107 matches
-
înspăimântător în vis. Putem recunoaște aici rezultatul unei introiecții reușite a imaginii paterne, care iese la iveală cu ocazia unui vis, reflectare vie a lumii interne a pacientului, ea fiind și la originea unei realizări profesionale pozitive. Dar intensitatea acestei introiecții, care, din punct de vedere moral, apasă realmente greu pe umerii ofițerului, se exprimă prin greutatea acestei piramide resimțite fizic de subiect în timpul visului. De aici rezultă că în procesul de introiecție, severitatea amiralului-supraeu a mers mână în mână cu
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
originea unei realizări profesionale pozitive. Dar intensitatea acestei introiecții, care, din punct de vedere moral, apasă realmente greu pe umerii ofițerului, se exprimă prin greutatea acestei piramide resimțite fizic de subiect în timpul visului. De aici rezultă că în procesul de introiecție, severitatea amiralului-supraeu a mers mână în mână cu construirea ofițerului-eu care încearcă să-și reprime pulsiunile, de unde suferința psihică exprimată prin această strivire între dorințe și interdicții și necesitatea - ce se face rapid resimțită - de a se elibera de această
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
severitatea amiralului-supraeu a mers mână în mână cu construirea ofițerului-eu care încearcă să-și reprime pulsiunile, de unde suferința psihică exprimată prin această strivire între dorințe și interdicții și necesitatea - ce se face rapid resimțită - de a se elibera de această introiecție oarecum stânjenitoare. Relațiile cu alte mecanisme de apăraretc "Relațiile cu alte mecanisme de apărare" Am subliniat deja interacțiunea constantă a introiecției cu proiecția, interacțiune care constituie lumea internă și dă formă imaginii realității externe, de-a lungul întregii vieți. Aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
această strivire între dorințe și interdicții și necesitatea - ce se face rapid resimțită - de a se elibera de această introiecție oarecum stânjenitoare. Relațiile cu alte mecanisme de apăraretc "Relațiile cu alte mecanisme de apărare" Am subliniat deja interacțiunea constantă a introiecției cu proiecția, interacțiune care constituie lumea internă și dă formă imaginii realității externe, de-a lungul întregii vieți. Aceasta nu înseamnă însă că se produce o răsturnare între ceea ce este proiectat și ceea ce este introiectat, ci pur și simplu că
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
declanșează un travaliu substitutiv de interiorizare. O asemenea transformare a obiectului extern în obiect intern presupune producerea unei sciziuni, care este tocmai mecanismul clivajului. Conform schemei deja clasice, ceea ce se proiectează în afară este ceva neplăcut, iar ceea ce este supus introiecției ține de plăcere. „Cum ajunge să iubească un obiect, îl și adoptă ca parte a eului său” (Ferenczi, 1909/1968). „Iată vocația obiectului extern (...), să devină un obiect intern, un «tovarăș interior»” (Sandler, 1985/1989). Din acest motiv, în travaliul
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
iubească un obiect, îl și adoptă ca parte a eului său” (Ferenczi, 1909/1968). „Iată vocația obiectului extern (...), să devină un obiect intern, un «tovarăș interior»” (Sandler, 1985/1989). Din acest motiv, în travaliul progresiv de internalizare propriu vieții psihice, introiecția este prima etapă a unui proces mai complex ce conduce la identificare, definită ca un mod de a-ți apropria calitățile celuilalt și vizând o îmbogățire a eului. Variantele identificării (identificarea proiectivă, identificarea cu agresorul) țin mai curând de o
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
cu agresorul) țin mai curând de o utilizare defensivă a mecanismului. Această legătură cu identificarea este la originea a numeroase confuzii (A. Freud, în Sandler, 1985/1989). Pornind de la procesul de clivaj și de la modurile de apărare primară care sunt introiecția și proiecția, refularea va putea lupta și ea împotriva pulsiunilor distructive. Cu alte cuvinte, mecanismul introiecției este o verigă esențială în construirea și evaluarea eului în strânsă legătură cu modelul apărării prin interiorizare. Semnificația pentru patologietc "Semnificația pentru patologie" „Maladiile
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
la originea a numeroase confuzii (A. Freud, în Sandler, 1985/1989). Pornind de la procesul de clivaj și de la modurile de apărare primară care sunt introiecția și proiecția, refularea va putea lupta și ea împotriva pulsiunilor distructive. Cu alte cuvinte, mecanismul introiecției este o verigă esențială în construirea și evaluarea eului în strânsă legătură cu modelul apărării prin interiorizare. Semnificația pentru patologietc "Semnificația pentru patologie" „Maladiile introiecției” sunt provocate de carențe sau excese în utilizarea acestui proces. Întrucât introiecția presupune în primul
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
și proiecția, refularea va putea lupta și ea împotriva pulsiunilor distructive. Cu alte cuvinte, mecanismul introiecției este o verigă esențială în construirea și evaluarea eului în strânsă legătură cu modelul apărării prin interiorizare. Semnificația pentru patologietc "Semnificația pentru patologie" „Maladiile introiecției” sunt provocate de carențe sau excese în utilizarea acestui proces. Întrucât introiecția presupune în primul rând integrarea unui obiect recipient, carențele holding-ului matern vor antrena distorsiuni în capacitatea copilului de a interioriza un obiect bun (Duez, 1992). E de la
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
alte cuvinte, mecanismul introiecției este o verigă esențială în construirea și evaluarea eului în strânsă legătură cu modelul apărării prin interiorizare. Semnificația pentru patologietc "Semnificația pentru patologie" „Maladiile introiecției” sunt provocate de carențe sau excese în utilizarea acestui proces. Întrucât introiecția presupune în primul rând integrarea unui obiect recipient, carențele holding-ului matern vor antrena distorsiuni în capacitatea copilului de a interioriza un obiect bun (Duez, 1992). E de la sine înțeles că obstacolele survenite în încorporare nu fac decât să bareze
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
primul rând integrarea unui obiect recipient, carențele holding-ului matern vor antrena distorsiuni în capacitatea copilului de a interioriza un obiect bun (Duez, 1992). E de la sine înțeles că obstacolele survenite în încorporare nu fac decât să bareze calea procesului introiecției și utilizării sale într-o situație de angoasă (Rosenfeld, 1960/1976). Ne gândim aici la toate problematicile corporale ca anorexia, bulimia sau conduitele de dependență. „Am luat acest produs deoarece voiam să fiu sigur că mă distrug într-adevăr pe
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
într-adevăr pe dinăuntru”, spune un toxicoman care evocă ultima sa tentativă de suicid prin ingestia de permanganat de potasiu, echivalent ca efect cu soda caustică (Chartier, 1993). Pulsiunea de moarte atacă aici de la rădăcină activitatea de încorporare. Distincția între introiecția în eu și introiecția în supraeu (Heimann, 1952/1980) permite detectarea diferitelor patologii introiective. Un copil care ar recurge fără discriminare la introiecție ar rămâne, în opinia lui Heimann, „o cochilie plină de roluri și de imitare”, fără a fi
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
spune un toxicoman care evocă ultima sa tentativă de suicid prin ingestia de permanganat de potasiu, echivalent ca efect cu soda caustică (Chartier, 1993). Pulsiunea de moarte atacă aici de la rădăcină activitatea de încorporare. Distincția între introiecția în eu și introiecția în supraeu (Heimann, 1952/1980) permite detectarea diferitelor patologii introiective. Un copil care ar recurge fără discriminare la introiecție ar rămâne, în opinia lui Heimann, „o cochilie plină de roluri și de imitare”, fără a fi capabil să-și construiască
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
cu soda caustică (Chartier, 1993). Pulsiunea de moarte atacă aici de la rădăcină activitatea de încorporare. Distincția între introiecția în eu și introiecția în supraeu (Heimann, 1952/1980) permite detectarea diferitelor patologii introiective. Un copil care ar recurge fără discriminare la introiecție ar rămâne, în opinia lui Heimann, „o cochilie plină de roluri și de imitare”, fără a fi capabil să-și construiască personalitatea, cum bine a subliniat Winnicott folosind noțiunea de „fals self”. În sens opus, un copil care ar interioriza
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
ar interioriza excesiv interdicțiile parentale ar dezvolta o personalitate ținută sub cheie de un supraeu atotputernic. Putem evoca aici hipermaturitatea de care dau dovadă unii copii care sunt astfel opusul persoanelor narcisice imature. Cunoaștem, de la Freud (1917b/1968) încoace, rolul introiecției în melancolie, constând într-o retragere în eu a libidoului atașat unui obiect iubit care este pierdut sau decepționant. Acest libido „supus introiecției” va servi la realizarea unei identificări a eului cu obiectul absent, dar, în opinia lui Freud, „umbra
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
dovadă unii copii care sunt astfel opusul persoanelor narcisice imature. Cunoaștem, de la Freud (1917b/1968) încoace, rolul introiecției în melancolie, constând într-o retragere în eu a libidoului atașat unui obiect iubit care este pierdut sau decepționant. Acest libido „supus introiecției” va servi la realizarea unei identificări a eului cu obiectul absent, dar, în opinia lui Freud, „umbra acestui obiect cade astfel asupra eului”, statornicind melancolia în forma unei maladii a culpabilității și a doliului imposibil. Doliu sau melancolie, iată alternativa
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
care se prezintă, după cum subliniază N. Abraham și Torok (1973/1987). Acești autori arată cum trauma pierderii unui obiect drag poate antrena un răspuns particular la doliul intolerabil prin încorporarea magică a celui dispărut, acolo unde un lent proces de introiecție ar fi generat un travaliu de doliu, adică de separare. O astfel de împrejmuire solidă creează în interiorul subiectului un „cavou secret”, unde se odihnește, vie, ființa scumpă gata oricând să iasă din criptă, asemenea unei fantome. Să reamintim că, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
împrejmuire solidă creează în interiorul subiectului un „cavou secret”, unde se odihnește, vie, ființa scumpă gata oricând să iasă din criptă, asemenea unei fantome. Să reamintim că, pentru Ferenczi (1909/1968), orice transfer, reactualizare a relațiilor cu obiectele parentale, este o introiecție. Această afirmație justifică travaliul psihoterapeutic menit să instaureze și să dezvolte procesul introiecției care, pornind de la încorporare, conduce la identificări, socializare și autonomie. Izolaretc "Izolare" Definițietc "Definiție" Termenul „izolare” acoperă două sensuri. El poate desemna: - o eliminare a afectului legat
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
scumpă gata oricând să iasă din criptă, asemenea unei fantome. Să reamintim că, pentru Ferenczi (1909/1968), orice transfer, reactualizare a relațiilor cu obiectele parentale, este o introiecție. Această afirmație justifică travaliul psihoterapeutic menit să instaureze și să dezvolte procesul introiecției care, pornind de la încorporare, conduce la identificări, socializare și autonomie. Izolaretc "Izolare" Definițietc "Definiție" Termenul „izolare” acoperă două sensuri. El poate desemna: - o eliminare a afectului legat de o reprezentare (amintire, idee, gând) conflictuală, în timp ce reprezentarea în cauză rămâne conștientă
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
cu o „deplasare înăuntru”, așa cum proiecția înseamnă o „deplasare în afară”. Cele două mecanisme funcționează de obicei în sinergie unul față de altul. Orice dezechilibru instituit în favoarea unuia, și deci în detrimentul celuilalt, ține de patologie. În scopuri defensive, travaliul psihic de introiecție vizează transformarea obiectului extern în obiect intern, aceasta fiind prima etapă a trecerii la identificările ulterioare. Pentru a nu pierde obiectul, este cu mult mai bine să-l construiești, imaginar, în tine însuți. Aceasta este identificarea, proces de interiorizare prin
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
rezume condițional și metodologic succesiunea procedurală care va fi specifică apoi derulării actului. Această remodelare îl determină pe subiectul actant să parcurgă un drum formativ și să practice interiorizarea universal-folositoare care permite aproprierea unei exteriorități instrumentale. Reflexive devin astfel și introiecția de tip constructiv și reciproca ei aplicativă, în măsura în care o vizare a mecanismelor noetice de transfer este permanent necesară și în măsura în care receptaculul cognitiv al travaliului individual constant devine, în numele progresului, responsabil de toate activitățile conștiinței obiectelor lumii. Aceasta din urmă se
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
exagerată a unor tendințe egocentrice întărite de conduite de opoziție evidente. Pentru a încerca să se protejeze împotriva tendințelor pulsionale invadante, adolescentul pote recurge la mecanisme de apărare de tip primitiv cum ar fi negarea, sau de tip infantil de introiecție (interiorizare) și proiecție. Ceea ce contează atunci este mai puțin durata, cât reversibilitatea acestei stări. Ele sunt, de regulă, urmate de o reântoarcere la lumea obiectală și de noi progrese (Brown et al, 1962; Wynne, 1977; Brown, 1985). Un alt mecanism
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
ca ea și pentru că mă recunosc în ea pot să simt mila, dorința de a ajuta și iubirea. Pentru că ea este eu, pentru că ea e duplicatul meu, pentru că o înțeleg cu ajutorul meu, o pot iubi. Orice proiecție trece printr-o introiecție prealabilă. Iubirea este de fapt mila de tine proiectată asupra altuia sau uitarea de sine care se înalță pe o prealabilă conștiință a eului propriu. Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți. Deci mai întîi cunoaște-te și iubește-te
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cu o violență neprevestită de nimic, plânsul meu a luat-o prin surprindere. Ființa mea se prăvălise pur și simplu în intervalul iscat între ridicarea păsării în aer și puiul rămas pe pământ. Suferisem ceea ce se numește un proces de "introiecție": puiul de prepeliță fusese devorat de eul meu afectiv. Distanțele pe care cu vârsta le punem între noi și ceilalți, astfel încît nu orice dramă a lumii să devină automat a noastră, ușa sufletului întredeschisă cu măsură pentru ca înăuntrul nostru
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
totuși ceva diferit, ea operând cu modelul interpersonal (vezi 9.2.2.). Figura clasică a terapiei familiale, bazată pe principiul relațiilor obiectuale, este N. Ackerman (1958). Ideile principale ale modelului pot fi rezumate astfel: - la nivel de cuplu, internalizările patologice (introiecțiile) din timpul copilăriei ale unui soț sau ale amândurora conduc la un comportament confuz și conflictual; - abaterile comportamentale ale copiilor rezultă din tensiunile parentale, iar acestea, la rândul lor, sunt determinate prioritar de introiecții; - principiul terapeutic fundamental este de a
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]