1,905 matches
-
umanitare, repararea bisericii din Praid, sensibilizarea autorităților luxemburgheze pentru stagii profesionale și vacante oferite copiilor merituoși din România etc.). Despre toate acestea vorbind, Ada Brumaru mânuiește cu delicatețe floreta conversației, retrăgându-se în umbră pentru a lăsa prim-planul celui intervievat. Imaginea lui se desprinde pregnant cu echilibrul, vioiciunea spiritului, refuzul confortului și nevoia de a înainta mereu în teritorii noi, cu neliniștea creatoare țintind neobosita spre desăvârșire. Prin înțelegere și complicitate Ada Brumaru oferă lui Ionel Pântea, omul și artistul
O oglindă fidelă by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17306_a_18631]
-
sau mai puțin deochiate, din economia paralelă. Elucidarea fenomenului nu e decât o chestiune de "voință politică". Se știe cu precizie că marii infractori lucrează mână în mână cu o parte a poliției. Datele lui Sandu Geamănu - "omul din subterană" intervievat de "Tele 7abc" - ar trebui să provoace o adevărată revoluție în poliția română. Nu va provoca, firește, nimic, așa cum nici sesizările presei n-au condus decât la spectaculoase mușamalizări. Pro-europenii din politică și justiție nu au defel curiozitatea să afle
Indici ai bunăstării: astăzi, pubela by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17347_a_18672]
-
femeilor care, apelînd la argumentul moral, nu au fost niciodată de acord cu această practică, si a celor care, convinse de problemă medicală, o resping după ce fie ele însele au experimentat-o, fie au tolerat-o la altele. Poziția bărbaților intervievați diferă destul de spectaculos: pentru aproape nici unul dintre cei întrebați nu e valabilă banalizarea gestului: mai toți văd în el un potențial erotic, fie explicit, si pe care il atribuie chiar femeii, fie implicit, asumat de ei înșiși că privitori. Însă
Cele trei corpuri ale femeii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17900_a_19225]
-
acela care abia ascunzîndu-se se exhiba. Este corpul erotic. Dacă plajă joacă rolul de camuflaj, atunci ea nu va reuși de fapt, susține Kaufmann, să fie un camuflaj mai bun decît vesmîntul, de pildă, mai ales un veșmînt provocator. Bărbații intervievați, desi recunosc rolul banalizator al plajei, mărturisesc de asemenea că pentru ei banalizarea nu se produce cu adevarat, cu alte cuvinte că privirea lor nu alunecă orb peste acea suprafață de piele, indiferent ce vor fi crezînd femeile. Care, în
Cele trei corpuri ale femeii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17900_a_19225]
-
de la scriitori, cei mai mulți, oameni în vârstă, informații revelatoare în legătură cu perioada în care și-au descoperit vocația pentru literatură. Sunt preferați că interlocutori autori cu vederi "de stânga", în conformitate cu așteptările oficialității, dar se fac și numeroase excepții (iată lista completă a intervievaților: Eugeniu Stefănescu-Est, Mihail Cruceanu, Iorgu Iordan, D.I. Suchianu, Scarlat Callimachi, Dumitru Murărasu, Barbu Solacolu, Henriette Yvonne Stahl, Șasa Până, George Lesnea, Virgil Gheorghiu, Ion Biberi, Romulus Dianu, Al. Dima, Tiberiu Iliescu, Radu Boureanu, Mihai Beniuc, Constantin Nisipeanu, Dragoș Vrânceanu, Virgil
După douăzeci de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18083_a_19408]
-
are și note), un eșantion reprezentativ despre gândurile unor scriitori pe marginea sensului strădaniei lor. Greu de ordonat aceste răspunsuri la ancheta Faclei din 1935 sub raport tematic. Mă voi rezumă la a menționa răspunsurile an funcție de importanță literară a intervievaților și de dimensiunea spațiului de care dispun. Astfel, de pildă, Lovinescu declară: "Nu știu dacă am mai răspuns la o astfel de ăntrebare de felul celeia ce-mi puneți, dar, ăn orice ămprejurare și oricare ar fi coloarea momentului, de
O anchetă literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17467_a_18792]
-
dialog prin corespondență; continuând cu amănuntele picante din introduceri organizate an scurte povestioare sau portrete pline de miez; an fine ăncheind cu un fel de "morală" finală foarte politicoasa, dar care circumscrie an același timp distanță specifică față de poziția celui intervievat. Cititorii se vor bucura cu siguranta citind "rândurile an care se vor preface cuvintele noastre", după cum ai spunea autoarea unui cunoscut poet londonez. Mihaela Anghelescu-Irimia, Dialoguri postmoderne, Editura Fundației Culturale Române, București, 1999, 356 pagini, 53.000 lei.
Bibliografie postmodernă în interviuri by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17499_a_18824]
-
stării de bine sunt traduse în special prin anxietatea provocată de gândul pierderii unei persoane dragi (37 la sută dintre români temându-se de acest lucru) sau prin frica de probleme personale grave de sănătate (pentru 31 la sută dintre intervievați). Patru din zece români spun că, în ceea ce privește situația lor financiară, cel mai teamă le este de situația de a ajunge în imposibilitatea de a-și plăti cheltuielile lunare, iar unul din patru consideră că pierderea locului de muncă este cea
Românilor le e frică de pierderea unei persoane dragi şi lipsa banilor () [Corola-journal/Journalistic/24831_a_26156]
-
se legitimeze. Pe legitimația recenzorului trebuie să fie notate seria și numărul buletinului de identitate astfel încât, dacă o persoană are dubii vis-a-vis de un recenzor, poate să-i ceară acestuia să se legitimeze. Recenzorii nu vor intra în locuința persoanelor intervievate decât la cererea/rugămintea acestora(locatarilor). Dacă aveți dubii, puteti sună la numărul de telefon 1741 (rețele mobile) și 021.9201 (Romtelecom). De asemenea, pentru situațiile de urgență, atât cenzorii cât și cetățenii pot apela numărul unic, 112. Toți cetățenii
RECENSĂMÂNT: Ce se întâmplă dacă NU EŞTI ACASĂ sau eşti PLECAT DIN ŢARĂ () [Corola-journal/Journalistic/24886_a_26211]
-
dintre români au o părere bună sau foarte bună despre învățământul românesc, procent cu 6 puncte mai scăzut decât anul trecut în această perioadă. În același timp, 66% dintre aceștia au o părere proastă sau foarte proastă. Dacă 43% dintre intervievați sunt de acord cu afirmația „Sistemul românesc de învățământ este unul performant”, 54% își exprimă dezacordul privind acest aspect. Cu toate acestea, aproximativ 5 din 10 români își mențin opinia conform căreia școala românească este de calitate. Cei mai mulți respondenți tind
Sondaj IRES: Românii vor examene pentru elevi şi salarii pentru profesori () [Corola-journal/Journalistic/25246_a_26571]
-
fi explicată prin măsurile de supraveghere atât de controversate de la ultima sesiune de bacalaureat. În același timp, mai ridicată este proporția celor care sunt de părere că profesorii sunt mult prea prost plătiți pentru ceea ce fac - 81%. Peste 60% dintre intervievați sunt de acord cu afirmația conform căreia orarul elevilor ar fi prea încărcat, în timp ce peste 80% își exprimă acordul cu ideea conform căreia schimbările legislative privind educația sunt prea frecvente. Peste 80% dintre români sunt de acord cu afirmația „Dotarea
Sondaj IRES: Românii vor examene pentru elevi şi salarii pentru profesori () [Corola-journal/Journalistic/25246_a_26571]
-
prea multe teme pentru acasă. Învățământul de stat se bucură de încrederea a 60% dintre respondenți, în detrimentul celui privat, aceștia fiind de acord cu afirmația „Învățământul de stat este mai bun decât cel privat”. De asemenea, trei sferturi dintre persoanele intervievate consideră că absolvenții de facultate sunt slab pregătiți, o proporție ușor mai ridicată dintre acestea exprimându-și acordul cu afirmația „Tinerii nu sunt pregătiți pentru a face față pe piața muncii” (80%). afirmația „Reînființarea școlilor profesionale sau de meserii ar
Sondaj IRES: Românii vor examene pentru elevi şi salarii pentru profesori () [Corola-journal/Journalistic/25246_a_26571]
-
pregătiți pentru a face față pe piața muncii” (80%). afirmația „Reînființarea școlilor profesionale sau de meserii ar fi o idee bună” este aproape unanim - 95%. Pe fondul percepțiilor mai degrabă nefavorabile privind sistemul educațional românesc, mai mult de jumătate dintre intervievați (56%) își exprimă acordul cu afirmația „As vrea ca fiul sau fiica mea să studieze în străinătate”. Pe de altă parte, cu afirmația „Elevii români au cunoștințe generale mai multe decât elevii din țări mai dezvoltate” sunt de acord aproape
Sondaj IRES: Românii vor examene pentru elevi şi salarii pentru profesori () [Corola-journal/Journalistic/25246_a_26571]
-
lăudați rar sau chiar niciodată la locul de muncă, iar 41,5% au afirmat că de opinia lor nu se ține cont de către colegii cu funcții înalte în luarea unor decizii importante. În același timp, peste o treime dintre cei intervievați /35,5%/ sunt convinși că, dacă șefii ar acorda mai multă atenție și timp angajaților, acest lucru ar avea un efect pozitiv asupra stării lor de sănătate. În același timp, după cum a relevat același studiu, inclusiv personalul de conducere resimte
Angajaţii lăudaţi de şefi se îmbolnăvesc mai rar () [Corola-journal/Journalistic/25428_a_26753]
-
mele, mi s-a instrucțiunile pe care le-am primit dat informații despre industria plătit o sumă mult mai mică, dar bine atunci când, la rândul meu, i-am chimică din țară, pe atunci în plin venită pentru un proaspăt imigrant. intervievat pe alții când, mai târziu, progres, mi-am strâns lucrurile și După luarea diplomei de când lucram pentru Centrul de am plecat din oraș. Când spre doctor de la Viena și obținerii Cercetări al firmei ‘Conalco’ din St. uimirea mea, l-am
Viaţa neobişnuită a unui om de ştiinţă român refugiat în Statele Unite. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Claude Mătasa () [Corola-journal/Journalistic/87_a_73]
-
mă răzbun'". Ați obținut mai multe informații de interes. Ce strategie ați folosit pentru realizarea interviului? Făcutul de interviuri este meseria mea. Am 20 de ani de presă și niște ani în care am făcut interviuri la televiziuni. Printre cei intervievați se numără și domnul Ponta și nu cred că am nevoie de vreo strategie specială. Desigur, toți politicienii reacționează într-un anumit fel la anumiți stimuli. Sunt unii care funcționează mai bine când sunt enervați , alții când sunt calmi și
Culisele interviului Victor Ciutacu-Victor Ponta. "Este primul și ultimul" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/24674_a_25999]
-
epocii. Dacă volumul are o lacună, ea stă în ecranarea excesivă cu care profesorul răspunde la întrebări. E ca și cum exercițiul psihoterapiei i-a insuflat nevoia de a se ascunde în spatele unor afirmații neutre, de aceea cititorul rămîne cu convingerea că intervievatul evită să se dezvăluie. În loc de confidențe, avem parte de răspunsuri seci, evazive în formă, sterile în conținut. Din acest motiv, Vasile Dem. Zamfirescu face impresia unui spirit mat, din care nici un impuls de spovedanie nu transpare. O natură închisă, nedispusă
Apostatul by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2469_a_3794]
-
în bugetul de cheltuieli, fiind alocată în medie suma de 397,72 lei acestei categorii de produse, comparativ cu 302,07 lei în anul 2010 și 321,09 lei în 2009. În ceea ce privește călătoriile în această perioadă, doar 15% dintre persoanele intervievate au alocat buget pentru acest tip de cheltuieli, suma medie fiind de 1.332 lei, comparativ cu 1.351 lei anul trecut și 1.312 lei în 2009. O altă categorie de cheltuieli generate de sărbătorile de iarnă este cea
STUDIU: Românii nu sunt dispuşi să cheltuie bani de Sărbători. Ce intenţii avem de Revelion () [Corola-journal/Journalistic/24233_a_25558]
-
medie fiind de 1.332 lei, comparativ cu 1.351 lei anul trecut și 1.312 lei în 2009. O altă categorie de cheltuieli generate de sărbătorile de iarnă este cea a "ieșirilor în oraș, la restaurant", pentru care persoanele intervievate intenționează să aloce, în medie, 366 de lei, comparativ cu 302 lei în 2010 și 346 lei în 2009. Cu toate că procentajul celor care intenționează să ofere cadouri cu ocazia sărbătorilor de iarnă este în ușoară creștere comparativ cu anul trecut
STUDIU: Românii nu sunt dispuşi să cheltuie bani de Sărbători. Ce intenţii avem de Revelion () [Corola-journal/Journalistic/24233_a_25558]
-
în 2009. Tipurile de cadouri pe care respondenții intenționează să le cumpere sunt articolele de îmbrăcăminte/încălțăminte (45,8%), cosmetice/parfumuri (34,8%), ciocolată/cafea (29,2%) și jucării (28,6%). Pentru cadouri de Moș Nicolae, 73,9% dintre persoanele intervievate au oferit cadouri celor dragi, suma medie cheltuită în acest scop fiind de 123,86 lei. În ceea ce privește Revelionul, 88% dintre respondenți intenționează să-l petreacă în țară, în timp ce numai 4,7% vor pleca în străinătate. Dintre aceia care vor petrece
STUDIU: Românii nu sunt dispuşi să cheltuie bani de Sărbători. Ce intenţii avem de Revelion () [Corola-journal/Journalistic/24233_a_25558]
-
stil de viață activ, își urmează tratamentul și se simte excelent. Lupta pentru schimbarea mentalității L-am întrebat pe Alin dacă are o preferință în ceea ce privește ilustrația care va însoți articolul de față pornind de la aspectul că i-am asigurat pe intervievații mei de protejarea identității. Știam ca imaginea lui este asociată cu promovarea testării HIV. Pe internet, și nu numai, se poate viziona clipul respectiv. Datoria mea era să întreb. Cu maturitarea caracteristică, Alin a spus că-mi pune la dispoziție
Clip anti-SIDA ”jucat” de un seropozitiv. Vezi cum trăiește de 22 de ani cu HIV () [Corola-journal/Journalistic/22131_a_23456]
-
deschidă prăvălioarele. Dacă primarul are știință de o mafie a buticurilor, onorabil ar fi să producă probe și să înceapă cu mafioții. * Un interviu al dlui Péter Eckstein-Kovács apărut în KRONICA a fost citat de cotidianele centrale, din cauza cîtorva fraze. Intervievatul declară că "UDMR primește nenumărate semnale conform cărora ar trebui să participe la un guvern care include PDSR". Printre aceste semnale se numără și unele venite din partea unor cancelarii europene, precum și din partea elitei intelectuale românești, că UDMR ar trebui să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16813_a_18138]
-
de o bibliotecă, te aruncă într-o zonă tulbure a enigmelor". * în același număr din iulie al Cuvîntului, un interviu cu profesorul și criticul teatral John Elsom, care a participat la Festivalul Shakespeare din Craiova. Ciudat că lipsește din prezentarea intervievatului tocmai referința cea mai importantă pentru publicul român și care ar fi lămurit și primul răspuns al lui Elsom: faptul că Editura Meridiane a publicat în 1994, în traducerea lui Dan Duțescu volumul Mai este Shakespeare contemporanul nostru?, coordonat de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16832_a_18157]
-
opinie dau răspunsuri cât se poate de inconsistente la întrebări a căror esență nu par s-o înțeleagă! Cred, de asemenea, că o astfel de întrebare trebuie coroborată cu aceea privitoare la "ținerea zilelor religioase". Doar 58 la sută din intervievați respectă sărbătorile religioase, ceea ce confirmă precaritatea ideii de încredere absolută în Biserică . Cum numai 13 la sută țin postul Paștelui, ca în multe alte cazuri se mizează pe o formă fără fond, prin valorizarea pozitivă a unei situații față de care
Xenofobia militans by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17015_a_18340]
-
sînt atît de plicticoase și de urîte încît, dacă nu ești masochist, după cîteva minute folosești telecomanda. Te pun pe fugă lipsa de telegenie a figurilor, limbajul redus și agramat al tinerilor reporteri care știu tot atîta meserie ca și intervievații lor din piață (cu deosebirea că aceștia din urmă sînt mai spontani și mai autentici), lipsa de interes a subiectelor dezlînate, aberațiile unor invitați-nimeni, care bat apa în piuă ore întregi cu fixațiile lor maladive. Multe ore pe zi ecranul
Cercul micilor teleaști by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/15818_a_17143]