KorAP: Find »[drukola/base=intersubiectiv & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...3 4 5 ...13 >

308 matches

Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674

referă la existența unor structuri și procese cu semnificații intersubiective și reciproce, unde resursele materiale prezintă semnificații pentru acțiunea umană în procesul cunoașterii de către specialiștii din domeniul securității și apărării comune europene, astfel: realitatea instituțională europeană este rezultatul unor înțelegeri intersubiective și percepții subiective, care o fac mai extinsă, mai contigentă și mai provocatoare; acțiunile realizate prin diferite acorduri intersubiective la nivel european se clasifică în funcție de anumite criterii și depind de atitudinile naționale și de efectele comunicării. Activitățile teoretice și practice

Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache (2014) [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
umană în procesul cunoașterii de către specialiștii din domeniul securității și apărării comune europene, astfel: realitatea instituțională europeană este rezultatul unor înțelegeri intersubiective și percepții subiective, care o fac mai extinsă, mai contigentă și mai provocatoare; acțiunile realizate prin diferite acorduri intersubiective la nivel european se clasifică în funcție de anumite criterii și depind de atitudinile naționale și de efectele comunicării. Activitățile teoretice și practice cotidiene ale funcționarilor instituțiilor europene îi determină pe aceștia să abordeze securitatea și apărarea comună, din punct de vedere

Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache (2014) [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
de științele naturii. Max Weber a militat pentru o știință socială autonomă, bazată pe înțelegerea semnificației și explicarea motivelor care conduc la acțiuni. Apoi, Georg Simmel (1955), Alfred Schutz (1962), Peter Berger (1965), Thomas Luckmann (1966) au accentuat pe natura intersubiectivă a cunoașterii comune și pe natura interpretată a realității sociale, dezvoltate pe conceptul "construcția socială a realității". Neokantianismul, privit ca o concepție obiectivă a hermeneuticii, se preocupă cu domeniul rațiunii, nevoia de a înțelege conștiința. Neokantienii, prin programul de dezvoltare

Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache (2014) [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
urmează acele reguli care determină acțiunile umane, procesele individuale de raționare, înțelegerile comune în cadrul comunităților, toate acestea nefiind altceva decât interpretări pragmatice ale realității sociale. Mecanismele și structurile sociale nu funcționează înafara practicilor umane, ci ele se bazează pe apeluri intersubiective care fac realitatea materială să fie semnificată. Noile dezvoltări în relațiile internaționale, mai ales în cele de securitate și apărare națională și europeană, sunt supuse în prezent unui nou program de cercetare de tip constructivist, creat în profitul unei noi

Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache (2014) [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
europene, după sfârșitul Războiului rece, în care dinamicile intereselor naționale și internaționale s-au schimbat. Este vorba despre realizarea unei sinteze în teoria constructivistă, unde realitatea internațională nu este nici obiectivă (așa cum este dată), nici subiectivă (funcție de discursul actorilor), dar intersubiectivă, determinată de credințele și convingerile partajate ale actorilor. Constructiviștii susțin că structurile politice, sociale, de securitate și de apărare sunt prioritar determinate de ideile care partajează actorii internaționali, și mai puțin de raporturile materiale existente între ei, deoarece aceste structuri

Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache (2014) [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
metafizice și sociologice asupra acestui subiect. Astfel, discuțiile despre cum structurile acționează la nivel subiectiv și cum ideile susținute de către actori devin instituționalizate pot fi un punct comun de compromis în această relație. Practic, este vorba despre existența unor fundamente intersubiective și a unor acte motivate în identificarea mecanismelor care le leagă. Aceste mecanisme includ difuzarea de idei și aplicarea unor procedee de învățare, care pot face acțiunea internațională mai inteligibilă și conexiunea actor-structură mai ușor de condus. Prin proliferarea ideilor

Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache (2014) [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
valoare înafara lui. Această cunoaștere a experienței subiectului gânditor, care este fizic senzorială sau percepută cognitiv, conduce la atribuirea de simboluri și valori. Toate elementele epistemologiei constructiviste converg spre descrierea existenței materiale și spirituale în calitate de structuri și procese cu semnificații intersubiective și comune. În această realitate, "numai resursele materiale dețin semnificație pentru acțiunea umană prin structura cunoașterii reciproce în care oamenii lucrează"32. De aici, se pot desprinde câteva aspecte esențiale: realitatea umană este rezultatul unor înțelegeri intersubiective și percepții subiective

Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache (2014) [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
procese cu semnificații intersubiective și comune. În această realitate, "numai resursele materiale dețin semnificație pentru acțiunea umană prin structura cunoașterii reciproce în care oamenii lucrează"32. De aici, se pot desprinde câteva aspecte esențiale: realitatea umană este rezultatul unor înțelegeri intersubiective și percepții subiective, care o fac mai extinsă, mai contigentă și mai provocatoare; acțiunile umane, realizate prin diferite acorduri intersubiective, se clasifică în funcție de anumite criterii și depind de nivelul conștiinței umane și de efectele comunicative ale limbajului;33 atunci când oamenii

Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache (2014) [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
reciproce în care oamenii lucrează"32. De aici, se pot desprinde câteva aspecte esențiale: realitatea umană este rezultatul unor înțelegeri intersubiective și percepții subiective, care o fac mai extinsă, mai contigentă și mai provocatoare; acțiunile umane, realizate prin diferite acorduri intersubiective, se clasifică în funcție de anumite criterii și depind de nivelul conștiinței umane și de efectele comunicative ale limbajului;33 atunci când oamenii posedă cunoaștere, idei și semnificații despre realitatea socială, ei pot împrumuta unii de la alții norme epistemice comune și intersubiective, înțelegeri

Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache (2014) [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
acorduri intersubiective, se clasifică în funcție de anumite criterii și depind de nivelul conștiinței umane și de efectele comunicative ale limbajului;33 atunci când oamenii posedă cunoaștere, idei și semnificații despre realitatea socială, ei pot împrumuta unii de la alții norme epistemice comune și intersubiective, înțelegeri ideologice, reguli și discursuri care "îi fac actori care acționează în lumea în care ei se regăsesc"34. Pe acest fond, omul înțelege nu numai cum sunt organizate lucrurile, ci și cum ele interacționează și se transformă în permanență

Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache (2014) [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
în teoria relațiilor internaționale, în sensul că oamenii de știință au evidențiat rolul normelor și logica alegerilor raționale în acest domeniu (March și Olsen, 1998). Calea care trebuie urmată pentru a caracteriza raționalitatea practică (comunicativă) este dată de semnificația înțelegerilor intersubiective. Al treilea răspuns se referă la faptul că în unele circumstanțe, o abordare rațională este necesară, iar în alte circumstanțe o abordare constructivistă este cea mai potrivită. Dar totul depinde aici de limbaj, care este vehiculul principal pentru difuzarea și

Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache (2014) [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
pentru difuzarea și instituționalizarea ideilor, condiție necesară pentru persistența în timp a practicilor instituționalizate și a mecanismelor pentru construcția realității sociale. Utilizarea constructivă a limbajului în relațiile internaționale prezintă unele trăsături, cum ar fi: limba este mediul pentru construcția semnificațiilor intersubiective de către actorii politici naționali și internaționali; pentru a descrie o realitate diplomatică, "actele vorbite" trebuie completate cu cele "nevorbite"; discursul politic internațional devine putere, în sensul "în care el îi face pe oameni să înțeleagă anumite probleme în diferite moduri

Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache (2014) [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
comportamente poate fi potențial cognoscibilă și descriptibilă sub forma discursului (logos) și a cunoștințelor. În esență, în cadrul acestei ipoteze, subiectul cunoscător ține la independența experienței sale cognitive asupra fenomenelor care le percepe. Accentuând pe capacitățile materiale și interacționând cu dimensiunile intersubiective ale puterii, relațiile internaționale se concretizează în acte vorbite, discursuri hegemonice, interpretări normative dominante, autoritate morală. Impunerea de semnificații lumii materiale este una din principalele forme de putere, în joc fiind interesele grupurilor puternice în raport cu grupurile mai slabe, încorporând interesele

Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache (2014) [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
presiunea unor cauze exterioare lui. A cunoaște scopurile (finalitățile) înseamnă a descoperi cauzele existenței fenomenelor, fiind vorba despre caracterul endogen al procesului cognitiv. Formularea clară a scopurilor presupune alegerea rezonabilă a mijloacelor în vederea atingerii acestor scopuri. Epistemologia constructivistă consideră cunoașterea intersubiectivă și ideile drept efecte constitutive ale realității sociale și a evoluției sale. Regulile, normele și relația cauză-efect fac obiectele materiale semnificative, fiind, totodată, surse de raționare a oamenilor. Astfel, interesele și actele intenționale umane, odată instituționalizate, devin sursă a normelor

Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache (2014) [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
cunoaștere și cercetare ale realității, cum ar fi: deterministe, cantitative, calitative, combinative, interdisciplinare. Metodele deterministe au un rol esențial în dezvoltarea epistemologiei constructiviste, din mai multe considerente. În primul rând, explicarea proceselor cauzale solicită practici interpretative de descoperire a semnificațiilor intersubiective. În al doilea rând, inferențele cauzale se realizează în cadrul analizelor istorico-critice narative, susceptibile de a fi continuu revizuite și perfecționate, ținându-se cont de progresul științelor. Explicațiile constructiviste includ narații reconstruite, în care faptele sociale au un caracter determinat sau

Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache (2014) [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
precisă a scopurilor și funcțiilor lor; o nouă înțelegere a strategiei convenționale și nonconvenționale și a relațiilor strategice; dezvoltarea înțelegerilor practice și politice despre dezvoltarea durabilă, globalizare, controlul armamentelor și drepturile omului. Toate aceste metode sunt folositoare în identificarea semnificațiilor intersubiective de fond ale problemelor lumii contemporane, constituirea structurilor sociale și definirea rolului actorilor implicați în procesele sociale. Totodată, aceste metode prezintă motivele pentru care discursurile și practicile internaționale devin fundamente care validează unele afirmații față de altele. De aceea, în studierea

Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache (2014) [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
relațiile internaționale, instrument de bază în difuzarea și instituționalizarea ideilor, practicilor și mecanismelor pentru construcția realității europene. Evoluția istorică a politicii de securitate și apărare europeană a avut efecte pozitive prin utilizarea constructivă a limbajului, cum ar fi: construcția semnificațiilor intersubiective de către specialiștii naționali și internaționali; înțelegerea reacțiilor diplomatice vorbite și nevorbite; orientarea discursului politic internațional pentru înțelegerea problemelor europene în corelație cu cele internaționale; respectarea regulilor de drept internațional. Dezvoltarea P.E.S.A. a continuat în timp prin luarea altor măsuri importante

Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache (2014) [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
construit social care își găsește originea în identitatea statelor, adică în reprezentarea individuală a statelor în raport cu celelalte din sistemul internațional. Astfel, interesul național este construit prin cultura internațională. Ori, identitatea unui stat nu este de natură subiectivă, ci de natură intersubiectivă, deoarece ea este rezultanta reprezentărilor care trimit la un ansamblu de idei, credințe, valori și norme partajate de toate statele la un moment dat în relațiile internaționale. Și cum aceste valori evoluează ele însele, interesul național se regenerează și se

Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache (2014) [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
aceste valori evoluează ele însele, interesul național se regenerează și se transformă continuu de manieră altruistă și nu egoistă. Constructivismul avansează ipoteza potrivit căreia interesele naționale reprezintă idei în acțiune, ceea ce înseamnă că din punct de vedere ontologic ele sunt intersubiective, iar din perspectivă epistemologică ele reprezintă interpretări obiective despre lumea materială. Totodată, constructivismul respinge concepția realistă despre natura egoistă a intereselor naționale, în sensul că ele nu pot fi deduse mecanic din anarhia internațională, care potrivit lui Wendt (1999), aceasta este

Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache (2014) [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
unei strategii cu caracter național, dar cu unele particularități cu privire la dinamica intereselor Uniunii Europene, natura dezbaterilor teoretice despre acest subiect și procesul extinderii Uniunii Europene. 3.2.1. Dinamica intereselor Uniunii Europene Epistemologia constructivistă pune un accent deosebit pe cunoașterea intersubiectivă, proces în care ideile, regulile, normele și relațiile dau semnificații realității materiale și sociale, toate acestea fiind surse de raționare ale oamenilor. În acest context, se poate aprecia că interesele și actele intenționale din sfera organizațiilor internaționale, respectiv ale Uniunii

Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache (2014) [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
Parlamentul European și Comisia Europeană. Important este de a se observa în acest proces intervențiile epistemologiei constructiviste pentru perfecționarea actului de conducere la nivel european. Astfel, din punctul de vedere al epistemologiei constructiviste, instituțiile sunt privite ca structuri de natură intersubiectivă, împuternicite cu reguli de conducere și control care contribuie la coordonarea și modelarea comportamentală instituțională și la stabilirea unor sarcini colective și practici comune. Pe acest fond, ideile sunt instituționalizate, instituțiile europene lucrează conform atribuțiilor stabilite și transmit statelor membre

Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache (2014) [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346

mine ca un tren În gară” - sînt doar cîteva spicuiri din cele zece poeme ale Invitației la bal. La rîndul lor, cărțile următoare abundă În astfel de imagini ale unor multiple și permanente deschideri ce fac permeabile limitele, asigurînd comunicarea intersubiectivă, Întrepătrunderea obiectelor. În Colomba, subiectul locutor pare situat mereu la o răspîntie de drumuri, În centrul unei simbolice roze a vînturilor: „drumuri se-ncrucișează ca ochii”, „obrazul tău desface lungi cîmpuri de secară”, „zboruri Întretăiate În cremene cum lănci”, „spre

A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429

În raport cu societatea ca Întreg. Referindu-se la gradul de integrare funcțională sau de „fuziune” a ordinii instituționale (a acestor standardizări), Berger și Luckmann (1999) afirmă că „funcțiile” și „disfuncțiile” instituțiilor nu pot fi analizate decât prin prisma proceselor de Înțelegere intersubiectivă. „În consecință, integrarea funcțională Înseamnă integrarea ordinii instituționale pe calea unor procese legitimatoare” (p. 226). În acest sens, V. Mihăilescu (2004, p. 54) afirma că „legitimitatea se transmite din aproape În aproape [...], traversând - nu fără contorsiuni (vom vedea mai jos

Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
primordiale, subsumând interesele oricărui alt grup: această concepție se legitimează În baza teoriei „mâinii invizibile” și asumpției conform căreia urmărirea intereselor capitalului este În interesul societății prin distribuirea optimă a resurselor. În ambele cazuri Însă, sensul performanței este o construcție intersubiectiv semnificativă, iar impunerea (legitimarea) unui sens constituie un act de putere. Aceasta presupune schimbări ale felului În care sunt conceptualizate interesele, ale modalităților de exercitare a puterii, ale definirii organizațiilor și, nu În ultimul rând ale alocării resurselor. În aceeași

Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545

prin împrejurări problematice, când suferim o înfrângere/o pierdere sau atunci când trăim o tragedie. d. A fi alături de alții înseamnă a deține instrumentul cu care ne putem evalua pe noi înșine. Autoevaluarea este un mecanism pentru reducerea anxietății (prin raportare intersubiectivă). e. Nevoia de afiliere se întemeiază și pe atenția pe care o solicităm celuilalt, datorită nevoii de a primi gratificații simbolice, de a fi tratat cu respect, cu considerație și cu înțelegere. f. Când suntem împreună cu alți oameni anxietatea este

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]