226 matches
-
Mușchii lombricalii, pornind de la locul lor de origine, se continuă în câte un mic tendon terminal propriu care trece pe fata laterală a articulației metacarpofalangiene, unde acest tendon se lățește și, unindu-se cu o formațiune similară, provenită din mușchiul interosos corespunzător. Acest tendon terminal se inseră pe marginea laterală a tendonului mușchiului extensor al degetelor ("Musculus extensor digitorum") destinat pentru degetul respectiv (aponevroza dorsala a degetelor care acoperă suprafață dorsala a degetului). Tendoanele terminale se inseră și pe fata laterală
Mușchii lombricali ai mâinii () [Corola-website/Science/331889_a_333218]
-
tendoanele mușchiului flexor superficial al degetelor ("Musculus flexor digitorum superficialis"), arcada palmara superficială ("Arcuș palmaris superficialis") și ramurile nervilor ulnar și median. Primii doi mușchi lombricali acoperă mușchiul adductor al policelui ("Musculus adductor pollicis"), iar ceilalți mușchi lombricali acoperă spațiile interosoase și mușchii interosoși. Sunt flexori ai falangei proximale și extensori (slabi) ai falangelor medii și distale ale degetelor II-V. Această acțiune complexă se datorește faptului că, în momentul contracției, lombricalii flectează falanga proximală. Dar prin flectarea falangei proximale se
Mușchii lombricali ai mâinii () [Corola-website/Science/331889_a_333218]
-
superficial al degetelor ("Musculus flexor digitorum superficialis"), arcada palmara superficială ("Arcuș palmaris superficialis") și ramurile nervilor ulnar și median. Primii doi mușchi lombricali acoperă mușchiul adductor al policelui ("Musculus adductor pollicis"), iar ceilalți mușchi lombricali acoperă spațiile interosoase și mușchii interosoși. Sunt flexori ai falangei proximale și extensori (slabi) ai falangelor medii și distale ale degetelor II-V. Această acțiune complexă se datorește faptului că, în momentul contracției, lombricalii flectează falanga proximală. Dar prin flectarea falangei proximale se întinde aponevroza dorsala
Mușchii lombricali ai mâinii () [Corola-website/Science/331889_a_333218]
-
ulnei. Este extensor al degetului mic, extinzând falanga a III-a a degetului mic pe a II-a, a II-a falanga pe I și I falanga pe mâna. Contribuie și la extensia mâinii. Inervația este asigurată de nervul antebrahial interosos posterior ("Nervus interosseus antebrachii posterior"), o ramură profundă a nervului radial (neuromer C- C). Vascularizația este asigurată de arteră interosoasa posterioara ("Arteria interossea posterior") și arteră recurenta radiala ("Arteria recurrens radialis").
Mușchiul extensor al degetului mic () [Corola-website/Science/331781_a_333110]
-
-a falanga pe I și I falanga pe mâna. Contribuie și la extensia mâinii. Inervația este asigurată de nervul antebrahial interosos posterior ("Nervus interosseus antebrachii posterior"), o ramură profundă a nervului radial (neuromer C- C). Vascularizația este asigurată de arteră interosoasa posterioara ("Arteria interossea posterior") și arteră recurenta radiala ("Arteria recurrens radialis").
Mușchiul extensor al degetului mic () [Corola-website/Science/331781_a_333110]
-
te localizarea anastomozei distale, în func ie de extensia aterosclerozei distal de artera femurală superficială. Astfel, pot fi realizate bypass -uri femuro-popliteale proximale sau distale, femuro-tibiale (cu anastomoză distală pe artera tibială anterioară, trunchiul tibio-peronier, artera tibială posterioară sau artera interosoasă) sau chiar cu descărcare în artera pedioasă. Pentru o paten ă maximă sunt absolut necesare un inflow adecvat, un conduct de bună calitate i un pat de descărcare maxim (cât mai proximal posibil). Recomandările TASC II (4) pentru inflow și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
nemodificat, coronarografia și viteza de conducere nervoasă a nervului ulnar (VCNU), eventual EKG de efort, realizează diagnosticul diferențial și stabilesc o eventuală concomitența lezională. Examenul fizic poate fi normal sau poate arăta hipoestezie cutanată în teritoriul ulnar, atrofie hipotenară și interosoasă, retracția degetelor 4 și 5. Palparea laterocervicală poate evidenția coasta cervicală - este o manevră dureroasă care reproduce simptomatologia relatată de pacient. Manifestările vasculare arteriale pot fi: dureri difuze sau crampe, senzație de răceală a mâinii, fatigabilitate, slăbiciune - cauzate de mici
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Natalia Motaș, Cezar Motaș () [Corola-publishinghouse/Science/92098_a_92593]
-
rolul dezechilibrului musculaturii intrinseci a mâinii (fig. 12 a, b). DEGET ÎN „GÂT DE LEBĂDĂ” - Constă de obicei în flexiunea metacarpofalangienei și extensia în exces a interfalangienei proximale, datorată diminuării forței de acțiune a extensorului și contracturii predominante a mușchilor interosoși (fig. 13). DEGET ÎN „RESORT” - Dificultate de extensie a unui deget ca urmare a îngroșării și apariției de noduli la nivelul tendonului flexorului sau îngustarea tecii tendonului flexorului. Se pune în evidență prin strângerea pumnului: degetul afectat rămâne flectat, pentru ca
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
și funcționale ale aparatului muscular, ce se realizează prin: inspecție, palpare și măsurători. Inspecția se adresează părților simetrice ale corpului, acordându-se atenție feței, centurii scapulare și pelviene, părților distale ale extremităților cum ar fi: eminența tenară, eminența hipotenară, mușchii interosoși. Palparea urmărește în principal: volumul, conturul și consistența mușchiului (mușchiul normal este elastic, după comprimare revenind imediat la forma inițială). În miotonie este tare și ferm; în pseudohipertrofie prezintă consistență de cauciuc; mușchiul degenertat, atrofic, este moale. Măsurătorile folosesc centimetrul
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
indicatoare, cu policele și indexul în extensie, ca rezultat al unei paralizii de median; c) grifa cubitală, cu hiperextensia falangelor proximale și flectarea falangelor mijlocii și distale, în special la nivelul degetelor IV și V, afecțiunea datorându-se paraliziei mușchilor interosoși și lombricali inervați de cubital; d) mâna simiană, ca urmare a paraliziei medianului și cubitalului; e) mâna ca o gheară - prezintă trei tipuri clinice: mâna de obstetrician (în care indexul este ușor flexat și înclinat lateral, la fel și medianul
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
de recuperare, să examineze aparatul muscular. În acest sens, inspecția pe care o efectuează vizează următoarele elemente: se inspectează părțile simetrice ale corpului, se acordă atenție feței, centurii scapulare și pelviene, părților distale ale extremităților (eminența tenară, eminența hipotenară, mușchii interosoși). Palparea: se va urmări volumul, conturul și consistența mușchiului; este cunoscut faptul că mușchiul normal este elastic: după comprimare, el revine imediat la forma inițială. În miotonie, este ferm, tare; în pseudohipertrofie, are consistență de cauciuc; mușchiul degenerat este atrofic
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
nemodificat, coronarografia și viteza de conducere nervoasă a nervului ulnar (VCNU), eventual EKG de efort, realizează diagnosticul diferențial și stabilesc o eventuală concomitența lezională. Examenul fizic poate fi normal sau poate arăta hipoestezie cutanată în teritoriul ulnar, atrofie hipotenară și interosoasă, retracția degetelor 4 și 5. Palparea laterocervicală poate evidenția coasta cervicală - este o manevră dureroasă care reproduce simptomatologia relatată de pacient. Manifestările vasculare arteriale pot fi: dureri difuze sau crampe, senzație de răceală a mâinii, fatigabilitate, slăbiciune - cauzate de mici
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92099_a_92594]
-
prezintă două sau mai multe fațete articulare care sunt zone osoase șlefuite și acoperite de un strat cartilaginos: cartilagiul articular. Fiecare articulație este dotată cu un dispozitiv de menținere și cu un dispozitiv de glisare. Dispozitivul de menținere cuprinde: • ligamente interosoase care formează grupările fibroase; • o membrană care înglobează articulația, numită și capsula articulară sau manșon. Dispozitivul de glisare cuprinde: • un burelet de cartilaj care asigură glisarea; • meniscuri (segmente cartilaginoase mai tari) fixate pe capsula articulară; • o sinovială, adică o membrană
[Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
antrenarea pasivă a unui deget cu secțiuni tendinoase de către degetele vecine. Examinarea trebuie efectuată după rememorarea biomecanicii digitale: flexia din articulația metacarpofalangiană (AMF) este posibilă chiar în cazul secționării ambelor tendoane flexoare digitale, fiind efectuată de musculatura intrinsecă (lombricali și interosoși); extensia articulației interfalangiene proximale (AIFP) este posibilă chiar și în cazul secționării tendonului extensorului digital comun deoarece majoritatea efectului său se exercită la AMF, la extensia AIFP contribuind și interosoșii. Testarea nervoasă este obligatorie în toate leziunile membrului toracic deoarece
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
tendoane flexoare digitale, fiind efectuată de musculatura intrinsecă (lombricali și interosoși); extensia articulației interfalangiene proximale (AIFP) este posibilă chiar și în cazul secționării tendonului extensorului digital comun deoarece majoritatea efectului său se exercită la AMF, la extensia AIFP contribuind și interosoșii. Testarea nervoasă este obligatorie în toate leziunile membrului toracic deoarece repararea creează premizele unei recuperări funcționale mai bune decât repararea secundară și într-un interval de timp evident mai scurt. Ignorarea unei leziuni nervoase duce inevitabil la abandonarea capetelor sale
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
a AMF și a falangei proximale a indexului. Desenul lamboului este prelungit cu o incizie pe fața dorsală a mâinii, centrată pe bordul radial al metacarpianui II pentru izolarea pediculului neurovascular. Disecția începe dinspre proximal spre distal, incluzând fascia primului interosos dorsal. În pedicul este cuprinsă și grăsimea subcutanată, ce include una sau două vene subcutane și ramul din nervul radial senzitiv. După identificarea arterei intermetacarpiene dorsale chiar de la origine, ridicarea lamboului continuă dinspre distal spre proximal, lăsând intact peritenonul aparatului
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
4. LEZIUNILE TENDOANELOR EXTENSOARE 14.4.1. ANATOMIE Degetele sunt extinse de un sistem complex cu origine la nivelul antebrațului și mâinii: extensorul digital comun (EDC), extensorii proprii ai indexului (EIP), auricularului, extensorul lung (EPL) și scurt al policelui, mușchii interosoși și lombricalii. De la nivelul antebrațului, tendoanele extensoare digitale, învelite în teci sinoviale, trec pe sub ligamentul inelar posterior al carpului astfel: lungul abductor și scurtul extensor prin compartimentul 1, EPL prin compartimentul 3, EDC și EIP prin al patrulea, iar extensorul
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
centrală a aparatului extensor, ce se inseră pe baza falangei medii. Tendoanele intrinsecilor sunt localizate volar față de axul de rotație a AMF, îndreptându-se spre dorsal pentru a contribui la formarea aparatului extensor. Pe fața dorsală a falangei proximale, tendoanele interosoșilor formează bandeletele laterale ale aparatului extensor, între ele și bandeleta centrală aflânduse bandeletele transverse, cunoscute și sub denumirea de dosiera interosoșilor. Bandeletele laterale ale aparatului extensor trec de o parte și de alta a AIFP, continuându-se distal pentru a
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
AMF, îndreptându-se spre dorsal pentru a contribui la formarea aparatului extensor. Pe fața dorsală a falangei proximale, tendoanele interosoșilor formează bandeletele laterale ale aparatului extensor, între ele și bandeleta centrală aflânduse bandeletele transverse, cunoscute și sub denumirea de dosiera interosoșilor. Bandeletele laterale ale aparatului extensor trec de o parte și de alta a AIFP, continuându-se distal pentru a se insera pe baza falangei distale (fig. 19). Pe fața dorsală a falangei medii, cele două bandelete sunt interconectate prin fibre
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
cu această localizare trebuie suspicionată și investigată posibila afectare tendinoasă. Diagnosticul leziunilor tendoanelor extensoare trebuie să țină cont de anatomia lor complexă. O leziune a EDC se traduce clinic prin imposibilitatea extensiei AMF, în timp ce extensia AIFP rămâne posibilă datorită acțiunii interosoșilor (fig.14.19). În cazul secțiunii TEPL, extensia interfalangienei policelui poate fi efectuată de intrinseci. O leziuni izolată de tendon al EDC este îngreunată suplimentar de prezența juncturilor intertendinoase, de aceea testarea trebuie făcută contra rezistenței. Diagnosticul leziunii aparatului extensor
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
repararea epineurală primară cu 4-6 puncte de sutură cu ac-fir atraumatic 10.0., iar în avulsiui sau striviri defectele de nerv se grefează în urgență cu nervi donori fie de la un deget bancă, fie din brahialul cutanat intern, sural sau interosos dorsal. 9. Sutura tegumentară: închiderea cutanată se va face doar după o hemostază atentă. Sutura nu trebuie să pună tegumentul în tensiune pentru a evita compresiunea pe vasele reconstruite și necroza bordurilor plăgii circulare. Este de preferat acoperirea anastomozelor vasculo-nervoase
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
palmară (abces în „buton de cămașă”), loja tenară (pe traiectul ramului tenarian al nervului median) și către antebraț prin canalul carpian. Tratamentul constă în incizie sub anestezie generală. În localizările profunde, retrotendinoase, se impune o contraincizie dorsală în spațiul II interosos cu drenaj transfixiant (unii autori recomandă de principiu această contraincizie [5]). Antibioterapia și imobilizarea sunt obligatorii. 10.3.2.3. Flegmonul lojei hipotenare Se prezintă prin toate semnele inflamației localizate la nivelul acestui spațiu. Se poate complica cu un flegmon
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
extensor al policelui, lung extensor al policelui, extensor propriu al indexului; - fața internă este proeminentă în porțiunea superioară unde se găsește mușchiul flexor profund al degetelor și îngustă, rotunjită în porțiunea inferioară unde este în raport cu pielea; - marginea externă, laterală sau interosoasă este ascuțită la acest nivel găsindu-se ligamentul interosos; - marginea anterioară servește pentru inserțiile mușchilor: flexor comun profund al degetelor de la II la V și pătrat pronator; - pe marginea posterioară în 4/5 superioară se inseră mușchiul flexor profund al
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
al indexului; - fața internă este proeminentă în porțiunea superioară unde se găsește mușchiul flexor profund al degetelor și îngustă, rotunjită în porțiunea inferioară unde este în raport cu pielea; - marginea externă, laterală sau interosoasă este ascuțită la acest nivel găsindu-se ligamentul interosos; - marginea anterioară servește pentru inserțiile mușchilor: flexor comun profund al degetelor de la II la V și pătrat pronator; - pe marginea posterioară în 4/5 superioară se inseră mușchiul flexor profund al degetelor e la II la V și pătrat pronator
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
celor doi mușchi radiali externi; - marginea anterioară are inițial traiect oblic în jos, în afară după care devine verticală și se șterge; - marginea posterioară nu prezintă elemente anatomice distincte; - marginea internă este ascuțită și este locul de inserție pentru ligamentul interosos al oaselor antebrațului. Extremitatea inferioară este voluminoasă și are forma unei piramide patrulatere: - fața superioară reprezintă vârful piramidei; - fața inferioară este baza piramidei prezentând: * creastă cu direcție antero-posterioară ce subîmparte această față într-o porțiune externă triunghiulară ce se va
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]