126 matches
-
și nordul Maramureșului istoric, care, împărțind același destin, vor să-și aducă contribuția la propășirea culturală a românilor din Ucraina. Scopul nostru comun - aflăm din Precuvântare - constă în valorificarea trecutului istoric, tezaurului folcloric și moștenirii literare dintr-o vastă regiune intracarpatică. Așezând această modestă punte între Nordul Bucovinei și nordul Maramureșului istoric, pornim, cu icoana lui Eminescu în Inimă, la un drum, încă anevoios, ce duce spre realizarea unității spirituale a românilor din Ucraina.” În cuprins, date despre Gh. Hurmuzache, despre
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
români, întâlnim formarea unor formațiuni politice sub formă de cnezate și voievodate, atât în Transilvania, cât și în afara arcului carpatic. În Transilvania, ducii (voievozii) români s-au luptat cu ungurii, respingând pentru o vreme încercările acestora de a cuceri teritoriul intracarpatic. La Est și la Sud de Carpați, se exercita o stăpânire nominală a pecenegilor, urmată de aceea a cumanilor și, după 1241, de stăpânirea tătarilor. Florin Constantiniu și H. H. Stahl s-au întrebat dacă a existat o fărâmițare prefeudală
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
simbol al înfrângerii dacilor, despre însușirea de către daci a limbii romanilor, despre... Câți, din populația țării, știm că Dacia ocupată de romani la anul 106 n-a fost decât teritoriul care este astăzi Banatul, Oltenia și Ardealul propriu-zis, adică teritoriul intracarpatic? Că Moldova întreagă, inclusiv cea dintre Nistru și Prut, Muntenia, dar și Crișana și Maramureșul au continuat să formeze Dacia liberă, că dacii liberi, Carpii - care populează teritoriile cu mormintele lor - , cei care au dat întotdeauna de furcă romanilor din
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
presei catolice românești și la politica Vaticanului cu privire la mijloacele de comunicare în spațiul românesc. De asemenea, autorul reușește să justifice restrângerea temei doar la România Vechiului Regat, omițând din rațiuni de întindere a cercetării, dar și pentru că în sine teritoriul intracarpatic reprezintă un caz particular, sub aspect etnic (cu o minoritate maghiară puternică și activă) sau chiar intraconfesional (cu existența greco-catolicilor, care aveau o puternică individualitate și propria lor presă) Transilvania. b. Primul capitol, Biserica Catolică și mijloacele de comunicare socială
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
funciar și potențialul agricol. Zone de productie agricolă. Potențialul turistic natural și cultural-istoric al României. Regiuni și centre turistice. Comerțul. 4. Geografia regională a României. Caracterizarea complexă a unităților și subunităților geografice de ordinul I și ÎI. Carpații și depresiunile intracarpatice, Depresiunea Transilvaniei, Subcarpatii, Dealurile Vestice, Podișul Moldovei, Podișul Getic, Podișul Dobrogei, Litoralul românesc al Mării Negre, Câmpia Română, Câmpia de Vest, Delta Dunării. III. GEOGRAFIA CONTINENTELOR Trăsături geografice ale continentelor (Europa, Asia, Africa, America de Nord și de Sud, Australia și Oceania); unități
ORDIN nr. 5.462 din 14 noiembrie 2005 privind programele valabile pentru concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172186_a_173515]
-
de platformă. Evoluția geotectonica prealpina a vorlandului carpatic. Platformă Moldoveneasca. Platformă Scitica, Platforma Europei Centrale, Platforma Moesică: alcătuire și structura. 2. Orogene. Orogenul Nord-Dobrogean. Orogenul Carpatic: Dacidele interne, Transilvanidele, Pienidele, Dacidele mediane, Dacidele externe, Dacidele marginale, Moldavidele, avanfosa și depresiunile intracarpatice. Carpații în contextul geotectonic al catenelor alpine din Europa. METODICA PREDĂRII GEOLOGIEI 1. Obiectul și importanța metodicii predării geologiei 1.1. Definiția didacticii geologiei 1.2. Relațiile geologiei cu științele psihopedagogice 1.3. Legăturile dintre geologie că știința și obiect
ORDIN nr. 5.462 din 14 noiembrie 2005 privind programele valabile pentru concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172186_a_173515]
-
funciar și potențialul agricol. Zone de productie agricolă. Potențialul turistic natural și cultural-istoric al României. Regiuni și centre turistice. Comerțul. 4. Geografia regională a României. Caracterizarea complexă a unităților și subunităților geografice de ordinul I și ÎI. Carpații și depresiunile intracarpatice, Depresiunea Transilvaniei, Subcarpatii, Dealurile Vestice, Podișul Moldovei, Podișul Getic, Podișul Dobrogei, Litoralul românesc al Mării Negre, Câmpia Română, Câmpia de Vest, Delta Dunării. III. GEOGRAFIA CONTINENTELOR Trăsături geografice ale continentelor (Europa, Asia, Africa, America de Nord și de Sud, Australia și Oceania); unități
PROGRAME din 14 noiembrie 2005 valabile pentru concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172538_a_173867]
-
de platformă. Evoluția geotectonica prealpina a vorlandului carpatic. Platformă Moldoveneasca. Platformă Scitica, Platforma Europei Centrale, Platforma Moesică: alcătuire și structura. 2. Orogene. Orogenul Nord-Dobrogean. Orogenul Carpatic: Dacidele interne, Transilvanidele, Pienidele, Dacidele mediane, Dacidele externe, Dacidele marginale, Moldavidele, avanfosa și depresiunile intracarpatice. Carpații în contextul geotectonic al catenelor alpine din Europa. METODICA PREDĂRII GEOLOGIEI 1. Obiectul și importanța metodicii predării geologiei 1.1. Definiția didacticii geologiei 1.2. Relațiile geologiei cu științele psihopedagogice 1.3. Legăturile dintre geologie că știința și obiect
PROGRAME din 14 noiembrie 2005 valabile pentru concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172538_a_173867]
-
specifică pe teritoriul României. Carpații Românești se extind ca un inel, care închide o mare depresiune în centrul țării, a Transilvaniei. Sunt munți cu altitudine mijlocie, fragmentați (de văi transversale total sau parțial) și prezintă un număr însemnat de depresiuni intracarpatice (cu diferite geneze), cu un spectaculos etaj alpin, cu pașuni alpine, cu întinse suprafețe de eroziune. Acești munți au fost, din cele mai vechi timpuri, loc de retragere și de adăpost al populației pe timpul invaziilor străine. Datorită caracteristicilor locale, au
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
descoperite de-a lungul timpului prin săpături arheologice. Au fost scoase la iveală unele substrucții de ziduri, țigle române și elemente ceramice pentru paviment în formă de 8, dovedind că pe cuprinsul localității au existat așezări rurale din Dacia română intracarpatica. Denumirea satului provine se pare de la un drum ! De fapt e vorba de o ulița îngustă formată pe vremea castrului român de la Brâncovenești,unde "se înglobează mai multe așezări rurale" și unde niște "urme de zidarii și diferite obiecte de
Maiorești, Mureș () [Corola-website/Science/300587_a_301916]
-
aproape peste tot, nivelul hidrostatic al fântânilor. Prin perimetrul Biborțeni trece, pe direcția NE-SV, pârâul Baraolt, care are un debit considerabil pe tot parcursul anului. Regimul hidrologic al zonei este tipic continental temperat, cu variațiuni ce caracterizează zona depresiunilor intracarpatice. Pârâul Baraolt este un curs de apă tipic montan, și are o lungime de 31 de km. Izvorăște din Munții Harghitei de sud, având un bazin collector cu o suprafață de alimentare de 224 km², și se varsă în râul
Biborțeni () [Corola-website/Science/300371_a_301700]
-
determină vânturi din direcția V, aducătoare de precipitații, în special primăvara și toamna; - Ciclonul Mediteranean, care determină vânturi din direcția SV, care aduc o masă mare de aer cald și relativ uscat. În zona Biborțeni există o microclimă caracteristică depresiunilor intracarpatice, în care se constată frecvent fenomenul de inversiune de temperatură. În zonele cu altitudini joase este mai frig, iar spre vârfurile munților, mai aproape de razele soarelui, este mai cald.
Biborțeni () [Corola-website/Science/300371_a_301700]
-
al purtării portului popular. În perioada interbelică, localitatea Barcani s-a bucurat de activitatea cercului cultural al ASTREI, de programele culturale și artistice organizate de către această instituție. Îndeosebi formațiile locale de teatru popular laic în limba română, în satele arcului intracarpatic au avut o influență benefică, datorate și vecinătății Brașovului. "Trupele de actori erau constituite, de regulă, din tineri săteni și elevi, iar repertoriul era format din scenete și piese de teatru într-un act cu conținut moralizator. Spectacolele de teatru
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
Prima dată a fost înfrânt și și-a pedepsit soldații punându-i să doarmă cu capul la picioarele nevestelor. A doua oară și-a luat revanșa. Regatul sau este localizat la granița cu Moldova, locuită de bastarni, fie în zona intracarpatica, în sud-estul Transilvaniei. Se crede că a domnit prin jurul anului 179 i.en. Trogus Pompeius mai menționează încă un rege: Rubobostes. În 229-228 i.en., românii au pătruns în Peninsula Balcanică sub pretextul că ilirii conduși de regina Teuta periclitau
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
întîlnește prin ape stagnante, puțin adînci, cu fund mîlos. Unii lobi ai frunzelor se transformă în capcane, adaptate la prinderea unor mici animale acvatice. Drosera rotundifolia L. (roua cerului) este o specie sporadică prin sfagnete, în regiuni montane și depresiuni intracarpatice, cu frunze în rozetă bazală, care prezintă tentacule glandulifere (secretă lichid proteolitic). Genuri exotice: Dionea sp., Drosophyllum sp. Cuprinde plante cu flori bisexuate, actinomorfe, fiind grupate în panicule, raceme, umbele sau cime. cu polenizare entomofilă, rar anemofilă. Floarea este ciclică
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
unui cuptor de ars ceramică din așezarea de meșteri olari de la Ceala. Aceasta a funcționat în perioada secolelor III - V, producând veselă pentru toate comunitățile așezate în Câmpia Aradului (sarmați, daci, germanici). O ampla frescă prezintă situația geo-politică a spațiului intracarpatic de la cumpăna veacurilor X - XI. Materialul arheologic etalat ilustrează primele incursiuni militare maghiare (inventarul mormintelor de cavaleri unguri de la Siclău) și rezistența formațiunilor politico-militare românești (descoperirile din cetatea de pământ de la Arad-Vladimirescu). Primele informații scrise despre realitățile din zona arădeană
Complexul Muzeal Arad () [Corola-website/Science/302483_a_303812]
-
Depresiunea Brașov este o depresiune intracarpatică de origine tectono-erozivă, situată pe râul Olt și afluenții săi: Bârsa și Râul Negru. Este limitată de Munții Bodoc și Baraolt la nord, de Munții Ciucaș, Bârsei, Bucegi și Piatra Craiului la sud, de Munții Vrancei la est și Perșani
Depresiunea Brașovului () [Corola-website/Science/303745_a_305074]
-
zonă a orașului, cu aspect mai mult rural, este constituită în special din case mici construite de-a lungul unor străzi înguste, cu grădini pe partea dinspre munți. Ansamblul urban cu acest nume este monument istoric, cu codul . În teritoriile intracarpatice, „Șcheii” sunt înregistrați de cancelaria maghiară ca simple toponime românești, nu ca realități etnice vii. „Schei” (șcheau) mai era folosit pentru a denumi cartiere de credincioși de rit slavon. De-a lungul timpului localitatea a fost menționată sub diferite nume
Șcheii Brașovului () [Corola-website/Science/304043_a_305372]
-
hidrocarburi, exploatate în zona Barcăului. Foste masive montane s-au scufundat treptat și au fost acoperite de materiale sedimentare transportate de râuri; acestea formează în partea de nord o punte de legătură între Carpații Occidentali și Carpații Orientali numită "Jugul intracarpatic". Acesta este alcătuit din culmi cristaline precum Dealul Preluca, Dealul Codrului, Dealul Prisnel, Dealul Mare. Dealurile de Vest pătrund în spațiul montan occidental prin depresiuni golf: pe valea Crișului Repede, depresiunea Vad-Borod, pe valea Crișului Negru, depresiunea Beiuș, pe valea
Dealurile de Vest () [Corola-website/Science/312488_a_313817]
-
colinar, de unde și denumirea de "colinară" și este mărginită de cele trei ramuri carpatice: Carpații Orientali (în nord și est), Carpații Meridionali (în sud) și Carpații Occidentali (în vest). Spre nord-vest contactul cu Dealurile de Vest se face prin intermediul Jugului intracarpatic. Succesiv evoluției și în contextul structurii geologice, este alcătuită din doua zone relativ concentrice. A început să funcționeze ca o arie de sedimentare după tectogenezele de la sfârșitul Cretacicului (austrică, laramică). Structura geologică prezintă două unități: Are aspect general de "platou
Depresiunea colinară a Transilvaniei () [Corola-website/Science/312480_a_313809]
-
șasea între comunele județului), ocupă o poziție central-estică în cadrul județului Sălaj, la contactul a patru unități de relief importante: Culoarul Someșului, Dealurile Șimișna-Gârbou, Depresiunea Almaș-Agrij și Culmea Prisnelului. Din punct de vedere fizico-geografic comuna este situată la est de "jugul intracarpatic" (Munții Meseș-Dealul Dumbrava-Culmea Prisnelului). Dealurile Simișna-Gârbou ce alcătuiesc cea mai mare parte a comunei sunt reprezentate doar prin terminația lor nordică, care înclină treptat în această direcție către culoarul larg terasat al Someșului, către care se deschide și Depresiunea Almaș-Agrij
Comuna Surduc, Sălaj () [Corola-website/Science/310746_a_312075]
-
se alătură românii din alte regiuni, preponderent din Principatul Moldovei. Dacă onomastică arată existența unui substrat semnificativ de coloniști din sudul spațiului românesc, aflat într-un contact strâns cu zona Balcanilor (Dragan, Prodan, Serbul), lexicul oferă suficiente exemple de influențe intracarpatice. Ex.: "drot(=sârmă)", preluat de maghiari din germană, "mină" cu sens de beci săpat adânc în pământ, un termen adus, probabil, dintr-o zonă muntoasă cum este Ardealul; în același timp numeroase cuvinte cu "„ghe”" sau "„ghi”" sunt pronunțate ca
Nezavertailovca, Stînga Nistrului () [Corola-website/Science/305123_a_306452]
-
Borșa să renunțe la funcția voievodală în favoarea lui Apor Pec. Revenit în fruntea voievodatului în 1284, Roland Borșa a înfruntat invazia tătară din iarna anului 1285, căreia transilvănenii i-au făcut față în mod onorabil. Pentru a putea guverna provincia intracarpatică, Roland Borșa a numit un vicevoievod din ramura transilvăneană a familiei sale, Ladislau Borșa de Sânmărtin. În timpul său s-a afirmat în Transilvania regimul congregațional, sistem de guvernare impus de nobilimea stăpânitoare de pământuri. Cea dintâi congregație a nobililor ardeleni
Roland Borșa () [Corola-website/Science/305526_a_306855]
-
fără "l"), având 1799 m. În Postăvaru există 30 de trasee alpine omologate cu grade diferite de dificultate. Munții Postăvarul fac parte din Carpații de Curbură, alcătuind împreună cu Masivul Piatra Mare grupul de Munți ai Bârsei. Sunt localizați între depresiunea intracarpatică a Brașovului, deasupra căreia se înalță cu peste 1.200 m și versantul nordic abrupt al Masivului Bucegi. Munții Postăvaru sunt cuprinși între următoarele coordonate: 45°29'47" și 45°39'45" latitudine nordică și între 25°39'44" și
Masivul Postăvarul () [Corola-website/Science/306311_a_307640]
-
a probei supreme (moartea inițiatică), după vechi cutume pastorale. De-a lungul istoriei exegetice, s-au distins trei filoane principale din care cercetătorii au presupus că s-a zămislit : mitic, religios și etnografic. Cântecul mioritic s-a zămislit în regiunea intracarpatică a României, între Moldova și Transilvania, în zona etnografică Mănăstirea Cașin, Bacău. Istoricii afirmă că acțiunea propriu-zisă a avut între punctul numit „Înțărcătoarea” (loc cunoscut pentru cabana Gheorghe Maurer și Păstrăvăria Înțărcătoarea) și muntele Zboina Verde, cunoscut pentru poienile sale
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]