KorAP: Find »[drukola/base=intertext & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...3 4 5 ...18 >

428 matches

Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489

cel puțin așa cum peritextul și începutul culegerii îl construesc în mod intertextual și intercultural. Limba titlului nu este independentă de sistemul textului. Deși situat la periferia peritextuală, titlul capătă sens împreună cu textele care-l urmează (cotexte) și în rețeaua de intertexte antice convocate, în rețeaua de intercultură și de interlimbaj hispanic și grecesc. Culegerea fiind compusă din texte în proză și din texte versificate, Caillois insistă asupra îngrijirii cu care a tradus partea versificată, în timp ce despre textele în proză declară următoarele

by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591

În acest spirit, nu putem interpreta scurta povestire giscardiană (citată la pagina 32) și argumentația care vine în completare (exemplul 6, pagina 36) în afara înlănțuirii actelor de vorbire: presiunea lui Chirac care îl somează pe Președinte să treacă la fapte, intertextul cu trimitere la discursul dreptei clasice, care acuză Frontul popular de dezastru și care asociază Uniunea de stânga cu evocarea evenimentului din 1936, votul națiunii ca formă de răspuns la discursul Președintelui său etc. Această natură profund dialogică a discursului

by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873

SCIAM = Scientific American SCL = Studii și cercetări lingvistice, Institutul de Lingvistică al Academiei Române "Iorgu Iordan-Al. Rosetti" VRom = Viața Românească (revistă literară și științifică editată de Uniunea Scriitorilor din România) Cuvânt înainte Prezenta cercetare s-a născut din interesul pentru intertext/intertextualitate (generic spus, intertextual) și din pasiunea pentru opera eminesciană, de care orice absolvent de Litere este mai mult sau mai puțin (conștient) atins. Studiul asupra intertextualului continuă seria deschisă de lucrări de cercetare anterioare: Jocul intertextual. Aplicație pe "Levantul

[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
deschisă de lucrări de cercetare anterioare: Jocul intertextual. Aplicație pe "Levantul"1 de Mircea Cărtărescu (2000) și Intertextul în poezia lui Adrian Maniu (2001). Ipoteza pe care următoarele pagini și-au propus să o avanseze se referă la posibilitatea citirii intertextului în cheia Mitului Eternei Reîntoarceri (MER) eliadian, fără să absolutizăm conceptul din teoria textului. Nu am avut decupaje prestabilite (Charles Mauron), ci ne-am lăsat în voia operei eminesciene, urmărind cum firul intertextual ce leagă endogeneza de exogeneză ne conducea

[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
doilea aplicativ, 4.2.1.) pe măsură ce ne adânceam în spațiul prozasticii eminesciene, se relevau forme noi de intratextualitate și, în același timp, se intensifica, prin reiterare intratextuală de la o pagină la alta, lumina anumitor puncte din constelațiile intratextuale. Primul capitol "Intertext/intertextualitate. Intratextualitatea" oferă o imagine asupra parcursului teoretic al intertextualității, din 1967 până astăzi. Istoricul conceptului este deschis de un subcapitol în care am operat o lectură comparativă a definirilor pe care noțiunea kristeviană (de descendență bahtiniană) le-a primit

[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
plus de organizare conceptuală, iar demontarea mecanismului evidențiază dihotomii ce pun în mișcare motorul intertextual: repetare/diferire, hipotext/hipertext, explicit/implicit, intertextualitate în texte/în jurul textelor, structură de suprafață/structură de adâncime, intertextualitate globală/parțială, homotaxă/heterotaxă, homo intertextualitate/heterointertextualitate, intertext/interdiscurs, rescriere/hipertextualitate, réécriture/récriture, intertext/intertextualitate, intertextualitate internă/externă, intertext/intratext. Ca și cum nu era destul, am adăugat și noi patru categorii intratextuale, care să faciliteze operaționalizarea intratextualului în opera unui autor sau a altuia. Pentru proza eminesciană, ele au

[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
mecanismului evidențiază dihotomii ce pun în mișcare motorul intertextual: repetare/diferire, hipotext/hipertext, explicit/implicit, intertextualitate în texte/în jurul textelor, structură de suprafață/structură de adâncime, intertextualitate globală/parțială, homotaxă/heterotaxă, homo intertextualitate/heterointertextualitate, intertext/interdiscurs, rescriere/hipertextualitate, réécriture/récriture, intertext/intertextualitate, intertextualitate internă/externă, intertext/intratext. Ca și cum nu era destul, am adăugat și noi patru categorii intratextuale, care să faciliteze operaționalizarea intratextualului în opera unui autor sau a altuia. Pentru proza eminesciană, ele au ajutat. Capitolul 2. "O perspectivă antropologică

[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
în mișcare motorul intertextual: repetare/diferire, hipotext/hipertext, explicit/implicit, intertextualitate în texte/în jurul textelor, structură de suprafață/structură de adâncime, intertextualitate globală/parțială, homotaxă/heterotaxă, homo intertextualitate/heterointertextualitate, intertext/interdiscurs, rescriere/hipertextualitate, réécriture/récriture, intertext/intertextualitate, intertextualitate internă/externă, intertext/intratext. Ca și cum nu era destul, am adăugat și noi patru categorii intratextuale, care să faciliteze operaționalizarea intratextualului în opera unui autor sau a altuia. Pentru proza eminesciană, ele au ajutat. Capitolul 2. "O perspectivă antropologică asupra intertextu alității. De la intertext

[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
intertext/intratext. Ca și cum nu era destul, am adăugat și noi patru categorii intratextuale, care să faciliteze operaționalizarea intratextualului în opera unui autor sau a altuia. Pentru proza eminesciană, ele au ajutat. Capitolul 2. "O perspectivă antropologică asupra intertextu alității. De la intertext la mit" avansează ipoteza în virtutea căreia intertextualitatea ar putea fi percepută în cheia MER. Caracteristicile esențiale ale mitului se verifică pentru intertext, dacă acesta din urmă nu este perceput ca simplu transfer al unei secvențe textuale dintr-o pagină în

[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
sau a altuia. Pentru proza eminesciană, ele au ajutat. Capitolul 2. "O perspectivă antropologică asupra intertextu alității. De la intertext la mit" avansează ipoteza în virtutea căreia intertextualitatea ar putea fi percepută în cheia MER. Caracteristicile esențiale ale mitului se verifică pentru intertext, dacă acesta din urmă nu este perceput ca simplu transfer al unei secvențe textuale dintr-o pagină în alta. De altfel, pentru identificarea corespondențelor intratextuale de la suprafața epidermică a textului, s-au inventat programe speciale. Un exemplu în acest sens

[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
produce un declic și întreg mecanismul se pune apoi în mișcare: diferirea implicită și creativă, tensiunea care se degajă în urma suprapunerii (niciodată complete), evadarea din timpul profan în cel sacru. Am insistat înaintea derulării celor patru principii de funcționare MER/Intertext asupra disocierii mitului de mit literar, pentru a clarifica faptul că nu ne revendicăm de la mitocritică, nu încercăm să identificăm în trama eminesciană umbra vreunui scenariu mitic. Cele patru principii pe care Mircea Eliade le atribuie mitului și pe care

[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
pentru a clarifica faptul că nu ne revendicăm de la mitocritică, nu încercăm să identificăm în trama eminesciană umbra vreunui scenariu mitic. Cele patru principii pe care Mircea Eliade le atribuie mitului și pe care prezenta cercetare le va urmări pentru intertext sunt: o model exemplar; o repetare; o ruptură a duratei profane; o reintegrare într-un timp primordial. Capitolul secund expune teoretic ipoteza, pentru ca, în cuprinsul unui subcapitol care analizează pe text secvențe intratextuale din nuvela Sărmanul Dionis (4.2.1

[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
Intertextul din literatura universală în opera lui Mihai Eminescu" face trecerea dinspre teorie spre practică. În deschiderea lui, considerațiile metodologice lămuresc de ce studiul intertextualității nu este congruent criticii surselor și nuanțează acțiunea influenței. Paginile de critică literară care au urmărit intertextul din cultura universală în opera lui Mihai Eminescu ar putea să se subintituleze diferirea eminesciană a intertextului romantic. Toate lucrările la care ne-am oprit subliniază, indiferent de unghiul din care este abordată opera eminesciană, maniera specifică în care este

[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
lui, considerațiile metodologice lămuresc de ce studiul intertextualității nu este congruent criticii surselor și nuanțează acțiunea influenței. Paginile de critică literară care au urmărit intertextul din cultura universală în opera lui Mihai Eminescu ar putea să se subintituleze diferirea eminesciană a intertextului romantic. Toate lucrările la care ne-am oprit subliniază, indiferent de unghiul din care este abordată opera eminesciană, maniera specifică în care este transpus intertextul romantic la un scriitor care și-a depășit cu mult contemporaneitatea literară. Din studiile care

[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
cultura universală în opera lui Mihai Eminescu ar putea să se subintituleze diferirea eminesciană a intertextului romantic. Toate lucrările la care ne-am oprit subliniază, indiferent de unghiul din care este abordată opera eminesciană, maniera specifică în care este transpus intertextul romantic la un scriitor care și-a depășit cu mult contemporaneitatea literară. Din studiile care s-au oprit la intertextualitatea operei eminesciene, rezultă două tipuri de raportare: afinități (pentru relația cu autorii romantici) și paralelisme (pentru comparația dintre Eminescu și

[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
și scrieri indiene, dar se menține în spațiul intertextualității. Se pare că nu a avut timpul necesar să acceadă în intratextu alitatea eminesciană, unde ar fi identificat aspecte frapant de asemănătoare celor indiene. Ceea ce dorim să subliniem este faptul că intertextul se leagă de intratext, "complexele" invocate anterior oferă solul prielnic pentru ca, din semințe exogenetice să se nască noutăți endogenetice. Această a doua parte a prezentei lucrări ajunge la ideea existenței a patru categorii intratextuale, întreg demersul fundamentându-se, practic, pe

[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
și anume cel einsteinian. Sub aspect metodologic, analiza pe text a urmat o stilistică progresivă (după modelul stilisticii contrastive), pe traseul intratextual uneori labirintic între text și avantext, circumscris criticii genetice care a adoptat intratextualitatea ca și demersul nostru. 1. Intertext / intertextualitate. Intratextualitatea Spre deosebire de practica literară pe care o descrie, cuvântul intertextualitate redă un concept tânăr, propus de Julia Kristeva în 1967. Noțiune deosebit de atractivă, intertextualitatea nu a fost asociată unei singure științe a limbajului (literatură, lingvistică, semiotică, analiza discursului), ceea ce

[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
termenii lui Roland Barthes, "ceea ce constituie textul nu este o structură internă, închisă, contabilizabilă, ci deschiderea lui spre alte texte, alte coduri, alte semne; ceea ce constituie textul este intertextualul" (Barthes: 2006a, 187). Aici se simte obsesia lui "altul". Continuând drumul intertextului în căutarea adecvării definiționale la spiritul realității din(tre) pagini, ajungem la formularea kristeviană, cea mai aproape de esență (niciodată atinsă), care a făcut carieră treizeci de ani: Vom numi intertextualitate această interacțiune textuală care se produce în interiorul unui singur text

[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
de formaliștii ruși. Dicționarul de poetică (Aquien : 2010, 159) recunoaște genealogia bahtiniană a intertextu alității, însă nu spune nimic despre Julia Kristeva. Iar introducerea articolului de dicționar (și a prezentului paragraf) arată că lucrările de analiza discursului, care vor decela intertextul de interdiscurs, sunt încă departe 4. Începutul intertextualității teoretice este atribuit lui Roland Barthes : "orice text este un intertext ; alte texte sunt prezente în el, la niveluri variabile, sub forme mai mult sau mai puțin recognoscibile : texte ale culturii anterioare

[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
despre Julia Kristeva. Iar introducerea articolului de dicționar (și a prezentului paragraf) arată că lucrările de analiza discursului, care vor decela intertextul de interdiscurs, sunt încă departe 4. Începutul intertextualității teoretice este atribuit lui Roland Barthes : "orice text este un intertext ; alte texte sunt prezente în el, la niveluri variabile, sub forme mai mult sau mai puțin recognoscibile : texte ale culturii anterioare sau înconjurătoare; orice text este o țesătură de citate"5. Mai departe, este actualizată dihotomia datorată lui M. Riffaterre

[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
recognoscibile : texte ale culturii anterioare sau înconjurătoare; orice text este o țesătură de citate"5. Mai departe, este actualizată dihotomia datorată lui M. Riffaterre între intertextualitatea aleatorie și cea obligatorie. (Poate ar fi fost contextul potrivit mai ales pentru distincția intertext/intertextualitate). Dicționarul de procedee literare explică prin intertextualitate ipostaze ale citatului, respectiv ale imitației. Astfel, se face diferența dintre falsul citat formulat cu ajutorul lui "după cum se spune" și demi-citat lipsit de referință, nemărturisit, inconștient, care presupune prezența în orice discurs

[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
Recherches, pour une sémanalyse, Paris, Le Seuil) și traduce conceptul de dialogism, inventat de Bahtin pentru a urmări raportul stabilit între diferite enunțuri literare astfel se deschide articolul alocat de Dictionnaire de critique littéraire (Gardes-Tamine și Hubert : 2004, pp. 105-106) intertextului. Într-adevăr, nu există o propoziție perfect izolată de altele. Fiecare enunț se raportează la cele anterioare, ceea ce prilejuiește relații intertextuale sau dialogice, dintre care citatul (s.a.) și plagiatul nu sunt decât cazuri particulare"8 (ibidem). Observăm o răsturnare a

[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
Această relație este omniprezentă, indiferent de forma sau de miza ei: reverență în fața predecesorilor sau ironie. Cert este următorul fapt: împrumutul poate fi reperat, dacă este semnalat într-un fel sau altul, în text. Și mai important, consideră autoarea, identificarea intertextului depinde de cultura cititorului (Reuter : 2005, pp. 109-110). Una dintre formele ludice ale intertextualității, exploatate de puțini scriitori, rezidă în utilizarea pistelor furnizate de romane clasice ca punct de plecare pentru o nouă carte. Un exemplu în acest sens este

[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
și posibilitățile semnificante ale structurii de adâncime, Julia Kristeva atinge prin ipoteza intertextualității socialul și istoricul, elemente inaccesibile dispozitivului produs de dihotomia semnificant/semnificat (Pierre-Marc de Biasi, ibidem, 372). Istoricii conceptului nu au ezitat să puncteze slăbiciunile definirii kristeviene a intertextului. Situându-și discursul critic pe coordonatele unei semiologii care consideră textul ca o producere/transformare 13 și care va căuta să formalizeze mai curând structurarea (s.a.) decât structura, Julia Kristeva stabilește funcția ideologemului. Vom numi ideologem funcția comună care leagă

[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
și deschide acest număr al revistei. Laurent Jenny consideră că, în afara intertextualității, opera literară ar fi neinte ligibilă, asemenea cuvântului dintr-o limbă necu noscută. Studiul este foarte prezent în bibliografia ulterioară, ca și articolul lui Lucien Dällenbach, care delimitează intertextul de autotext 15, motiv pentru care am ales să ne oprim asupra altor pagini din acest număr al revistei de teorie și analiză literară, pentru ca mai târziu, în partea aplicativă din cuprinsul prezentei lucrări, să recurgem la instrumentele critice furnizate

[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]