16,981 matches
-
a gîndit-o în funcție de propriile sale criterii și înlăuntrul unor relații foarte clare cu pictura ca univers sensibil și ca sumă de coduri culturale. Cu acel prilej, în România literară nr. 16 din 29 aprilie -4 mai 1993, am publicat textul intitulat Grădinile lui Arcimboldo pe care îl rememorez, la rîndu-i. Așadar: Cunoscut în special ca pictor al Grădinilor suspendate, Ion Gheorghiu și-a restrîns, de peste zece ani, meditațiile și investigațiile plastice în jurul lui Arcimboldo. Aparent, și-a mutat interesul de pe spectacolul
Alin Gheorghiu sau ezitările posterității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14415_a_15740]
-
ce compensează bovaric minusul de experiență concretă. Exhibarea contradicțiilor fecunde ale sinelui feminin se face, în textul acesta, cu o autenticitate sporită, dezvăluindu-ni-se holografic ceva esențial despre iubirea erotică. În comparație cu farmecul poetic al primelor două exemple alese, proza intitulată Cameră de închiriat..., aparținînd volumului Desenuri tragice (1927) revendică, nu doar paratextual, echilibrarea de tip imanent, naturalist a balanței. Medierea creatoare a stilului indirect liber prilejuiește consemnarea cenușie, dar nu mai puțin simbolică - similară, întrucîtva, marilor ansambluri romanești - a unor
Sephora, Bianca și Sofia by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Journalistic/14429_a_15754]
-
străine de artă, pentru că nu sunt artistic rezolvate" sau, pentru că "partea cea mai bună din opera lui Pirandello este aceea în care Pirandello nu e pirandellist" țin de universul cunoștințelor ei. Ediția debutează cu o cuprinzătoare, documentată și sistematică prefață, intitulată Izabela Sadoveanu: trei decenii de critică literară, descriere a traseului întâmplărilor din viața scriitoarei, datele unei cronologii sever controlate, în care selecția este în deplină complementaritate cu întregul. Margareta Feraru formulează multiplu prezența Izabelei Sadoveanu în lumea literelor române. Prefața
Repere pentru literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14433_a_15758]
-
prin excelență asociate cu ficțiunea și narativul. în epoca actuală, modelul ficțional ajunge așadar să se impună treptat în orice tip de discurs. Din acest punct de vedere putem demonstra cu ușurință că nici textele lui Umbetro Eco din volumul intitulat Sulla letteratura, recent apărut în Italia, la Editura Bompiani, nu fac excepție, în sensul că nu le lipsește, nici pe departe, acea trăsătură relevantă din punctul de vedere al ficțiunii: calitatea de a fi demne de povestit, acea "tellability" care
Umberto Eco și literatura by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14449_a_15774]
-
să-l nesocotesc pe Nietzsche; presiunea actuală nu mă face să-l ignor pe Marx. Ca semn de neaderență la mode, i-am tratat acum împreună, chiar cu riscul de a-i contraria pe adepții amândurora." (p. 259). în studiul intitulat Sine ira et studio, în care analizează impactul în diferite epoci al Manifestului Partidului Comunist al lui Marx și Engels, autorul se va explica chiar mai bine, cât privește metoda: "...caut să aprofundez tocmai raportarea textului la contexte." O dată cu studiul
Lupta eruditului cu sub-înțelesurile by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14459_a_15784]
-
Gheorghe Grigurcu Poetul și editorul Vasile Igna ne oferă o surpriză sub chipul volumului intitulat metaforic Subteranele memoriei și subintitulat explicativ Pagini din Rezistența Culturii 1944-1954. Aparținînd unei generații ce s-a ivit în viața intelectuală românească după 1965, autorul s-a iluzionat, precum destui alții (nu și subsemnatul!), că așa-zisa "destindere" însemna începutul
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
de generații în pace, politologul Jan Gross, profesor la New York University, pune în discuție însuși constructul identitar al Poloniei postbelice, al cărui nucleu de rezistență îl constituie rolul de eternă victimă a națiunii, de-a lungul întregii sale istorii. Cartea, intitulată Vecini, a declanșat discuții aprinse în societatea poloneză și chiar peste continente (culminînd cu schimbul de scrisori dintre Leon Wieseltier și Adam Michnik, apărut în The New Republic și publicat deja în românește), ea reclamînd în fapt o redefinire a
Antisemitism și inginerie socială by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14456_a_15781]
-
Constantin Țoiu Două texte găsite pe computer la rubrica Cisse-Doc pe care nu o folosea decât Dora. Fragmente de proză pe care nu le știam și care mă atacă pe neașteptate... Primul intitulat ca mai sus. Al doilea, Psihodrama. Crâmpeie frenetice. Primul: Încerc să o înlocuiesc pe Maria cu imaginea care-i seamănă mult și care-mi aparține. Trebuie s-o fac să existe, clipă de clipă, cu mine. E de ajuns să
Mănușile de iarnă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14522_a_15847]
-
atenție. Nora Iuga, care este bursiera Academiei pînă la finele lunii decembrie, a citit din volumul de poeme Autobuzul cu cocoșați, în română. Traducerea în germană, a fost făcută de Ernest Wichner care a citit și două proze din volumul intitulat Fotografii vechi, povestiri, realizat în urma unei călătorii la Plovdiv. Iar Herta Müller a prezentat și citit cîteva poeme-colaj din volumul intitulat, în traducere aproximativă, În coc locuiește o doamnă. Scriitoarea, care se numără printre candidații la Premiul Nobel pentru Literatură
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]
-
în română. Traducerea în germană, a fost făcută de Ernest Wichner care a citit și două proze din volumul intitulat Fotografii vechi, povestiri, realizat în urma unei călătorii la Plovdiv. Iar Herta Müller a prezentat și citit cîteva poeme-colaj din volumul intitulat, în traducere aproximativă, În coc locuiește o doamnă. Scriitoarea, care se numără printre candidații la Premiul Nobel pentru Literatură, lucrează în prezent intens la acest tip de poeme. Un interviu pe care mi l-a acordat cu prilejul întîlnirii la
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]
-
1947: "în editura Vatra, a apărut de curând romanul tânărului romancier Dinu Pillat, intitulat "Moartea cotidiană". D. Dinu Pillat nu este un debutant în epoca noastră. D. Dinu Pillat a mai tipărit, acum câțiva ani, încă o carte: un roman intitulat " Tinerețe ciudată", care a însemnat mai mult decât un "debut fericit", ci o adevărată consacrare literară. Suntem siguri că noua lucrare literară a d-lui Dinu Pillat va confirma toate speranțele mărturisite atunci de critica literară, ca și de publicul
O restituire by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/14520_a_15845]
-
roman al lui Dinu Pillat, pe care o propun celor interesați de felul cum a fost percepută Moartea cotidiană la scurt timp după apariție. Cu aproape patru ani în urmă, d. Dinu Pillat a debutat, în literatură, cu un roman intitulat "Tinerețe ciudată". Nu știm întru cât a justificat înâia carte a d. Dinu Pillat, primirea care i s-a făcut, deoarece nu am citit până azi "Tinerețe ciudată". De bună seamă, critica a pus atunci frumoase speranțe în scrisul tânărului debutant
O restituire by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/14520_a_15845]
-
a făcut, deoarece nu am citit până azi "Tinerețe ciudată". De bună seamă, critica a pus atunci frumoase speranțe în scrisul tânărului debutant. Si e drept să ne închipuim acest lucru, căci astăzi, după lectura celui de-al doilea roman intitulat " Moartea cotidiană", ne dăm seama că ne găsim în fața unui scriitor de frumoase resurse spirituale. într-adevăr, d. Dinu Pillat posedă toate elementele trebuitoare pentru a construi un roman. Si nu un roman oarecare, alcătuit la întâmplare și din orice
O restituire by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/14520_a_15845]
-
dictu - proletcultist sau "realist socialist", ci, în tinerețe, doar un vag gauchist pe meridiane galice. Volumul d-lui Șora, Du Dialogue intérieur. Fragment d'une Antropologie Metaphysique, editat la Gallimard, în 1947, i-a provocat un regret, transpus în textul intitulat Cuvînt după o jumătate de secol, care a însoțit traducerea românească a scrierii, apărută la Humanitas, în 1995. Este republicat în cartea de dialoguri cu filosoful, realizată de Sorin Antohi, Mai avem un viitor?, care ne prilejuiește comentariul de față
La antipod, Mihai Șora (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14518_a_15843]
-
s-a născut imnul național francez. Conceput inițial ca un cântec patriotic de ofițerul genist, dar și compozitorul Claude Joseph Rouget de Lisle (1760 mai 10, Lons-le-Saunier - 1836 iun. 26, Choisy-le-Roi), prin 1792, pe când se afla cu garnizoana în Strasbourg, intitulat " Chant de guerre de l'armée du Rhin" a devenit mai târziu, imnul amintit sub numele de "La Marseillaise". Primul imn național român s-a născut prin 1861 (deci sub domnia lui Al. I. Cuza) și a fost realizat de
Imnul național - pagini de istorie by Mihai Apostol () [Corola-journal/Journalistic/14536_a_15861]
-
o relație imaginară unele cu altele, mai mult sau mai puțin clară, și l-au împins pe spectator la invenție dincolo de text. Au existat în acest an trei secțiuni de filme în concurs: una internațională, o alta pentru producțiile românești, intitulată "Made in Romania" - și, în fine, o rubrică specială dedicată Balcanilor, în care au predominat filmele despre conflictele din ex-Iugoslavia (cu deosebire cele din Bosnia și Kosovo). Premiul pentru cel mai bun documentar la secțiunea românească a fost acordat, ex-aequo
Orele astrale ale Sibiului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14554_a_15879]
-
Și altă conducere. Numărul pe octombrie e plin de ecourile Festivalului "Zile și Nopți de Literatură" din 20-24 septembrie de la Neptun. Urăm colegilor noștri o viață lungă în noile straie publicistice. *ACADEMIA CAȚAVENCU editează, cu sprijinul Fundației Anonimul, publicația lunară intitulată DECI. În numărul 2 (bine conceput, ca și primul), dăm de o Listă a lui Pleșu. Nu, nu Pleșu de la C.N.S.A.S. Așa că lista nu e de securiști. E de personalități culturale din toate literaturile și din toate timpurile. Revista
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14585_a_15910]
-
răspândită în volumul de față o constituie jocurile de cuvinte, cunoscutele jocuri cu cratima, în care sensuri consacrate, puternic vehiculate, dar pietrificate, deraiază prin înserarea unei cratime subversive, propunând o perspectivă neașteptat de nouă și de actuala. Este cazul eseului intitulat dia/di, în care autorul citește cuvântul "dialog" în două sensuri opuse: "unul provenind din dia-logos - dinamică vorbei și a gândirii; celălalt, prin falsă etimologie, din di-alogos - amuțirea reciprocă a gândirii celor doi care își reprezintă opiniile. Voi păstra "dialog
Caragiale - "Jurnal" exegetic by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14593_a_15918]
-
agresivitate extremă a "condeiului" ("Condeiul se ucide cu condeiul. N-ai putere, s-a terminat, victoria nu va fi a ta", Troparele zilei), instituind o adevărată etică a permisibilului de natură agresivă - dezvoltată într-un pamflet programatic, cum este cel intitulat Permis și nepermis (" Totul este permis, căci nimic nu poate, într-o minte liberă, să fie interzis") sau în cel mai cunoscut dintre textele argheziene ce trimit direct înspre o poetică a pamfletului, în Pamfletul, publicat în Lumea, 1925. Pamfletul
Pamfletul arghezian (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14596_a_15921]
-
extraordinarul întâmplărilor narate. Absolventă a Facultății de Filozofie din București, profesor, psiholog și apoi cercetător științific, autoarea părăsește țara în 1991 și se stabilește în Londra, loc în care debutează suita de aventuri spirituale care fac obiectul jurnalului de față intitulat misterios și provocator: Timpul meschin sau între-timpul (aluzie la sintagma englezească "mean-time" care înseamnă atât "între timp", cât și "timp meschin"). Pornită într-o îndrăzneață odisee personală, eroina paginilor jurnaliere se dezvăluie progresiv (cititorilor) prin experiențele care o marchează și
Povestea unor experiențe by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/14619_a_15944]
-
desfășurat în orașul Chiba și, parțial, la Tokio în perioada 22-25 august 2000. Chiba-University, care a găzduit lucrările, a fost și principalul lor sponsor, alături de Societatea Dostoievski din Japonia și multe alte organizații ministeriale, științifice, fundații și asociații. Realizatorii volumului intitulat XXI vek glazami Dostoievskogo: perspectivî celovecestva (Moscova, 2002) sînt profesorul Toyofusa Kinocrapa, președinte al Asociației Dostoievski din Japonia, editor-antologator, și Karen Stepanian, secretar al Asociației Dostoievski din Rusia - redactor. Participanții au venit din zeci de țări din Europa, America, Asia
Dostoievski și civilizația japoneză by Albert Kovacs () [Corola-journal/Journalistic/14636_a_15961]
-
expresie mai individualizată și o tratare a textului în spirit umanist. Brahms îi studia pe compozitorii neerlandezi. Harvey pare a avea în comun cu Messiaen transcendența mesajului muzical, indiferent dacă autorul acestuia e budist, respectiv catolic. în cele două piese intitulate Hidden Voice (1995, 1999), expresia densă, concentrată și aforistică părea mai grăitoare decât complexitatea unei piese lungi ca The Wheel of Emptiness (1997). Ansamblul englez Sinfonia 21 (care a colaborat timp îndelungat cu Harvey) demonstrează o competență indiscutabilă; dirijorul Martyn
Jurnal berlinez - Octombrie între vechi și nou by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14631_a_15956]
-
tur de scrutin, cu șase voturi: Pascal Quignard, pentru Les ombres errantes, primul din cele trei volume publicate deodată în această toamnă la Ed. Grasset și care, împreună cu celelalte două, Sur le jadis și Abîmes, constituie inaugurarea unei vaste serii intitulate Dernier Royaume. Spre deosebire de romanele premiate în alți ani, adresate marelui public și vîndute în sute de mii de exemplare, alegerea de anul acesta e mai "elitistă". Președinta juriului, Edmonde Charles-Roux, a admis că Pascal Quignard este un scriitor inclasabil, dar
Premiile toamnei franceze by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14611_a_15936]
-
ocupa de Tristan Tzara, iarăși cu multe fotografii rare. De pus la colecție. l DILEMA a ajuns la numărul 500. Asta înseamnă ceva mai puțin de un deceniu. Pe ultima pagină, directorul fondator, dl Andrei Pleșu, publică un spiritual editorial intitulat "Dilema eternei tranziții". Ideea responsabilului de număr care semnează R.C. (cin' să fie? cin' să fie?) este de a sărbători aniversarea solicitînd cititorilor revistei un răspuns la întrebarea: "Vă mai place ceva pe lumea asta?" Textele sînt epatante. Cititorii scriu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14665_a_15990]
-
se datorează stilului liber al expunerii, ori ambiției de a câștiga un public-țintă cât mai larg, atunci prețul plătit de un autor altfel intuitiv și documentat este, categoric, prea mare. În ediție românească, biografia lui Frank McLynn are două volume, intitulate "Prin abisurile minții", respectiv "Un guru al epocii moderne". Editura Lider se poate lăuda că a obținut drepturile de editare în chiar anul de apariție al versiunii originale - cititorul român neputând afla, cu toate acestea, când a apărut efectiv cartea
Vremurile autorilor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14646_a_15971]