281 matches
-
încă există. Însă, acestea sunt comprimate de noile regiuni, cu precădere de pays. Și la nivel național, schimbările instituționale sunt uimitoare. Cele mai simbolice sunt probabil, schimbările în privința rolurilor Commissariat du Plan și a DATAR (acum DIACT), de la cele direct intervenționiste la unele mai stimulative și mai strategice. Și serviciul civil a fost modificat profund prin crearea administrației teritoriale concomitent cu administrația națională și a serviciului de sănătate, astfel formându-se trei fonctions publiques distincte. Dar nu doar structurile organizaționale au
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
fi găsit în Raportul Picq întocmit pentru guvernul francez: L'État en France: Servir une nation ouverte au monde (Rapport de la Mission sur les Responsabilities et la Mission de l'État), mai 1994, reface rolul statului central în mai puțin intervenționist și mai mult startegic. Acest lucru va fi analizat mai detaliat în următoarele capitole ale acestei cărți. 32 În fiecare stat cu o tradiție puternică în ceea ce privește statul bunăstării sociale, cum ar fi Marea Britanie, Suedia sau Franța, încă există partide politice
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
și a performanței politicilor industriale la nivel european și al statelor membre pe o bază anuală. 5.2. Evoluția orientărilor politicii industriale în UE Politica industrială europeană a cunoscut numeroase transformări în ultimele decade, evoluând de la o abordare sectorială și intervenționistă la una preponderent orizontală și concurențială (European Institute of Romania, 2007). Ca efect al globalizării și în paralel cu procesul industrializării, de la începutul integrării europene și până la sfârșitul anilor 1990, politica industrială a statelor membre ale UE<footnote Numai după
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
marcată de semnarea, la Paris, a Tratatului CECO în anul 1951 și a Tratatului Euratom în 1957. Deși Tratatul a avut în intenție promovarea liberei concurențe și îndepărtarea barierelor comerciale dintre statele membre, el a pus bazele ulterioarei politici industriale intervenționiste. Articolele 58, 60 și 61 ale Tratatului conțin prevederi legate de câteva instrumente de intervenție: planuri de dezvoltare, cote de producție, controlul prețurilor, etc. Politici intervenționiste pentru promovarea campionilor naționali și pentru protejarea industriilor în declin Intervalul cuprins între anii
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
și îndepărtarea barierelor comerciale dintre statele membre, el a pus bazele ulterioarei politici industriale intervenționiste. Articolele 58, 60 și 61 ale Tratatului conțin prevederi legate de câteva instrumente de intervenție: planuri de dezvoltare, cote de producție, controlul prețurilor, etc. Politici intervenționiste pentru promovarea campionilor naționali și pentru protejarea industriilor în declin Intervalul cuprins între anii 1970 și 1980, caracterizat prin recesiune și puternice tensiuni economice și sociale, a generat politici sectoriale puternic intervenționiste și protecționiste. A fost o perioadă în care
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
dezvoltare, cote de producție, controlul prețurilor, etc. Politici intervenționiste pentru promovarea campionilor naționali și pentru protejarea industriilor în declin Intervalul cuprins între anii 1970 și 1980, caracterizat prin recesiune și puternice tensiuni economice și sociale, a generat politici sectoriale puternic intervenționiste și protecționiste. A fost o perioadă în care politicile industriale ale statelor europene au urmărit: a) susținerea câștigătorilor - a acelor firme care au înregistrat avantaje competitive pe piețele europene și mondiale; b) protejarea anumitor industrii naționale aflate în declin. Este
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
piața mondială, în ciuda eforturilor susținute de la nivel european, se poate datora măsurilor protecționiste față de această industrie, care au dispărut numai în decursul anilor 1990. Politici industriale orizontale și procompetitive În anii 1980, pe fondul unei insatisfacții crescânde privind efectele politicilor intervenționiste, o nouă paradigmă începe să prindă contur în lumea întreagă, accentuând superioritatea concurențială a piețelor competitive în raport cu etatismul și intervenționismul. Aceasta a reflectat redefinirea graduală a rolului politicilor economice, inclusiv a celui al politicii industriale. Rolul fundamental al politicilor economice
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
Consiliul UE, acționând conform principiului unanimității, putea adopta măsuri de susținere a acțiunilor întreprinse de statele membre. Art. 157 a interzis adoptarea de măsuri la nivel comunitar care ar fi distorsionat concurența și a limitat astfel semnificativ spectrul politicilor industriale intervenționiste. Conceptul de orizontalitate a devenit, în urma Tratatului de la Maastricht, un principiu al politicii industriale. S-au stipulat următoarele prevederi: a) să nu se întreprindă intervenții sectoriale (verticale); b) politica industrială să fie izolată de presiunea intervențiilor ad hoc în sprijinul
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
europeană solidă și dialog social. Test recapitulativ 1. Cum definim conceptul de politică industrială integrată? 2. Care sunt prioritățile competitivității industriale la nivel european? 3. Arătați principalele etape ale evoluției politicii industriale în UE. 4. În ce au constat politicile intervenționiste pentru promovarea campionilor naționali și pentru protejarea industriilor în declin? 5. Prin ce se caracterizează politicile industriale orizontale și procompetitive? 6. Enunțați instrumentele politicii industriale utilizate după Tratatul de la Maastricht. 7. Care au fost provocările politicii industriale într-o Europă
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
vamală cât și prin PAC a fost liberalizat comerțul între statele membre și au fost stabilite politici comune față de țările terțe. În anii 1960 și 1970 politica comercială europeană a sprijinit guvernele din statele membre în a urma politici industriale intervenționiste și a contribuit la deschiderea piețelor pentru industriile naționale prin reducerea tarifelor aplicate țărilor terțe. Crearea pieței unice europene în anii 1980 și măsurile aferente au dus la politici comune mai specifice. Întărirea acquis-ului comunitar în acei ani s-a
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
Unele efecte negative, ale acestei practici, asupra mediului, resurselor, societății erau Încă de factură mai minoră. Cu cât Întreprinderile Își măresc „scala” lor de acțiuni, cu atât aceste consecințe se accentuează, impunând, tot mai mult, trecerea spre politici și practici „intervenționiste”. „Piețele” rămân libere (relațiile economice dintre producători și clienți se desfășoară, În continuare, pe baza deciziilor actorilor), dar puterea publică intervine, fie prin stabilirea de criterii și norme de comportare pe piață (criterii de calitate, restricții privind tehnologiile, materiile prime
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
atunci când a fost formulată concepția keynesiană, ce urma apoi să domine gândirea economică până la apariția monetarismului anilor ’60 și care încă, în diverse forme, constituie și astăzi o concepție economică acceptată. Numai succesul pe care l-au avut politicile macroeconomice intervenționiste, recomandate de Keynes pentru scoaterea economiilor țărilor dezvoltate din criza declanșată de consecințele primului război mondial, a reprezentat punctul critic al acceptării noii teorii. Criza actuală din economie este, poate, mult mai profundă, deși cauzele sunt diferite. După cum atrage atenția
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
deschisă cu privire la faptul dacă globalizarea e compatibilă cu justiția sau dacă starea de bine e compatibilă cu eficiența economică. Mulți gânditori liberali contemporani consideră că sistemul drepturilor omului e contradictoriu deoarece, pentru a fi implementat, e nevoie de un stat intervenționist și puternic, tocmai lucrul de care dorea să ne elibereze sistemul drepturilor omului. Riscul pe care Îl implică aceste dezbateri este destul de evident. 2 Problema coordonării scopurilor individuale cu cele ale altor persoane este, fără Îndoială, una transcendentală și foarte
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
unanim aprobată a populației majoritare a fost pusă în pericol de vreo posibilă intervenție armată străină (s.n. C.M.)"52. Concret, despre aceste "deplasări", se vorbea foarte puțin. De exemplu, despre Basarabia se confirma doar, ca o simplă exemplificare a teoriei intervenționiste expuse anterior, că acel Consiliu al Directorilor "a cerut sprijinul armatei române, ce a pătruns [...] în provincie". Perioada probabilă a acestei intervenții se putea deduce, după evenimentele ce o încadrau, ca fiind situată între noiembrie 1917 și ianuarie 1918; și
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
la intervenția contrarevoluționară împotriva sovietelor". Justificările postume trimiteau la un anume complex de vinovăție: "de fapt [...], până la 10 februarie 1920, armata română n-a avut contact direct cu Armata Roșie, între cele două armate, până la acea dată, aflându-se forțe intervenționiste străine și contrarevoluționare". "Adevărul" ales aici a fost pecetluit cu un citat trunchiat din Lenin (Ibidem, vol. II, pp. 660-661). Este remarcabilă perseverența cu care autorii căutau să impună "noua" narațiune istorică și "noul" decupaj cronologic, care se regăsea și
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
spre modernizare, singura garanție a independenței naționale în lumea actuală. Afirmarea națională este aceea care explică interesul pentru o politică socială, motivată de refuzul de a împărți națiunea în clase antagoniste. De asemenea, afirmarea națională și importanța Statului justifică caracterul intervenționist al politicii economice a acestor partide, care adesea se opun imperialismului economic al marilor puteri și acțiunii societăților multinaționale străine. În ceea ce privește integrarea europeană, atitudinea lor este cu atît mai rezervată cu cît este vorba de o națiune importată și cu
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
Acest dublu refuz a dat naștere unui alt program privind societatea, marcat de influența Bisericii și a credinței, caracterizat prin apelul la intervenția statului, care nu poate permite să se facă orice fără consimțămîntul său. Aici influența școlii din Liège, intervenționistă, asupra unei anumite părți din gîndirea catolică, a fost fundamentală. Eliberînd energiile, recunoscînd rolul deloc neglijabil al statului, lăsînd cale liberă sindicatelor muncitorești, enciclica Rerum Novarum încuraja foarte mult creștin-democrații, față de care Léon al XIII-lea nu-și ascundea simpatia
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
și articolul cardinalului Ottaviani publicat în Il Quotidiano, ziarul Acțiunii Catolice, pe 21 ianuarie 1958, intitulat "Să servim Biserica și nu să ne servim de ea" și, de asemenea, neîncrederea episcopilor față de Adenauer. Biserica și-a păstrat mult timp caracterul intervenționist. Prin mesajele transmise la radio de Crăciun în 1942 privind "ordinea națiunilor", Pius al XII-lea a adus pentru prima dată în discuție elementele fundamentale pentru o reconstrucție creștină a societății pe baze democratice. Acestea au fost confirmate ulterior prin
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
și-și propune să sublinieze rolul important pe care Statul ar putea să-l joace în conceperea unei politici industriale globale, care să favorizeze atît dezvoltarea industrială cît și exercitarea puterii publice. Totuși, un astfel de stat ar fi unul intervenționist. E lesne de înțeles rolul unui stat intervenționist în materie de industrie a apărării, de educație, tehnologie strategică, de creare a unui cadru competitiv, în rest, întreprinderile sunt cele responsabile de creșterea competitivității lor și de crearea de locuri de
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
care Statul ar putea să-l joace în conceperea unei politici industriale globale, care să favorizeze atît dezvoltarea industrială cît și exercitarea puterii publice. Totuși, un astfel de stat ar fi unul intervenționist. E lesne de înțeles rolul unui stat intervenționist în materie de industrie a apărării, de educație, tehnologie strategică, de creare a unui cadru competitiv, în rest, întreprinderile sunt cele responsabile de creșterea competitivității lor și de crearea de locuri de muncă cu înaltă valoare adăugată. În mod paradoxal
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
armonizată cu cea a marilor întreprinderi. 4.4.5. Spre o nouă dinamică Stat-întreprindere De fapt, Statul își caută încă noul rol, oscilînd între a fi un stat moderator, care să vegheze doar la respectarea regulilor jocului sau un stat intervenționist, demiurg. Relațiile dintre Stat și întreprindere se rescriu pe noi temeiuri. Întreprinderea globalizată evoluează pe un spațiu economic global, cu armele sale, statul o poate ajuta mai puțin, punîndu-se chiar problema legitimității acestuia, pînă la izbucnirea crizei, cînd a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
l-au ales într-un mod emoționant, sau va urma și el teribila "fatalitate a destinului"? 1.12. KEYNES RELOADED În contextul crizei economico-financiare actuale, a fost reabilitat lordul de la Cambridge, John Maynard Keynes, și readuse la putere politicile sale intervenționiste, de stimulare a cererii efective în scopul creșterii și al ocupării. După anii glorioși de după al Doilea Război Mondial, Keynes fusese făcut uitat odată cu contra-revoluția neoliberală din anii '80, cînd la putere erau ideile lui Friedrich von Hayek, sau Milton
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
imperios necesară o analiză a motivelor acestei lipse. Începând cu prima parte a anilor ’60, în Coreeaxe "Coreea" de Sudxe "Coreea de Sud" s-a pus în practică o triplă strategie de industrializare, una orientată către export, un model de planificare economică intervenționistă și o structură industrială dezvoltată în jurul chaebol-urilor (mari conglomerate aflate în proprietate familială). În următoarele trei decenii, industrializarea Coreei de Sud a continuat după o formulă de tip „mai întâi dezvoltare, apoi distribuție”. Creșterea economică și securitatea națională au fost identificate de
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
reforme legislative și politice pentru egalitatea șanselor pe piața muncii (Rețeaua Femeilor Muncii din Coreea, 1997, 1998; Hankuk Yeosong Minwoo Hoi, 1998). Prima etapă a industrializării în Coreeaxe "Coreea" de Sudxe "Coreea de Sud" s-a bazat pe un model de stat intervenționist, în cadrul căruia guvernul juca un rol central, intervenționist și directiv (Yoonxe "Yoon", 1992a, 1992b). Acest tip de guvern birocratic-autoritar este cel care, sub mai multe regimuri militare, a conferit putere chaebol-urilor, un produs original al modelului sud-coreean de economie politică
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
piața muncii (Rețeaua Femeilor Muncii din Coreea, 1997, 1998; Hankuk Yeosong Minwoo Hoi, 1998). Prima etapă a industrializării în Coreeaxe "Coreea" de Sudxe "Coreea de Sud" s-a bazat pe un model de stat intervenționist, în cadrul căruia guvernul juca un rol central, intervenționist și directiv (Yoonxe "Yoon", 1992a, 1992b). Acest tip de guvern birocratic-autoritar este cel care, sub mai multe regimuri militare, a conferit putere chaebol-urilor, un produs original al modelului sud-coreean de economie politică 10, în vreme ce activitatea sindicală a muncitorilor a fost
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]