1,118 matches
-
din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin: "Acceptarea prin intervențiune se scrie pe cambie și se semnează de intervenient. Ea arată pentru cine este dată; în lipsa acestei arătări, acceptarea se socotește dată pentru trăgător." Pct. 386. - Intervenientul pentru acceptare trebuie să scrie și să semneze acceptarea pe cambie. Pct. 387. - Textul acceptării va indica în clar pentru care dintre semnatarii cambiei este dată acceptarea. Pct. 388. - În lipsa indicației clare privind semnatarul pentru care a fost dată acceptarea
NORMĂ-CADRU nr. 6 din 8 martie 1994 (*actualizată*) privind comerţul făcut de instituţiile de credit cu cambii şi bilete la ordin**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125319_a_126648]
-
contului de întoarcere achitat. Obligațiunea acceptantului prin intervențiune încetează în cazul în care cambia nu i-a fost prezentată cel mai târziu în ziua următoare ultimei zile pentru dresarea protestului de neplată." Pct. 389. - Prin acceptarea pe care o dă, intervenientul se obligă conform dreptului cambial la fel ca și un acceptant simplu. Pct. 390. - După acceptarea cambiei, intervenientul este obligat față de posesorul cambiei la plata acesteia, în aceleași condiții ca și persoana pentru care a intervenit. Pct. 391. - Intervenientul este
NORMĂ-CADRU nr. 6 din 8 martie 1994 (*actualizată*) privind comerţul făcut de instituţiile de credit cu cambii şi bilete la ordin**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125319_a_126648]
-
prezentată cel mai târziu în ziua următoare ultimei zile pentru dresarea protestului de neplată." Pct. 389. - Prin acceptarea pe care o dă, intervenientul se obligă conform dreptului cambial la fel ca și un acceptant simplu. Pct. 390. - După acceptarea cambiei, intervenientul este obligat față de posesorul cambiei la plata acesteia, în aceleași condiții ca și persoana pentru care a intervenit. Pct. 391. - Intervenientul este obligat, în aceleași condiții ca și persoana pentru care a intervenit, față de toți giranții ulteriori acestei persoane. El
NORMĂ-CADRU nr. 6 din 8 martie 1994 (*actualizată*) privind comerţul făcut de instituţiile de credit cu cambii şi bilete la ordin**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125319_a_126648]
-
dă, intervenientul se obligă conform dreptului cambial la fel ca și un acceptant simplu. Pct. 390. - După acceptarea cambiei, intervenientul este obligat față de posesorul cambiei la plata acesteia, în aceleași condiții ca și persoana pentru care a intervenit. Pct. 391. - Intervenientul este obligat, în aceleași condiții ca și persoana pentru care a intervenit, față de toți giranții ulteriori acestei persoane. El nu are nici o obligație referitoare la plata cambiei față de giranții anteriori, pentru care nu a înțeles să intervină. Astfel de giranți
NORMĂ-CADRU nr. 6 din 8 martie 1994 (*actualizată*) privind comerţul făcut de instituţiile de credit cu cambii şi bilete la ordin**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125319_a_126648]
-
dintr-o mențiune pe care o va face executorul judecătoresc care a dresat protestul, la sfârșitul actului de protest deja dresat. Cheltuielile de protest sunt restituite celui care a protestat cambia chiar dacă trăgătorul a pus clauza "fără cheltuieli". Pct. 399. - Intervenientul pentru plată va plăti întreaga sumă la care era obligată persoana pentru care a făcut asemenea plată. ---------- În temeiul art. 79 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin: În cazul în care cambia a fost acceptată
NORMĂ-CADRU nr. 6 din 8 martie 1994 (*actualizată*) privind comerţul făcut de instituţiile de credit cu cambii şi bilete la ordin**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125319_a_126648]
-
în cambie au fost desemnați unul sau mai mulți indicați la nevoie cu domiciliul la locul plății iar trasul nu plătește titlul, posesorul cambiei este dator a prezenta cambia la plată mai întâi acestor persoane - indicați la nevoie - și apoi intervenienților acceptanți. Pct. 402. - În caz de neplată din partea indicatului la nevoie sau a acceptanților prin intervenție, posesorul este obligat să ceară dresarea protestului de neplată cel mai târziu în ziua care urmează ultimei zile admise pentru dresarea protestului de neplată
NORMĂ-CADRU nr. 6 din 8 martie 1994 (*actualizată*) privind comerţul făcut de instituţiile de credit cu cambii şi bilete la ordin**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125319_a_126648]
-
menționată pe de o parte în actul de protest, iar pe de altă parte chiar pe titlu. Cele două mențiuni trebuie să indice cu claritate persoana pentru care a fost făcută plata. În lipsa unor indicații clare privind persoana pentru care intervenientul a făcut plata, se prezumă că aceasta a fost făcută pentru trăgător. Pct. 406. - Posesorul cambiei este obligat să predea titlul cambial și protestul, dacă acesta a fost dresat, persoanei care a plătit prin intervenție, în vederea exercitării de către aceasta a
NORMĂ-CADRU nr. 6 din 8 martie 1994 (*actualizată*) privind comerţul făcut de instituţiile de credit cu cambii şi bilete la ordin**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125319_a_126648]
-
oferă plata prin intervențiune, este preferat acela a cărui plată liberează un număr mai mare de obligați. Acela care, în cunoștință de cauză, intervine contrar acestei reguli, pierde dreptul de regres împotriva acelora care ar fi fost liberați." Pct. 407. - Intervenientul care a plătit cambia se subrogă în drepturile posesorului acelei cambii. Subrogarea este, însă, numai parțială, deoarece intervenientul dobândește astfel drepturile rezultând din cambie numai împotriva aceluia pentru care a plătit, precum și împotriva acelora dintre semnatarii cambiei care sunt obligați
NORMĂ-CADRU nr. 6 din 8 martie 1994 (*actualizată*) privind comerţul făcut de instituţiile de credit cu cambii şi bilete la ordin**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125319_a_126648]
-
care, în cunoștință de cauză, intervine contrar acestei reguli, pierde dreptul de regres împotriva acelora care ar fi fost liberați." Pct. 407. - Intervenientul care a plătit cambia se subrogă în drepturile posesorului acelei cambii. Subrogarea este, însă, numai parțială, deoarece intervenientul dobândește astfel drepturile rezultând din cambie numai împotriva aceluia pentru care a plătit, precum și împotriva acelora dintre semnatarii cambiei care sunt obligați la plată față de persoana pentru care s-a făcut plata prin intervenție. Pct. 408. - Intervenientul plătitor nu dobândește
NORMĂ-CADRU nr. 6 din 8 martie 1994 (*actualizată*) privind comerţul făcut de instituţiile de credit cu cambii şi bilete la ordin**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125319_a_126648]
-
numai parțială, deoarece intervenientul dobândește astfel drepturile rezultând din cambie numai împotriva aceluia pentru care a plătit, precum și împotriva acelora dintre semnatarii cambiei care sunt obligați la plată față de persoana pentru care s-a făcut plata prin intervenție. Pct. 408. - Intervenientul plătitor nu dobândește însă nici unul din drepturile pe care posesorul le avea față de semnatarii ulteriori persoanei pentru care s-a făcut o asemenea plată. Față de aceștia intervenientul nu poate avea mai multe drepturi decât avea persoana pentru care s-a
NORMĂ-CADRU nr. 6 din 8 martie 1994 (*actualizată*) privind comerţul făcut de instituţiile de credit cu cambii şi bilete la ordin**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125319_a_126648]
-
plată față de persoana pentru care s-a făcut plata prin intervenție. Pct. 408. - Intervenientul plătitor nu dobândește însă nici unul din drepturile pe care posesorul le avea față de semnatarii ulteriori persoanei pentru care s-a făcut o asemenea plată. Față de aceștia intervenientul nu poate avea mai multe drepturi decât avea persoana pentru care s-a intervenit, deoarece persoana respectivă era în această poziție garantă pentru plată, pentru semnatarii ulteriori ei. Pct. 409. - Semnatarii ulteriori persoanei pentru care s-a plătit prin intervenție
NORMĂ-CADRU nr. 6 din 8 martie 1994 (*actualizată*) privind comerţul făcut de instituţiile de credit cu cambii şi bilete la ordin**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125319_a_126648]
-
în această poziție garantă pentru plată, pentru semnatarii ulteriori ei. Pct. 409. - Semnatarii ulteriori persoanei pentru care s-a plătit prin intervenție cambia sunt eliberați prin plata făcută în acest mod. Pct. 410. - Plata prin intervenție făcută de către persoana numită intervenient închide circuitul cambiei. De aceea, intervenientul posesor al acesteia nu mai poate gira din nou titlul respectiv. Pct. 411. - În cazul în care mai multe persoane se oferă să facă plata prin intervenție, este preferat intervenientului a cărui plată eliberează
NORMĂ-CADRU nr. 6 din 8 martie 1994 (*actualizată*) privind comerţul făcut de instituţiile de credit cu cambii şi bilete la ordin**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125319_a_126648]
-
pentru semnatarii ulteriori ei. Pct. 409. - Semnatarii ulteriori persoanei pentru care s-a plătit prin intervenție cambia sunt eliberați prin plata făcută în acest mod. Pct. 410. - Plata prin intervenție făcută de către persoana numită intervenient închide circuitul cambiei. De aceea, intervenientul posesor al acesteia nu mai poate gira din nou titlul respectiv. Pct. 411. - În cazul în care mai multe persoane se oferă să facă plata prin intervenție, este preferat intervenientului a cărui plată eliberează de răspunderea cambială un număr mai
NORMĂ-CADRU nr. 6 din 8 martie 1994 (*actualizată*) privind comerţul făcut de instituţiile de credit cu cambii şi bilete la ordin**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125319_a_126648]
-
făcută de către persoana numită intervenient închide circuitul cambiei. De aceea, intervenientul posesor al acesteia nu mai poate gira din nou titlul respectiv. Pct. 411. - În cazul în care mai multe persoane se oferă să facă plata prin intervenție, este preferat intervenientului a cărui plată eliberează de răspunderea cambială un număr mai mare de obligați (semnatari ulteriori aceluia pentru care se face plata). Pct. 412. - Persoana care, contrar regulii enunțate în punctul precedent din prezentele norme-cadru, intervine în cunoștință de cauză în
NORMĂ-CADRU nr. 6 din 8 martie 1994 (*actualizată*) privind comerţul făcut de instituţiile de credit cu cambii şi bilete la ordin**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125319_a_126648]
-
a plătit voluntar sau prin contracambie sau dacă girantul nu a plătit din ziua în care acțiunea de regres a fost exercitată judecătorește, prescripția acțiunii giranților între ei curge din ziua plății. Pct. 465. - Termenul de prescripție a acțiunii contra intervenienților este de un an, fiind vorba de o obligațiune de regres. Pct. 466. - Prescripția acțiunii de îmbogățire fără cauză justă curge din ziua pierderii acțiunii cambiale. Capitolul XIV DISPOZIȚII GENERALE ---------- În temeiul art. 95 din Legea nr. 58/1934 asupra
NORMĂ-CADRU nr. 6 din 8 martie 1994 (*actualizată*) privind comerţul făcut de instituţiile de credit cu cambii şi bilete la ordin**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125319_a_126648]
-
a dispus suspendarea judecării cauzei până la soluționarea excepției de neconstituționalitate. Obiectul litigiului în fața instanței judecătorești îl constituie constatarea îndeplinirii criteriilor de reprezentativitate, formulată de Sindicatul "Reșița 1771", în contradictoriu cu Societatea Comercială "U.C.M. Reșița" - Ș.A. din Reșița și cu intervenienta Sindicatul Liber Independent din Societatea Comercială "U.C.M. Reșița" - Ș.A. În faza de rejudecare a procesului, după casarea cu trimitere, Sindicatul "Reșița 1771" a ridicat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 17 alin. (1) lit. c) și alin. (2) lit.
DECIZIE nr. 161 din 19 octombrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) lit. b) din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126118_a_127447]
-
șef Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 136/1998 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 45/1997 privind înființarea Societății Comerciale "Compania națională de transporturi aeriene române - TAROM" - Ș.A., excepție ridicată de intervenientul Romeo Iordănescu, în nume propriu și în numele Asociației Aerotehnonav - TAROM, în Dosarul nr. 7.366/1996 al Tribunalului București - Secția comercială. Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 11 mai 1999, în prezența reprezentanților părților și a
DECIZIE nr. 91 din 8 iunie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor articolului unic, punctul 1 din Legea nr. 136/1998 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 45/1997 privind înfiinţarea Societăţii Comerciale "Compania naţionala de tranSporturi aeriene române - TAROM" - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124927_a_126256]
-
a sesizat Curtea Constituțională cu exceptia de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 136/1998 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 45/1997 privind înființarea Societății Comerciale "Compania națională de transporturi aeriene române - TAROM" - Ș.A. Excepția a fost ridicată de intervenientul Romeo Iordănescu, în nume propriu și în numele Asociației Aerotehnonav - TAROM. Obiectul cauzei îl constituie acțiunea introdusă de Fondul Proprietății Private IV "Muntenia", prin care s-a cerut să se constate nulitatea absolută a hotărârii Consiliului împuterniciților mandatați ai statului din
DECIZIE nr. 91 din 8 iunie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor articolului unic, punctul 1 din Legea nr. 136/1998 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 45/1997 privind înfiinţarea Societăţii Comerciale "Compania naţionala de tranSporturi aeriene române - TAROM" - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124927_a_126256]
-
lor în motivarea excepției, sunt înregistrați la Oficiul registrului comerțului București cu acțiunile pe care le dețin și care nu le-au fost expropriate. Potrivit punctului de vedere al Guvernului, excepția de neconstituționalitate "ar putea fi considerată întemeiata numai dacă intervenienta probează că salariații Societății Comerciale lt; lt;Compania națională de transporturi aeriene române TAROM gt; gt; - Ș.A. au dobândit calitatea de acționar în condițiile legii". Această susținere are în vedere faptul că dispoziția legală atacată, prin care s-a modificat
DECIZIE nr. 91 din 8 iunie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor articolului unic, punctul 1 din Legea nr. 136/1998 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 45/1997 privind înfiinţarea Societăţii Comerciale "Compania naţionala de tranSporturi aeriene române - TAROM" - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124927_a_126256]
-
Rondeau, 1995, p. 88 Obiectul acestui capitol este să ofere o informare generală despre gestionarea schimbării de către consultanți. 1. Logicile de acțiune ale consultantului Consultantul este contractat printr-o cerință. Prin intermediul acestei cerințe se stabilește o relație între organizație și intervenientul exterior. Cerința trebuie tratată cu mult discernământ, căci, ca să preluăm expresia lui Bottin (1991), problematica exprimată de conducător este "îngustată": conducătorul are tendința de a face o prezentare tehnică. Prezentarea ascunde preocupările strategice ale solicitantului, constituie o imagine parțială a
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
identifică soluții. Face un experiment pentru a-și valida concluziile. El este un agent care se pune în serviciul unei componente a organizației. Își însușește obiectivele solicitantului. Intervine, alături de acesta, asupra populației implicate, bazându-se pe o poziție de expert. Intervenientul este cel care stăpânește cunoștințele teoretice și metodologia experimentală folosit (de notat că, în unele intervenții, Lewin a avut o practică diferită). Soluția care constă în introducerea unui sistem participativ a fost apoi generalizată, cu succese diferite. În Statele Unite, gestionarea
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
mai dificile... În cadrul unei politici centrate pe posturi, au fost implantate, de asemenea, grupuri autonome sau semi-autonome. Salariaților li se dau obiective, dar li se lasă responsabilitatea punerii în practică a organizării muncii (vezi Bergeron et al., 1979). De asemenea, intervenienții vor ieși tot mai mult dintr-o orientare strict psihologică, pentru a se apleca asupra structurilor organizaționale. Modelul lui Lawrence și Lorsch va fi foarte mult folosit. Intervenția se va înscrie în cadrul unei abordări contingente a organizațiilor. Se constată starea
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
catalizator nu este obișnuit în organizații), punerea unor condiții de colaborare (munca se efectuează la nivelul trăirii și conștientizării. Toți oamenii implicați vor fi asociați, iar refuzul unui grup de a participa va pune capăt intervenției. Orice intervenție este publică, intervenientul nu va avea nici o relație privată cu un membru al organizației: este aplicată regula de restituire). În fine, ese propus un plan precis de intervenție. El va trebui supus instanțelor reprezentative, apoi oficializat printr-un contract; • o muncă de anchetă
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
clarificat, cu ajutorul acestui citat, sensul demersului, care este acela de a utiliza formarea pentru a genera schimbări organizaționale, putem da o definișie a acestei practici: "Avem de-a face cu o intervenție sociopedagogică atunci când o persoană sau o instituție (sistem intervenient) întreține relații cu o organizație sau un subgrup dintr-o organizație (sistem client), aceste relații își au originea într-o solicitare adresată de sistemul client sistemului intervenient, iar munca întreprinsă și natura acestor relații vizează să opereze o schimbare în
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
a face cu o intervenție sociopedagogică atunci când o persoană sau o instituție (sistem intervenient) întreține relații cu o organizație sau un subgrup dintr-o organizație (sistem client), aceste relații își au originea într-o solicitare adresată de sistemul client sistemului intervenient, iar munca întreprinsă și natura acestor relații vizează să opereze o schimbare în sistemul client" (ibidem, p. 12). Dând exemplul unei intervenții pe care am efectuat-o, putem arăta specificitatea unei intervenții realizate în această logică. Nu vom putea da
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]