diferit de cel al partenerilor vestici de dialog. Principala diferență rezidă în faptul că teologia ortodoxă nu a parcurs același drum al modernității, nu s-a confruntat sistematic cu provocările Iluminismului, nu a fost obligată să demonstreze
BISERICA ORTODOXA SI DREPTURILE OMULUI: PARADIGME, FUNDAMENTE, IMPLICATII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 77 din 18 martie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_biserica_ortodoxa_si_drepturile_omului_paradigme_fundamente_implicatii.html [Corola-blog/BlogPost/350488_a_351817]
-
însumi („am încercat și eu ani de zile (...) să mă evit pe mine însumi. N-am izbutit”). Există, se constată, „o competiție cu tine însuți și cu neantul”. e) A cincea dimensiune în ecuația existențială se constituie din „nevoia de interogație” și din „dilemele conștiinței tulburate de întrebări fără răspuns”. Omul inteligent, afirmă N. Manea alături de G. Călinescu, „e un om care gândește”, care „își pune întrebări”, așa încât un țăran analfabet este „potențial egalul lui Kant”. Întrebările despre divinitate, n-au
NORMAN MANEA: Elementele formulei existenţiale, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/norman-manea-elementele-formulei-existentiale-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339627_a_340956]